619 matches
-
atunci, vrei cu de-a sila să mă supui la paterice? Cum spui, cinstite Părinte, să te supun la paterice, în pustiul încercărilor, cum scrie la Pateric. De-asta sunt aici, nu ca să te povățuiesc! Iscoditor mai ești! — Sunt chiar iscoada, Sfinția Ta! În străfundurile dragostei stă ascunsă mila. Este tunelul subteran al vieții, pătimirea pentru faptul că exiști în afara vieții tale. Și, tocmai din această pricină, cei cărora li se face milă de ei înșiși pierd din destin. Nu cumva
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
asistenților de cumpărături. Asistenții cu viață artificială sunt desfășurați via internet, prin sisteme personale de telefonie wireless, programe de configurare digitale de televiziune, carduri inteligente și alte tehnologii în care se pot integra singuri pentru a colecta datele necesare. Aceste „iscoade personale” se adaptează la orice, de la contacte de afaceri la activități de petrecere a timpului liber, precum și preferințe legate de sporturi, stil de viață și hobby-uri Concepuți în mod special să urmărească și să analizeze seturile de comportamente care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
nume nerostit îi moare pe buze. Ah, Scribonia, de ce s-a jucat soarta în felul ăsta cu noi? Se scutură înfiorat. El, ca bunic, nu are tăria să-și condamne nepotul la moarte, deși ar trebui, și cât mai repede. Iscoadele i-au relatat că Iulia se află în prezent la Roma și agită spiritele în favoarea singurului fiu ce i-a mai rămas. A profitat nebuna că a scăpat de sub supravegherea discretă a maică-sii. Uite cum îl silește să fie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vânători din amfiteatru, impe riul a împins civilizația până la fruntariile lumii? — Păi, cum altfel? ricanează Rufus. Deși i-a trecut de câteva ori prin minte că băiatulul ăsta, că zut din senin pe capul lui, ar putea fi totuși o iscoadă trimisă să-l tragă de limbă, spune apăsat: — Nu uita că toate distracțiile, absolut toate, sunt menite să umple și să disciplineze timpul liber al unei populații inactive. Dă drumul unui hohot gros de râs. — Și, ascultă-mă pe mine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în cer, vânturile fâlfâiau pânze de nouri plângători. ― Încotro mergem, camarade? întrebă Klapka deodată cu vocea schimbată. În aceeași clipă însă la răsărit se ivi pe cer o trâmbă de lumină albă, tremurătoare, plimbîndu-se de ici-colo, grăbită, cercetătoare ca o iscoadă isteață, stăruind pe alocuri, alintând pământul și sfidând întunericul... Apoi, peste un minut, se auziră bubuituri dese, înăbușite, depărtate... ― Ce-i asta? făcu căpitanul mirat. Se spunea că pe aici e liniște... când colo... ― Da... Nu-i nimic... nimic! zise
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Apoi deodată, speriat, simți receptorul telefonului și strigă: ― Rachetele!... Rachetele!... Pe cerul mohorât se ivi, sfârâind mânios, un glob de lumină ca un ochi iscoditor. În punctul unde fusese reflectorul, Bologa văzu prin binoclu mulțime de viermișori negri zvîrcolindu-se neputincioși. Iscoada din văzduh însă se stinse repede, și tot atunci tunurile amuțiră singure, fără ordin, sătule parcă și mulțumite. Întunericul și tăcerea înfășurară pe Apostol ca un lințoliu aspru, în vreme ce ochii lui, cu pupilele largi, se chinuiau într-o așteptare fără
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o economie, nu mai dau atâtea lefuri. Episodul 222 SUSPICIUNEA După aceste vorbe se lăsă o tăcere. în secolul XVII-lea lăsarea unei tăceri între doi oameni nu era un lucru lipsit de însemnătate, ca astăzi. Nesiguranța zilei de mâine, iscoadele turcești prezente peste tot, resentimentele ținuturilor mai mici care n-ajunseseră încă state mici, teama că puteai fi săltat în orice moment de o stăpânire despotică - toate acestea împrumutau unei tăceri valențe deosebit de interesante. Și deși vasul plutea lin, economicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puteam gândi că te-au pus să mă spionezi să știe dacă mi-a mai rămas ceva... Dar nu m-au pus, uite, mă jur pe Maica Preacurată... — Nu trebuie să te juri! - îl opri grecul. Chiar de-ai fi iscoadă, ești o iscoadă de treabă și văd că mă-nțelegi că... — Dar nu sunt iscoadă! - imploră Metodiu. — Să zicem că nu ești - spuse grecul, dar hai să zicem că ești. La o adică, ai putea fi, nu? Pot eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
