1,263 matches
-
și în variantă, vezi infra, figura disponibilă în capitolul referitor la intratextualitatea transprozastică obținută prin filiație, pentru Sărmanul Dionis. Cercul de structură s-a conturat pornind de la datele obținute prin utilizarea Dicționarului limbajului poetic eminescian. Concordanțele prozei antume (coord. D. Irimia). 17 Același fenomen de analiză reciprocă a funcționării se petrece și pe parcursul descâlcirii painjinișului ilizibil în linii coerente, directoare. Dezordinea a atins apogeul, motiv pentru care se simte nevoia unei întâmplări drastice, care să proiecteze, fie și brutal sau neașteptat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
atins apogeul, motiv pentru care se simte nevoia unei întâmplări drastice, care să proiecteze, fie și brutal sau neașteptat, omul modern in illo tempore. 18 "Omul cel veșnic" este imaginea intertextualității, iar "șirul de oameni trecători" înseamnă intertextele. 19 Dumitru Irimia " În loc de postfață" la Mihai Eminescu Despre cultură și artă: Iași: Junimea, 1970, 307 et passim. 20 [L'ecphrasis renvoie ainsi à une des questions les plus fondamentales et les plus troublantes du discours: celle de la représentation et de la mimèsis.] 21
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și la aproape-opera [Archaeus]. Sunt parțiale, fără îndoială, dar cu ceva în plus. 50 În ambele variante ale prozei [Archaeus] în varianta finală, ca și în cea numită parțială neologismul reminiscență, utilizat o singură dată în toată proza antumă (Dicționar..., Irimia: 2009, 603), apare de trei ori în o singură pagină. 51 [Allégorie est une figure macrostructuralle de type complexe. On dit traditionnellement qu'elle consiste en une suite de métaphores (dons de figures microstructurales). On dira ainsi que l'allégorie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992). Ionescu, Radu, Despre postmodernism DUPĂ sau DINCOLO, în "Familia", 1 (1988). Iorgulescu, Mircea, Prin pustiul de vorbe, în "22", 681 (2003). Iorgulescu, Mircea, Proiecte de sine, în "22", 673 (2003). Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iași, Polirom, 1999. Ivănescu, Cezar, Timpul asasinilor, București, Editura Libra, 1997. Laurențiu, Dan, Eseuri asupra stării de grație, București, Cartea Românească, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
DUPĂ sau DINCOLO, în "Familia", 1 (1988). Iorgulescu, Mircea, Prin pustiul de vorbe, în "22", 681 (2003). Iorgulescu, Mircea, Proiecte de sine, în "22", 673 (2003). Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iași, Polirom, 1999. Ivănescu, Cezar, Timpul asasinilor, București, Editura Libra, 1997. Laurențiu, Dan, Eseuri asupra stării de grație, București, Cartea Românească, 1976. Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ce nu poate lipsi niciodată din limbaj, pe când în artă lipsește în mod necesar. Arta nu se face pentru a comunica, ci numai ca să fie, în sensul în care este artă, se înțelege" (s. n.). 255Luiza Bratu, op. cit., p. 163. 256Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 85. 257Repetiția consonantică cu efect eufonic, onomatopeic sau simbolistic. 258Repetiția unei vocale accentuate, în două sau mai multe cuvinte. 1 "Orizont", nr. 17/ 1993, art. A spera, a-ți aminti, interviu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acoperire, ci consona cu vioiciunea minții și mlădierea grațioasă a trupului. Elvira Sorohan, căci despre ea era vorba, se deosebea de profesor prin elementele distinctive ale generației din care făcea parte, acea falangă de tineri(Mihai Drăgan, Ion Constantinescu, Dumitru Irimia, Ion Apetroaie, Ilie Dan, Petru Ursache, Luminița Chelaru) menită a rebolti ceea ce se surpase în anii proletcultului și a reface țesutul distrus al mediului academic ieșean. Acești juni aduceau indiscutabil un suflu nou, o dorință manifestă de schimbare și erau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tipuri de mașini, cum este combina SKT-2 (unde există o bandă de separare a tomatelor verzi de cele roșii). 