2,305 matches
-
unui soi de jurnal: „uite că mă întorc într-un oraș pe care/ nu-l mai recunosc/ pe care-l recunosc doar/ precum ai spus tu atît de bine/ un oraș a cărui identitate în numai două zile/ devine din ce în ce mai ireală (Aither [A cincea țară]). Îmblînzindu- se, relaxîndu-se, suprarealismul semeț nu-și pleacă steagul, ci acceptă a și-l arbora pe mai ample fațade domestice: „pîinea fără drojdie/ mărturie însoțită de mii de sori (...) dar și scara rezemată de zidul scund
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
fostului premier o emoție extraordinară "care i-a aburit privirea", după cum însuși a recunoscut acesta, duminică, pe blogul personal. Fără a dori deocamdată să comenteze "mesajele, discursurile, alegerile" de la Congres, Adrian Năstase a explicat și ceea ce i s-a părut "ireal" la întrunirea de la Sala Palatului. "Congresul PSD a însemnat pentru mine un moment de emoție. Am fost într-o situație pe care mi-e greu să o definesc. Am participat la toate etapele de "construcție" a acestui partid. Îmi vin
Ce i s-a părut ireal lui Adrian Năstase la Congresul PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38074_a_39399]
-
aș vrea să le șterg complet din memorie. Pe altele aș vrea să le pun în cea mai prețioasă casetă a trăirilor și memoriei mele", a scris, duminică, pe blogul personal, Adrian Năstase. "De aceea, mi s-a părut aproape ireal să particip, în calitate de "invitat", la un congres al partidului la a cărui naștere am contribuit. Multor colegi din sală - am avut impresia - li s-a părut, de asemenea, ciudată această postură. De ce s-a ajuns aici, știți deja", a adăugat
Ce i s-a părut ireal lui Adrian Năstase la Congresul PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38074_a_39399]
-
despre harul acestui regizor de a duce cu el atît actorii mari, cu enormă experiență, dar și pe cei foarte proaspeți, amatori sau foarte la începutul drumului, de a face să fie absorbită o muzică ce reușește să miște corpul ireal, să contamineze simțurile și valențele fiecărui actor. Revenirea lui Silviu Purcărete după Uriașii munților nu este doar exprimarea prieteniei vechi care îl leagă de Cristian Hadji-Culea, ci și intuiția lui față de potențialul trupei, de resursele acesteia. Chemarea unor posibile descoperiri
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
devenit și ai mei. În ani. Iar legătura cu Mama ei, Eugenia, poreclită Brichela din cauza voluptății cu care fuma ca o turcoaică ce avea în stăpînire lumea Antoanetei, și nu doar pe a ei, legătura asta a avut o intensitate ireală. Era, în unele sensuri, opusul fiicei. Pragmatică, ironică și caustică, punea diagnostice imbatabile unor situații complicate, oamenilor care se fluturau prin viața sau prin casa lor de pe Mîntuleasa. Inteligența ei remarcabilă și spiritul ludic i-au dat putere imensă Antoanetei
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
său scapă. În al doilea, destinul se întoarce și adversarul îl abandonează pe regele luat captiv în deșertul fără limită. În al treilea un om moare în mijlocul unui labirint plin de limite, ridicat de mâna lui, pentru a da drept ireală natura sa de criminal. Cele trei tipuri de absurd îmi suscită o analogie logico-semantică și una de filosofia culturii. Prima: labirintul limitelor corespunde experienței predicației. Din ea se poate scăpa, întrucât cele spuse despre un altul pot fi întotdeauna altfel
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
are putere și putem reține ușor. Cu cât este mai „șters" cu atât reținerea este mai dificilă. Este deci important să facem informația să aibă valoare pentru noi deoarece - se observă în literatura de specialitate - cu cât imaginile sunt mai ireale, cu atât ele o să fie reamintite mai ușor. • Umorul - lucrurile se rețin mai ușor dacă există un factor distractiv. Mai mult ca sigur, un elev ar reține mult mai ușor lecția despre Matei Basarab, dacă profesorul de istorie ar apărea
Părinți de succes: Strategii pentru stimularea memorării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32086_a_33411]
-
cărții, relația/tensiunea între tată și fiu, în paralel cu aceea între Istoria cu majusculă și istoria cu minusculă, două forme concrete ale conflictului specific kafkian dintre autoritate și supunere, pe fondul lipsei de comunicare. Axa conceptuală, opoziția planurilor, ambianța ireală, uneori absurdă sau suprarealistă, în care personaje ciudate, extravagante, instabile, trec prin experiențe suprarealiste, ca și tonul cărții amintesc de proza kafkiană, deși există diferențe evidente ca formă și tonalitate așa cum se poate constata citind povestirea Un paseo repentino în
