512 matches
-
al-Anbar 53. NUME: Qaid Hussein Al-Awadi NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Ninawa; Fost Guvernator al An-Najaf, circa 1998 - 2002 54. NUME: Khamis Sirhan Al-Muhammad ALIAS: Dr. Fnu Mnu Khamis NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Karbala 55. NUME: Sa'd Abd-al-Majid Al-Faisal Al-Tikriti DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Tikrit NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Președintele Comandamentului Regional al
jrc6121as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91293_a_92080]
-
54. NUME: Khamis Sirhan Al-Muhammad ALIAS: Dr. Fnu Mnu Khamis NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Karbala 55. NUME: Sa'd Abd-al-Majid Al-Faisal Al-Tikriti DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Tikrit NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Salah Ad-Din; Fost Subsecretar de stat pentru securitate, Ministru de externe ANEXA V Lista autorităților competente menționate în art. 7 și 8 BELGIA Service Public Fédéral Economie
jrc6121as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91293_a_92080]
-
DK-2100 København Ø Tel. (45) 35 46 60 00 Fax (45) 35 46 60 01 GERMANIA Pentru fonduri și active financiare: Deutsche Bundesbank Postfach 100 602 D-60006 Frankfurt am Main Tel. (49-69) 95661 Fax (49-69) 5601071 Pentru bunuri culturale irakiene: Zollkriminalamt Bergisch Gladbacher Str. 837 D-51069 Köln Tel. (49-221) 6720 Fax (49-221) 6724500 E-mail: poststelle@zka.bgmv.de Internet: www.zollkriminalamt.de GRECIA Τηλ.: 30210 32 86 021, 32 86 051 Φαζ: 30210 32 86 094, 32 86 059
jrc6121as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91293_a_92080]
-
în aplicare a hotărârilor arbitrale și străine. În plus, nu ar trebui să se acorde nici o scutire în temeiul unei hotărâri judiciare luate cu încălcarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3541/92 din 7 decembrie 1992 de interzicere a soluționării cererilor irakiene cu privire la contracte și tranzacții a căror executare a fost afectată de Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 661 (1990) și rezoluțiile conexe 4. (6) Având în vedere că aceste modificări se referă la interpretarea Rezoluției 1483 (2003), acestea trebuie să
jrc6183as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91355_a_92142]
-
data de 6.2.1999 și expirat la 5.2.2004). Alte informații: numărul italian de identificare fiscală: BDL MMD 65M10 Z352S". (4) Mențiunea "Kawa Hamawandi (alias Kaua Omar Achmed). Data nașterii: 1.7.1971. Locul nașterii: Arbil, Irak. Cetățenie: irakiană. Pașaport nr.: document de călătorie german ("Reiseausweis") A 0139243. Alte informații: aflat în detenție la Kempten, Germania", care figurează la rubrica "Persoane fizice", se înlocuiește cu următoarea mențiune: "Farhad Kanabi Ahmad (alias a) Kaua Omar Achmed, b) Kawa Hamawandi). Data
32006R1210-ro () [Corola-website/Law/295427_a_296756]
-
Alte informații: aflat în detenție la Kempten, Germania", care figurează la rubrica "Persoane fizice", se înlocuiește cu următoarea mențiune: "Farhad Kanabi Ahmad (alias a) Kaua Omar Achmed, b) Kawa Hamawandi). Data nașterii: 1.7.1971. Locul nașterii: Arbil, Irak. Cetățenie: irakiană. Pașaport nr.: document de călătorie german ("Reiseausweis") A 0139243. Alte informații: aflat în detenție la închisoarea din Kempten, Germania" (5) Mențiunea "Mustapha Nasri Ait El Hadi. Data nașterii: 5.3.1962. Locul nașterii: Tunis, Tunisia. Cetățenii: a) algeriană, b) germană
32006R1210-ro () [Corola-website/Law/295427_a_296756]
-
dictatorială arbitrară, cu caracter semi-laic, a promovat o politică belicistă, inițiind un război lung și anevoios împotriva Iranului și mai târziu o campanie fulger în care a cucerit și a anexat emiratul vecin al Kuweitului. Bazându-se ca și regimurile irakiene precedente pe hegemonia comunității musulmane sunite, a inițiat masacre împotriva populației șiite (ex. masacrul de la Dujail din 1982) și a kurzilor, împotriva acestora din urmă uzând și arme chimice (contra localității Halabja), crime pentru care a fost judecat și executat
Saddam Hussein () [Corola-website/Science/296813_a_298142]
-
a fost de acord să-l exileze pe Khomeini (cea mai mare greșeală a sa). După revoluție, Khomeini vedea răsturnarea guvernului Saddam o chestiune de maximă importanță. Pe 22 septembrie 1980 Irak a declarat război Iranului. În primii ani, forțele irakiene au făcut succese, dar apoi în 1982 s-au retras în Irak, transformând războiul rapid într-unul de uzură. Irakul începe din nou să câștige (fiind sprijinit de SUA sub Ronald Reagan), iar Khomeini în final acceptă armistițiu în 1988
Saddam Hussein () [Corola-website/Science/296813_a_298142]
-