10.2.2. Prerăcirea Prerăcirea cunoscută în unele țări din perioada interbelică, este caracteristică tehnologiilor moderne (Mircea, I. și colab., 1980; Irimia, M. și colab., 1983-1984-1986) aplicate acolo unde există bază materială adecvată. Ca primă verigă a lanțului frigorific, aceasta era realizată la produse perisabile provenind din sisteme de producție industriale (sere, ciupercării) sau în vederea măririi duratei de valorificare în stare proaspătă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de refrigerare cu ventilatoare (viteza aerului la nivelul produselor 3-5 m/s) și răcirea cu convecție în toată masa produsului (răcire cu presiune=presure cooling, sau răcire cu aer forțat=forced air cooling). A treia variantă este considerată mai eficientă (Irimia, M. și colab., 1983-1986), aerul rece fiind aspirat și obligat să circule în întregul volum ocupat de produse. Răcirea este rapidă, se poate dirija și este aplicabilă la numeroase specii care suportă mai puțin apa. Există diverse subvariante cu sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și Țârdea Irimia fuseseră promovați în fruntea „Comitetului Județian al O.T.S. (organizația tineretului sătesc, n.n.)” iar Bucătaru Costică, Păduraru Nelu și Vișinov Paula în fruntea „Comitetului de Plasă a O.T.S. Codăești”. d. „Se observă în ultimul timp (...) frământările de a pleca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a fost”. d. Cine era Vasile Enacache Tofan din Gârceni? Factorul poștal de la Gârceni, Ion V. Lache de 28 de ani, însurat și știutor de carte, avea și el ceva de spus anchetatorilor. Acesta scria că „...ajutorul de primar Vasile Irimia Oatu, oprea oamenii să nu se ducă la Pungești, dar ei nu’l ascultau și treceau înainte spre Pungești”. Din mărturia lui Ion V. Lache, am aflat că V. Enacache Tofan, cel bănuit de către autorități că ar fi unul din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vasluieni care au avut în vedere, în primul rând, calitatea oficială a martorului atunci când au decis vinovăția lui V. Enacache Tofan. Iată ce a consemnat în scris grefierul judelui instructor Grigoriu, relativ la declarația dată sub prestare de jurământ de către Vasile Irimia Oatu de 39 de ani, însurat, cu domiciliul în satul Gârceni, la data de 6 aprilie, 1907: „Sunt ajutor de primar în comuna Pungești. Sâmbătă dimineață la 10 martie a.c., vătăjelul Șt. Maxim zis și Profira Lache a venit la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aduc mulțumiri deosebite conducerii Academiei de Științe Agricole și Silvice, începând cu primul președinte, Academician Nicolae Giosan, președinte ASAS (1969-1981Ă, care în 1962 a semnat prima mea decizie de încadrare în postul de director, urmat în ordine cronologică de prof. Irimie Stoian director ICCA (1966 1969Ă, dr. ing. Angelo Niculescu, președinte ASAS (1981-1982Ă, prof. dr. Tiberiu Mureșan președinte ASAS (1982-1993Ă, prof. dr. Corneliu Răuță, președinte ASAS (1993-1997Ă, dr. ing. Alexandru Viorel Vrânceanu, președinte ASAS (1997-2001Ă, Academician Cristian Hera - președinte ASAS (2001-2009Ă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
muncii sociale, Editura Antet, București, 2008. Durkheim, Émile, Note sur la notion de civilization, L'Annee sociologique, vol. XII, Paris, 1913. Elias, Norbert, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973. Eminescu, Mihai, Despre cultură și artă, ediție îngrijită de D. Irimia, Editura Junimea, Iași, 1970. Esposito, John L., Islamic World: Past and Present, Oxford University Press, New York, 2004. Evans-Prichard, E. E., The Nuer. Londra: Oxford University Press, 1940. Evans-Prichard, E. E., Witchcraft, Oracles and Magic Among the Azande. Oxford: Clarendon Press
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
iar mandolina a VIII - a Miculiț Haritina.174 A patra generație de orchestră a fost dirijată de Cornel Farcaș și Teodor Redeș în perioada anilor 1980. Această orchestră a fost formată din Mimi Miculiț, Adina Șoimoșan, Pantea Corina, Pantea Filuța, Irimie Floretina, Irimie Loredana și Tripon Lidia. A cincea generație a fost dirijată de Mărioara Ivan iar apoi de Doru Brancovan începând cu anul 2003. Totuși trebuie menționat faptul că această generație a fost formată din orchestranți din mai multe generații
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
a VIII - a Miculiț Haritina.174 A patra generație de orchestră a fost dirijată de Cornel Farcaș și Teodor Redeș în perioada anilor 1980. Această orchestră a fost formată din Mimi Miculiț, Adina Șoimoșan, Pantea Corina, Pantea Filuța, Irimie Floretina, Irimie Loredana și Tripon Lidia. A cincea generație a fost dirijată de Mărioara Ivan iar apoi de Doru Brancovan începând cu anul 2003. Totuși trebuie menționat faptul că această generație a fost formată din orchestranți din mai multe generații. La mandolina
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