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
mod vădit, extrem de îndrăgit de către colegii lui și în chip aparte apreciat de către Heidegger însuși, pe ale cărui atestate seminariale (Scheine) — păstrate cu grijă printre hîrtiile lui Alexandru Dragomir, ca urme ale trecerii sale printr-un univers devenit între timp ireal — se spune de fiecare dată că doctorandul a participat la cutare sau cutare „exercițiu seminarial“ mit grossem Fleiß und ausgezeichnetem Erfolg, „cu mare sîrg și cu reușite excepționale“. Alexandru Dragomir ajunge în Germania, la Universitatea din Freiburg, în septembrie 1941
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
revenit pe ușa din dos în PNL după ce demisionase, să părăsească sala. De partea lui Tăriceanu a fost fostul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, Radu Stroe, Andrei Gerea, dar și un lider local, respectiv Daniel Budurescu. "A fost un film ireal, pentru că azi PNL, în loc să facă o analiză, conducerea demisionară continuă să ia decizii extrem de importante cu privire la viitorul PNL. Contest legitimitatea unor astfel de decizii care angajează PNL pe termen mediu și lung. Actuala conducere nu a învățat nicio lecție din
Scandal uriaș la PNL. Tăriceanu, scos din sală de liberali by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30065_a_31390]
-
Mariana Filimon Atingere Plăsmuind ireale ființe întâmplări de nepovestit mă confund cu inconsistențele serii cu mâinile goale fără contururi precise scot la lumină culoarea din albul strident ce miez dureros mă desparte de lucruri ce vânăt cuvânt Disonanțe Fă obiectele pe limba ta să vorbească
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
atunci Din mamelonul aerului, în locul Cunoscut de păsările încoronate? Voi fi îmbrăcat de înfățișarea Hieratică a penelor. Să trec dincolo de limbajul Omenesc învățând să murmur trilul Ce delectează inepuizabilul, Secretul ce rămâne în majestatea sa Logică și ilogică, reală și ireală. Mă așteaptă să mă purific Poarta și pragul tocit De beția cantică a pelerinilor Vârstelor și stelelor căzătoare. Din orice loc visul părea corect, El mă iubea ca mușcătura-n pară. Să muști e cel mai nobil intelect, Viermele-i
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
ei, ci m-am sprijinit cu sîrg pe propria lor exprimare". Dorința criticului e de-a restitui obiectului său aura emoțională ce-l însoțește, adică de-a actualiza virtualitățile empatice care zac în adîncul scriiturii, particularizînd-o nu doar ca real ireal, ci și, complementar, ca ireal real: ,Petre Stoica a ales drept titlu pentru cele mai frumoase poezii ale sale un substantiv foarte nimerit: Suvenir. Cuvîntul își compensează relativa lipsă de vigoare printr-o aură de afectivitate și prin sugestia unui
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
cu sîrg pe propria lor exprimare". Dorința criticului e de-a restitui obiectului său aura emoțională ce-l însoțește, adică de-a actualiza virtualitățile empatice care zac în adîncul scriiturii, particularizînd-o nu doar ca real ireal, ci și, complementar, ca ireal real: ,Petre Stoica a ales drept titlu pentru cele mai frumoase poezii ale sale un substantiv foarte nimerit: Suvenir. Cuvîntul își compensează relativa lipsă de vigoare printr-o aură de afectivitate și prin sugestia unui anumit trecut... La scara temporală
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
unde par să se formeze perplexitățile existențiale, o limită unde se petrec cele mai adevărate rătăciri ale noastre, unde percepțiile levitează imprevizibil în sfera cotidianului. Ființa apare ca o membrană, ca un organ extrem de sensibil, înregistrînd supraprealist, într-un ritm ireal, descompus, parțial și intermitent, infrarealitatea, proximitatea fragilă a universului fizic (,între fandările veline ale tăcerii/ între picăturile suspendate în aer/ gata să atingă suprafața netedă a apei") și semnalele ființei de lîngă (,cîteva momente gîndurile noastre/ erau suspendate pe melodia
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
la iubiri contra uitare. Și zvonurile, învinuirile vinovate, false (de citit tulburătoarele pagini despre Equus, ,dragostea mea" și despre cumplitul secret al manejului în flăcări din care fostul proprietar, rechemat ca antrenor, a putut salva un singur cal, poate acela, ireal ca un vis, ce se ia la întrecere cu trenul...), tot ce trebuie pentru a construi imaginea din interior, mică, dar nu mai puțin înspăimîntătoare, a deceniului șase. O vreme cînd, înțelegi din cartea Oanei Orlea, oamenii se iubeau pe
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