fost criticat de Geoff Hoon, ministrul britanic al Apărării, că „a făcut jocul lui Saddam”, doar pentru că a dezvăluit că două bombardamente americane au lovit piețe din Irak, omorând zeci de civili, în timp ce propaganda de război americană le atribuia forțelor irakiene. În Primul Război Mondial, în perioada retragerii guvernului și Casei regale române în Moldova, la 15 noiembrie 1916 a fost constituit la Iași, cu sprijin francez, „Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei”. Conform instrucțiunilor Marelui Cartier General din 2 ianuarie 1917, acesta
Propagandă () [Corola-website/Science/300180_a_301509]
-
România este susținută de țări precum Olanda, Suedia și SUA. Din noiembrie 2008 pînă în 2011, Centrul de Tranzit în Regim de Urgență din Timișoara a găzduit temporar 638 de refugiați. Aceștia sunt de origine eritreeană, sudaneză, palestiniană, etiopiană, srilankeză, irakiană si nigeriană. În mai 2011, România a fost aleasă pentru a doua oară membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO), pentru mandatul iunie 2011- decembrie 2014. Referințe Reportaje
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]
-
intervenție militară în Panama în decembrie 1989, trupele americane au răsturnat dictatura lui Manuel Noriega. Ca urmare a invadării Kuweitului de către Irak în 1990, Bush a întemeiat o coaliție internațională care, sub mandat ONU, în februarie-martie 1991 a expulzat trupele irakiene din Kuweit, prin Operațiunea Furtună în desert și a invadat Irakul. A intensificat embargoul comercial asupra Cubei în octombrie 1992, cu scopul declarat de a elimina regimul comunist al lui Fidel Castro, dar fără succes. SUA și-au redus prezența
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
de securitate națională, a avut loc o reorientare controversată, care permitea atacul preventiv împotriva națiunilor ce sprijineau grupări teroriste sau amenințau în alt fel securitatea SUA. Dând drept exemplu violarea unui număr mare de rezoluții ONU privind monitorizarea materialelor nucleare irakiene și posibila producție de arme nucleare de distrugere în masă, o coaliție internațională formată în mare parte din trupe americane și britanice au invadat Irakul în martie 2003. Până în aprilie regimul dictatorial al lui Saddam Hussein a fost înlăturat. Ulterior
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
britanice au invadat Irakul în martie 2003. Până în aprilie regimul dictatorial al lui Saddam Hussein a fost înlăturat. Ulterior, acesta a fost capturat într-un raid de către armata americană, judecat și trei ani mai târziu a fost executat de autoritățile irakiene. N-au fost găsite arme de distrugere în masă, Saddam declarând că totul a fost o invenție pentru a speria Occidentul, în ciuda faptului că Irakul era slăbit economic și militar de pe urma celor două războaie din Golf. Chiar și acum, însă
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
nu avea intenția să deschidă încă un nou front de luptă. Irakul a trimis la rândul lui o forță expediționară pe Platoul Golan, formată din aproximativ 30.000 de oameni, 500 de tancuri și 700 de transportoare blindate. Sosirea diviziilor irakiene a fost o surpriză pentru Marele Stat Major Israelian, care se aștepta la o avertizare de cel puțin 24 de ore din partea serviciilor de spionaj. Intrarea irakienilor în luptă a fost o surpiză operațională, ei atacând în flancul sudic mai
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
discurs rostit în fața Adunării Naționale, Saddam Hussein a afirmat că Iranul a încălcat tratatul bilateral, în consecință, prevederile acestuia sunt anulate, și că Shatt al-Arab a aparținut din totdeauna în întregime Irakului. După cinci zile, în 22 septembrie 1980, trupele irakiene vor invada Iranul. Anterior invaziei, în vederea pregătirii psihologice a populației, Irakul a acuzat Iranul de acte de agresiune și amestec în treburile interne, cum ar fi sprijinul acordat partidului al-Daʿwa, interzis de autorități. De cealaltă parte, Iranul acuza regimul Ba
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
atacaseră orașe de graniță, în special orașele kurde din nord-vestul Iranului (iunie 1979), apoi au atacat Șăleḥăbăd în sud, unde au omorât mai multe persoane. De asemenea au avut loc numerase ciocniri în zona de frontieră între unități iraniene și irakiene. Principalul pretext al irakienilor era controlul asupra cursului Shatt al-Arab. Râul Shatt al-Arab este format prin confluența a trei râuri, Tigru, Eufrat și Kărun, în lungime de cca. 200 km, din care cca. 80 de km formează granița dintre cele
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
avea doar 64 km de litoral. În fine, cele trei insule din Strâmtoarea Ormuz, în afară de poziția lor strategică, puteau constitui o viitoare bază pentru instalații petroliere offshore. Războiul a început în data de 22 septembrie 1980, moment în care forțe irakiene au lansat raiduri aeriene asupra unui număr de 10 aeroporturi importante din Iran, invadând totodată teritoriul Iranului cu trupe terestre, de-a lungul a trei direcții principale. Atacurile aeriene, beneficiind de elementul surpriză, vizau distrugerea forțelor aeriene iraniene. Ele nu