ruină. S-a reconstruit pe temelie de piatră (cum se vede astăzi) începând cu 1936 și s-a sfințit pe 31 mai 1942, în plin Război mondial. Printre cei care au avut o contribuție deosebită au fost Hristache Pavel, Ion Irimia, Ilie Marin ș.a. Biserica este asemănătoare cu cea din Giurgioana dar mult mai mică, cu plafonul tot pictat dar mai jos, catapeteasma cu motive ornamentale și cu câteva icoane de valoare creindu-se astfel, o atmosferă propice interiorizării credincioșilor. Și biserica
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
l'éclat, 2007. Singer, Ben, Melodrama & Modernity. Early Sensational Cinema and Its Contexts, John Belton (ed.), Columbia University Press, New York, 2001. Smith, James L., Melodrama, Methuen, Londra, 1973. Sontag, Susan, Împotriva interpretării, traducere de Mircea Ivănescu, postfață de Mihaela Anghelescu Irimia, Editura Univers, București, 2000. Starobinski, Jean, Relația critică, traducere de Al. George, Editura Univers, București, 1974. Steiner, Georg, Moartea tragediei, traducere de Rodica Tiniș, Editura Humanitas, București, 2008. Stendhal, Despre dragoste, traducere de Gellu Naum, prefață de Vera Călin, E.P.L.
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
față de cinematograf, speculațiile entuziaste emise de Susan Sontag despre "erotica artei" (în volumul ce a făcut vâlvă acum jumătate de secol: Against Interpretation vezi și versiunea în limba română, Susan Sontag, Împotriva interpretării, traducere Mircea Ivănescu, postfață de Mihaela Anghelescu Irimia, Editura Univers, București, 2000). 107 În sensul dat de André Jolles în cartea cu același titlu, Formes simples, traducere de Antoine Marie Buguet, Paris, Seuil, 1972. Prin "formă simplă" autorul înțelege o unitate narativă minimală și imuabilă, de tipul "legendei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de la Hadâmbul. Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am să-ți amintesc pentru ultima oară de Gheorghe Duca vistiernicul. Asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996. OTTO, Rudolf, Sacrul, traducere de Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996. PAMFILE, Tudor, Povestea lumii de demult după credințele poporului român, București, 1913. PAMFILE, Tudor, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916. PAMFILE
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
phénomène religieux populaire", în B. Lacroix, P. Boglione (coord..), Les religions populaires, Québec, Les Presses de l'Université Laval, 1972, pp. 5-15. 294 Rudolf Otto, Sacrul, traducere de Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996 și Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996 Autorul celor două lucrări încearcă să pună sacrul sub semnul lui "cu totul altul". Neputând fi definit altfel, sacrul se poate explica doar prin sentimente paradoxale și contradictorii de tipul: misterium tremendum, misterium
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și Enciclopedică, București, 1987. Hegel, Friedrich, Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei, București, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, ediția a II-a, traducere de H.R. Radian, Editura Humanitas, București, 2002. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași, 1999. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere de Florica Drăgan și V. Fanache, postfață de V. Fanache, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Lakoff, G. și Johnson, M., Metaphors we live by, The University of Chicago Press
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Enciclopedică, 1987. Hegel, Friedrich Prelegeri de estetică, vol. I, București, Editura Academiei RSR, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, (ediția a II-a), traducere de H.R. Radian, București, Editura Humanitas, 2002. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, București, Editura Enciclopedică Română, 1971. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iași, Polirom, 1999. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere de Florica Drăgan și V. Fanache, postfață de V. fanache, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994. Lakoff G. & Johnson M., Metaphors we live by, Chicago, The University of Chicago Press, 1980
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fim mândri de ea, deoarece a fost creată de noi și să ne inspire mai multă încredere în noi și în ceea ce facem. Să avem parte de multă inspirație și de multă putere pentru a fi cei mai buni. Prof. Irimia Gabriela Toamna Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca E toamnă iar și zilele-s mai scurte, Nopțile-s mai reci și timpul trece greu, Mi-e frig în suflet și-mi aduc aminte, De flacăra fierbinte ce-ardea ... Început de toamnă
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]