te-au pus să mă spionezi să știe dacă mi-a mai rămas ceva... Dar nu m-au pus, uite, mă jur pe Maica Preacurată... — Nu trebuie să te juri! - îl opri grecul. Chiar de-ai fi iscoadă, ești o iscoadă de treabă și văd că mă-nțelegi că... — Dar nu sunt iscoadă! - imploră Metodiu. — Să zicem că nu ești - spuse grecul, dar hai să zicem că ești. La o adică, ai putea fi, nu? Pot eu să știu? Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rămas ceva... Dar nu m-au pus, uite, mă jur pe Maica Preacurată... — Nu trebuie să te juri! - îl opri grecul. Chiar de-ai fi iscoadă, ești o iscoadă de treabă și văd că mă-nțelegi că... — Dar nu sunt iscoadă! - imploră Metodiu. — Să zicem că nu ești - spuse grecul, dar hai să zicem că ești. La o adică, ai putea fi, nu? Pot eu să știu? Nu pot. Dar dacă ești, vezi și dumneata că banii ăștia câți îi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spune, câți îi urâți? îi urâți individual sau v-adunați într-un grup? — Ne-adunăm într-un popor și-i urâm pe capete - se enervă Metodiu. Poftim, toarnă-mă! — Ești sincer, dom’le, bravo! - zâmbi grecul. Stai liniștit, nu sunt iscoadă. Și nici dumneata nu ești. Mai ia, te rog, o portocală. Episodul 223 PASAGERI NOI După acestea, discuția continuă mai liniștită, mai firească. Negustorul Georgios îi spuse călugărului nostru câte ceva despre familia lui și i se plânse de dureri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
măsele, avea niște dinți de un alb strălucitor, ca de fiară, el tot era uneori o fiară, spusele lui Bîlbîie puteau aduce din nou în făgașul bun tot mersul lucrurilor. Locotenentul Georgescu hîrîi cu o voce de tablă. "Ești o iscoadă nemernică, un spion împuțit, Leonard Bîlbîie. Știai tot, ticălosule, numai că nu te-a ajutat Dumnezeu și n-ai aflat că problema Consiliului e rezolvată. Nu mai trebuie ocupat, împuțitule. Consiliul se ocupă singur!"." În acea clipă Pangratty tresări sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
slăbit fiind, se îndemna mai ales să scurteze de căpățână pe unii dintre sfetnicii săi care se aflau încă în putere. „Se apropie plinirea hotărârilor mele...“ gândea doamna Roxelana. Va fi fost Baiazid prea crud la minte, vor fi fost iscoadele neadormite ale împărăției mai istețe, iată că se vădiră la țărmul pontic viclenii și planuri de nesupunere. —Scumpo, i-a zis într-o după-amiază Roxelanei împăratul, am aflat vești nu tocmai plăcute din Cilicia. Ce este? a tresărit împărăteasa. Tresărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nuiele. Trupurile femeilor duhneau a transpirație și oboseală, dar Jim era prea extenuat ca să se miște. Umblase mai bine de trei kilometri de-a lungul trotuarelor aglomerate. Știa că era urmărit de un tînăr chinez, probabil vreun escroc sau vreo iscoadă a unuia dintre miile de gangsteri mărunți din Shanghai. Un tînăr Înalt, cu o față ștearsă, fără oase, cu păr negru lucios și o jachetă de piele Îl observase pe Jim lîngă stadionul de curse de ogari. Răpirile erau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Venim din țara Canaan, ca să cumpărăm merinde." 8. Iosif a cunoscut pe frații săi, dar ei nu l-au cunoscut. 9. Iosif și-a adus aminte de visurile pe care le visase cu privire la ei, și le-a zis: Voi sunteți iscoade; ați venit numai ca să cercetați locurile slabe ale țării." 10. Ei i-au răspuns: Nu, domnul meu, robii tăi au venit să cumpere hrană. 11. Noi toți suntem fiii aceluiași om; suntem oameni de treabă, robii tăi nu sunt iscoade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
iscoade; ați venit numai ca să cercetați locurile slabe ale țării." 10. Ei i-au răspuns: Nu, domnul meu, robii tăi au venit să cumpere hrană. 11. Noi toți suntem fiii aceluiași om; suntem oameni de treabă, robii tăi nu sunt iscoade." 12. El le-a zis: "Ba nu, ați venit să cercetați locurile slabe ale țării." 13. Ei au răspuns: "Noi, robii tăi, suntem doisprezece frați, fii ai aceluiași om, din țara Canaan; și iată, cel mai tînăr este azi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Noi, robii tăi, suntem doisprezece frați, fii ai aceluiași om, din țara Canaan; și iată, cel mai tînăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este în viață." 14. Iosif le-a zis: "V-am spus că sunteți iscoade. 15. Iată cum veți fi încercați. Pe viața lui Faraon că nu veți ieși de aici pînă nu va veni fratele vostru cel tînăr! Trimiteți pe unul din voi să aducă pe fratele vostru; 16. iar voi, rămîneți la opreală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
