918 matches
-
și cazuri în care se înregistra un oarecare confort - totul depindea de resursele și priceperea universității respective. Foarte mulți studenți aveau burse care acopereau costul cazării, al mesei la cantină și ceva mărunțiș pentru rechizite. Masa la cantină depindea de iscusința administrației - în genere, era satisfăcătoare. Numai în anii ’80, când a început nebunia ceaușistă a plății datoriilor, calitatea a scăzut simțitor. Dar în vremea aceea populația făcea cozi lungi pentru cele mai indispensabile alimente. Deficiențe mai importante se înregistrau în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Moldovei și Munteniei din 1859 și reprezentată în premieră în contextul centenarului evenimentului) ori universală (Zorile Parisului, evocare dramatică a Comunei din 1871). O „dramatizare liberă”, Ce naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă și dezlânată, învederând strădania de a reînvia în chip edifiant și
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
vedere nepătimaș asupra perioadei istorice pe care scriitorul a traversat-o nu fără accidente. Deși subiectele dezbătute sunt încărcate de dramatism, cei doi nu devin nici o clipă patetici, iar luciditatea și, uneori, detașarea caracterizează acest discurs ambivalent. Trebuie remarcată și iscusința lui P. de a-și pune în dificultate interlocutorul, care uneori se eschivează, nu răspunde direct provocărilor. Textul nu e numai un interviu, ci o carte armonios construită, din care se deduc cu claritate și opiniile celui care întreabă. Fără
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
părea bizarerii, și utilizată ca receptacul pentru investigarea unor chestiuni sociale și sufletești de interes general. Este prezent însă și „marele șantier din munți”, topos al literaturii și cinematografiei din anii ’50-’80. N. nu este lipsit de o oarecare iscusință, cultivă observația amănunțită și notația măruntă, cu încercări de a mânui tehnici de analiză psihologică, cu frecvente pasaje de comentariu asupra universului cotidian. Își îngăduie accente de maliție, chiar mici îndrăzneli, pe fondul unui cvasiomniprezent convenționalism provenit nu din tendința
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
nevoie de viitor; ca și dragostea”. Ideea unui Narcis erou tragic (erou camusian) este de natură să alarmeze spiritul. Ipoteza este însă acceptabilă pentru că se bizuie pe un minim de adevăr luat chiar din datele mitului. Eseistul pune patimă și iscusință în astfel de lecturi subiective, mereu în acel stil războinic - un stil al deciziei și al ultimatumului -, eliminând spațiile de respirație calmă, de răsfăț și ironie. Dacă trebuie să fie găsit un model românesc pentru aceste reflecții în care obiectele
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
face să aibă un accident stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte prin consemnarea reacțiilor unui copil precoce, isteț și cam afurisit, pe de altă parte, prin abilitatea compoziției, prin iscusința naratoarei de a provoca suspansuri și de a soluționa imprevizibil situații încordate, ca și prin relevanța detaliilor realiste. A doua parte a cărții, singura corespunzătoare titlului, se leagă de prima tot atât de puțin ca în romanul lui Camil Petrescu, „întâia noapte
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
2002) lansează un strigăt postexpresionist împotriva mecanismului infernal al vieții, drama individuală extinzându-se de astă dată la scara mai cuprinzătoare a lumii citadine, iar singura salvare ar rămâne „să alegi între datoria martirului/ bogăția înecatului/ deznădejdea învățătorului/ rătăcirea alesului/ iscusința pocăitului/ castitatea învingătorului sau/ mulțumirea săracului”. SCRIERI: Poetul adormit în dragoste, Iași, 1976; Rostirea unui fluture în lumină, Iași, 1979; Studii. Confesiuni. Capricii, Iași, 1983; Psihodrom, Piatra Neamț, 1994; Femeia și femela. Recurs la erogenia textului, Iași, 1997; Omul de hârtie
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
literar-istoric, vădind umor în comentarii, precum în A 1003-a noapte (Singura adevărată). Lucrările sale literare, deși puține la număr, atestă un talent real. Predilecția autorului se îndreaptă către povestire, care îi dă prilejul de a-și pune în valoare iscusința de narator și abilitatea în înlănțuirea evenimentelor. Faptele sunt relatate cu liniște, efect al temperamentului și al opticii evocatorului. De aici, și o melancolie blândă, prezentă mai ales când este vorba de rememorare (Moș Kivu, Săptămâna Patimilor). L. nu are
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
acțiunile de spionaj militar, cazurile Șacalul și Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, solicitat să ajute la elucidarea misterului apariției unor „semne luminoase” pe cerul României, ofițerul contribuie prin iscusința lui la combaterea diversiunilor. Sub pretextul ficțiunii, se încearcă acreditarea uneia dintre interpretările date evenimentelor care au provocat schimbarea regimului politic în România: conspirația unor puteri străine, disimulată ca revoluție. SCRIERI: Vin apele, București, 1950; În pragul primăverii, București, 1952
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