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
au reușit însă să distrugă un număr semnificativ de aparate de zbor iraniene. Primul oraș ocupat a fost Qasr-e Shirin în nord, localitate cu o bună poziție strategică, care domina prin altitudine zonele mai joase din jur. În continuare, trupele irakiene au vizat localitățile strategice Mehran și Dezful, ultima găzduind un număr de baze militare și instalații petroliere. Principalele ținte au fost două orașe importante Khorramshahr și Abadan, ultimul adăpostind rafinării și alte instalații petroliere. Cele două orașe, fiind oarecum izolate
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
poduri, s-au dovedit de această dată dificil de cucerit. La toate acestea s-a adăugat rezistența îndârjită a trupelor Gărzilor Revoluționare Iraniene. Pe 24 octombrie, la mai bine de o lună de la invazie, cu prețul unor grele pierderi, trupele irakiene au reușit să ocupe orașul Khorramshahr. Asediat, orașul Abadan rezista cu succes însă. După 24 octombrie, irakienii au schimbat strategia, războiul devenind unul static, fără confruntări directe, limitându-se doar la apărarea teritoriului cucerit și bombardarea pozițiilor adverse. Atacul irakian
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
beneficiind și de forțe aeriene superioare. Aceasta s-a datorat pe de o parte dârzeniei opuse de forțele iraniene, compuse din gărzi revoluționare, trupe regulate, forțe de poliție și voluntari, și pe de altă parte incompetenței conducerii militare irakiene. Trupele irakiene erau slab antrenate și incapabile să mânuiască eficient armamentul din dotare. Ofițerii ce le conduceau fuseseră promovați pe baza loialității față de Saddam Hussein și regimul său. Nici armata iraniană nu stătea mai bine din acest punct de vedere. Epurările succesive
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
au soldat de asemenea cu un eșec, Iranul fiind hotărât să continue lupta cu agresorul irakian În data de 5 ianuarie 1981, forțele iraniene au lansat pentru prima dată o contraofensivă. Inițial, contra-atacul a fost un succes, dar ulterior forțele irakiene au încercuit diviziile iraniene, producându-le pierderi grele. Președintele Bani Șadr s-a opus de la bun început acestei ofensive, considerând că nu este încă momentul pentru un atac generalizat asupra irakienilor, în final trebuind să cedeze în fața clericilor din Consiliul
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Coordonarea acestora era realizată de Ministerul Gărzilor Revoluționare, condus de Muḥsen Rafiqdust. În acel moment, efectivele gărzilor revoluționare erau de același ordin de mărime cu cele ale trupelor regulate. Campaniile din 1981 - 1982 au produs pierderi grele în rândul trupelor irakiene, care au pierdut aproape trei divizii, trebuind ulterior să se retragă în interiorul granițelor proprii. În primăvara anului 1982, trupele iraniene au lansat alte două ofensive, urmărind să alunge pe irakieni din Khuzestan. Prima, la nord de Bustăn, care a început
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
în interiorul granițelor proprii. În primăvara anului 1982, trupele iraniene au lansat alte două ofensive, urmărind să alunge pe irakieni din Khuzestan. Prima, la nord de Bustăn, care a început în 22 martie 1982, cu un atac prin surprindere asupra pozițiilor irakiene, a condus la eliberarea a aproape 130 km pătrați de teritoriu. A doua, constând din două atacuri, a constituit un moment cheie al războiului. Primul atac, început în 24 aprilie și terminat în 12 mai, a eliberat orașul Khorramshahr și
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
apoi datorită dârzeniei și motivației gărzilor revoluționare și trupelor regulate, și în fine, dar nu în ultimul rând, datorită faptului că în fruntea armatei s-a găsit Abulhassan Bani Șadr. În 20 iunie 1982, Saddam Hussein a anunțat că trupele irakiene au început să se retragă din Iran, fiind pregătit să încheie un armistițiu. De cealaltă parte, Iranul, încrezător după succesul militar obținut anterior împotriva trupelor irakiene, a cerut ca Saddam Hussein și regimul Ba’th să renunțe la putere, despăgubiri
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
găsit Abulhassan Bani Șadr. În 20 iunie 1982, Saddam Hussein a anunțat că trupele irakiene au început să se retragă din Iran, fiind pregătit să încheie un armistițiu. De cealaltă parte, Iranul, încrezător după succesul militar obținut anterior împotriva trupelor irakiene, a cerut ca Saddam Hussein și regimul Ba’th să renunțe la putere, despăgubiri de război substanțiale și repatrierea a 100 000 de șiiți, expulzați de regimul irakian în 1980. Unul din principalii artizani ai victoriei Iranului, Abulhassan Bani Șadr
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]