unul din voi să aducă pe fratele vostru; 16. iar voi, rămîneți la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare, și voi ști dacă adevărul este cu voi sau nu, altfel, pe viața lui Faraon că sunteți niște iscoade." 17. Și i-a aruncat pe toți, trei zile în temniță. 18. A treia zi, Iosif le-a zis: Faceți lucrul acesta, și veți trăi. Eu mă tem de Dumnezeu! 19. Dacă sunteți oameni de treabă, să rămînă unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Dumnezeu?" 29. S-au întors la tatăl lor Iacov, în țara Canaan, și i-au istorisit tot ce li se întîmplase. Ei au zis: 30. " Omul acela, care este domnul țării, ne-a vorbit aspru, și ne-a luat drept iscoade. 31. Noi i-am spus: "Suntem oameni de treabă, nu suntem iscoade. 32. Suntem doisprezece frați, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, și cel mai tînăr este azi cu tatăl nostru în țara Canaan." 33. Și omul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și i-au istorisit tot ce li se întîmplase. Ei au zis: 30. " Omul acela, care este domnul țării, ne-a vorbit aspru, și ne-a luat drept iscoade. 31. Noi i-am spus: "Suntem oameni de treabă, nu suntem iscoade. 32. Suntem doisprezece frați, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, și cel mai tînăr este azi cu tatăl nostru în țara Canaan." 33. Și omul acela, care este domnul țării, ne-a zis: "Iată cum voi cunoaște dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a zis: "Iată cum voi cunoaște dacă sunteți oameni de treabă. Lăsați la mine pe unul din frații voștri, luați merinde pentru familiile voastre, plecați 34. și aduceți-mi pe fratele vostru cel tînăr. Voi ști astfel că nu sunteți iscoade, ci sunteți oameni de treabă; apoi vă voi da înapoi pe fratele vostru, și veți putea să străbateți țara în voie." 35. Cînd și-au golit sacii, iată că legătura cu argintul fiecăruia era în sacul lui. Ei și tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pe uscat, pe cînd Egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghițiți. 30. Prin credință au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite șapte zile. 31. Prin credință n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiți, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoință. 32. Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel și de prooroci! 33. Prin credință au cucerit ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
Marioritza. Înclina să creadă totuși că nu era ea, pentru că, spre final, femeia îi pomenise Frantului despre plecarea acesteia. Reținuse exact cuvintele: „Frumoasa Marioritza a părăsit deja Bucureștiul. Singură”. Apoi adăugase ceva despre Guibert. Moment în care, după spusele aceleiași iscoade, Frantul venise până în dreptul ușii, răsucise cheia în broască și trăsese draperiile. Omul lui Babic coborâse scările, așteptase femeia, dar așteptase degeaba. Era convins că pavilionul mai avea și o ieșire secretă. Mai mult ca sigur, femeia simțise că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ales, nu se desfășura În preajma celui mai puternic atac desfășurat vreodată asupra Moldovei. Căpitanul urmărise cu Încordare veștile apropierii celor doi și le pusese zilnic În relație cu Înaintarea armatei turcești. Traseele nu se intersectau, deși nu era exclus ca iscoade ale turcilor să se ivească și mai la nord. Cele două evenimente uriașe din viața lui, invazia Moldovei și sosirea lui Alexandru, aveau loc În același timp. Dar se mai Întâmpla ceva, tot acum. Ceva ce Îi acutiza senzația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
noi și strălucitoare să se vadă de departe. - Iar cei douăzeci și cinci de luptători? Întrebă grasul. - Cei douăzeci și cinci vor ocupa Înălțimile și vor Întâmpina cu săgeți avansarea bandiților. Atât. - Atât? exclamară mai mulți. -Atât. Săgețile vor da alerta. Bandiții vor trimite iscoade. Iar iscoadele se vor Întoarce Înspăimântate, anunțând că o armată proaspătă și excelent Înarmată blochează intrarea spre oraș. Nici o ceată de bandiți nu atacă atunci când e vorba de o ciocnire cu armata. Unu, fiindcă nu au ce jefui. Doi, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]