dar și pentru sofisticăria și complexitatea lor greu de decodificat, dar nimic din acestea nu se regăsește aici. Ce am apreciat însă mult au fost decorurile, mai exact paleta lor cromatică, și luminația. Ele sunt singurele care creează o atmosferă ireală adecvată poveștii. Al doilea șoc a fost atenuat de faptul că era într-un fel cronica unei dezamăgiri anunțate. De dragul filmului independent în genere mi-am luat inima în dinți și am mai mers să văd o dată Fix alert al
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
adus succes și în politică, iar prin închiderea OTV, prin decizia CNA, a avut iarăși prilejul să se victimizeze, aspect ce a făcut ca PP-DD să depășească, la un moment dat, 10%. A hrănit din plin nevoia de fantastic, de ireal ducându-și publicul într-o adevărată "suspendare a neîncrederii"20. Teoreticienii și practicienii relațiilor publice consideră că publicul reprezintă: "orice grup sau individ care este implicat în vreun fel anume în viața unei organizații"21 . Un public poate fi activ
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și vestită Lipsca la Thomas Kirche, unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cel puțin un set de contestații. Importante pentru ființă poeziei. Mai întâi, împotriva propriei sale poezii scrisă la vârsta “artistului la tinerețe”, când lumea este privită în categoriile Idealelor și a substanței evanescente, iar poezia ca fiind un dulce și ireal joc de imagini. În genere, aceasta poezie acoperă lumea și o „înfrumusețează” cu metaforizări cât mai spectaculoase, crezându-se că-i adaugă sens. Dar ele nu duc nicăieri, cel mult, încântă gândul (că părere) ce nu trece de clipirea ochiului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de Virgil Ierunca, în cartea cu același titlu, victima devine chiar propriul ei torționar. ,Spălarea creierului" este definitivată în laboratorul în care se află ,special box", care îi provoacă la început greață și vomă lui Raynal, ca și senzația de ireal: , Nu cumva suntem visați de cineva care se joacă în somn cu noi?" Directorul Institutului, profesorul Fontaine, nu-i ascunde eroului că se ocupă cu supravegherea sa din urmă cu trei ani, înainte de întoarcerea sa în Insulă. Vederea fișelor de
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
pe ,un om scund, urât și negru, cu o privire plină de furie". Acea cronică ar fi fost așa de veninoasă pentru a-l combate pe rivalul său E. Lovinescu și totodată, chipurile, fiind invidios pe G. M. Zamfirescu, iubitul ireal al tinerei scriitoare. Ce mai, în viziunea ei, G. Călinescu e un fel de geniu al răului. Un alt portret nu prea măgulitor este acela al lui Tudor Arghezi. Deși prieten cu tatăl ei, de marele poet, Lucia Demetrius nu
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
comerțul cu lână, piei, alifii și marmură), dar efectuează, ca orice mare artist, o mutație estetică în transpunerea lumii. În narațiune, determinările spațiale și temporale stricte sunt șterse, iar scriitorul își lasă cititorul prizonier al ambiguităților. Indeterminările facilitează instalarea în ireal. A doua sursă a impresiei de fantastic este ceremonialul misterios al comunicării, care pare că întotdeauna ascunde ceva. Numele personajelor, mai mult porecle (Milionarul, Iapa-Roșie, Topometristul, Havaet BorLat, Fibula Serafis, Femeia-paracliser etc.) și ale locurilor (Dicomesia, Cetatea-de-Lână, Metopolis, Mavrocordat etc.
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
poate sunteți oameni mai vechi decât Bizanțul. Așa că ați trecut peste foarte multe apusuri". E de ajuns pentru a răspândi temerea, ezitarea și posibila alunecare în fantastic. Scriitorul ne introduce abil într-un univers ce poate fi deopotrivă real și ireal. Evocarea produce același efect straniu ca la Sadoveanu în Hanu Ancuței. Martorii unei lumi crepusculare ne transmit ultimele ei semnale. O civilizație apusă sau un amestec de civilizații, cu reziduuri bizantine, sunt salvate în povestiri. Iar povestitorii - în principal: Milionarul
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
de teren pulverizat în vrajă". Elogiul e nețărmurit: , Umilitul era un om al minții și al spiritualității vaste care dintr-o amintire putea face un imperiu fascinant, mai sigur și mai real decât imperiile existente". Accentul e din nou pe ireal și ,regat imaginar". Utopia din Cartea Milionarului nu trebuie privită în sine, ca rezultat al invenției situate în afara oricărui comentariu. Proza lui Ștefan Bănulescu cere o lectură mai complexă. Ea ne arată atât modul de constituire a imaginarului, de instituire
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]