și postfațează volume din teatrul lui Barbu Delavrancea și din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu. Scrie studii de poetică și semiotică în volume colective: Studii de stilistică, poetică, semiotică (1980), Semiotică și poetică (I, 1984). Farmecul personalității critice vine la M. din iscusința oralității, debitul intens și persuasiv al ideilor, gradul de implicare subiectivă în actul comunicării. Demersul critic este conceput ca o ieșire în agora, ca o participare la viața cetății, destinat să mobilizeze și să convingă. Cronica dramatică, spontană și degajată
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
un mai și cel mai mic dintre acele velarului. Repede! Pe lîngă impulsul ce-l îndemna să acționeze astfel, Ahab se lăsa călăuzit și de o anumită prudență, scopul lui fiind poate să ridice moralul echipajului printr-o demonstrație a iscusinței sale într-un domeniu atît de miraculos ca acela al deviației magnetice. în afară de asta, bătrînul știa prea bine că marinarii aceștia aplecați spre superstiție nu puteau trece, fără anumite temeri, peste un fapt atît de tulburător ca acela al guvernării
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
face nimic... e doar un răgaz înainte de asaltul final. în treacăt fie spus, o asemenea urmărire tenace a unui anumit cașalot, reluată după o noapte, nu e ceva neobișnuit în practica vînătorilor din Mările Sudului. Căci într-atît de mare e iscusința și atît de invincibilă încrederea dobîndite, prin experiență, de către anumiți comandanți din Nantucket, înzestrați cu un adevărat geniu, încît ei ajung uneori, pe baza observațiilor făcute asupra unei balene văzute odată pe mare, să prevadă cu oarecare exactitate atît direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poezie, proză, dramaturgie, reportaj literar), care, spunând un categoric NU proletcultist Întregii experiențe literare anterioare, căuta să-și construiască o formulă viabilă, bazată pe o estetică ofensiv-ideologică (după deviza maiakovskiană „Marxismul - metodă de-a trage la țintă, folosește-o cu iscusință”), o literatură restrânsă tematic la actualitatea socialistă și la istoria „progresistă” (pre-comunism, ilegalitate). Direcțiile În sine puteau genera o literatură autentică dacă transfigurarea literară n-ar fi aplicat la nivelul viziunii auctoriale și al tipizării, schema apologie-denigrare; tezismul principial a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
valoroasă, inspirată de prefacerile adânci prin care trece viața oamenilor muncii din țara noastră, Cumpăna luminilor pornește de la un aspect concret pentru îndeplinirea sarcinilor planului de electrificare (...). Cititorul urmărește cu emoție și admirație operația grea a transportului conductelor barajului, îndrăzneala, iscusința și abnegația șoferilor care poartă încărcătura prețioasă a camioanelor, la o înălțime amețitoare. Cu o îndreptățită înfrigurare e urmărită și montarea cablului de înaltă tensiune, escaladarea muchiilor de stâncă (...). Autorul reușește să lumineze multe din resorturile morale care determină asemenea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să ne arate că Mladin, secretarul organizației de partid de pe șantier are tăria să înfrunte cu succes imensele greutăți ale construcției? Recunoaștem oare în el pe unul din miile și miile de oameni minunați despre a căror dragoste de viață, iscusință, elan, spirit de organizare, vorbesc în fiecare zi mereu alte înfăptuiri? Întorcând ultima filă a romanului, cititorul nu se poate declara convins de asta (...). Deoarece în caracterul lui Mladin nu sunt reliefate trăsături ale omului înaintat, eroul nu reușește să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu are Aci leul binevoi să zâmbească Gândind în sinea lui: „Pe tot anul Am rămas foarte rău și în urmă cu planul”. Dar zice blajin: - Din cauza unor condițiuni N-am depășit planul de câteva luni. Morala: Mai iscusită ca iscusința panglicarului E deseori critica măgarului. Când e vorba să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
imaginate de geniul poetic a lui Dante pălesc în fața inventivității domnilor posesori de fabrici, doritori să «valorifice» la maximum forța de muncă cumpărată. Ca vastă tragedie a muncii salariate, Capitalul introduce în scenă adevărate personaje literare, caracterizate cu o mare iscusință artistică. Urmărind relațiile de producție, care se stabilesc între burghezie și proletariat, Marx are aceiași reprezentare vie, palpabilă, a fiecăreia dintre clase. În Capitalul, burghezul și proletariatul devin caractere tipice, definite în împrejurările tipice ale vieții. (...) Toți acești Mrs. Smith
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume dezvoltarea ramurilor anexe. Nuvela istorisește o scrie de fapte petrecute în satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și Cristina, Prințul dezamăgit, Puterea religiei ș.a.). Printre alte povestiri, o meditație intitulată Gloria (Slava) omului este un solilocviu, de tip preromantic, pe tema soartei omenești, privită sub spectrul deșertăciunii. A. a fost un traducător ambițios și nu lipsit de iscusință, ale cărui realizări au ca trăsătură comună o deosebită fidelitate față de original. Este, mai întâi, cazul versiunii românești a tragediei lui V. Alfieri, Saul, care a prilejuit și o reprezentație teatrală de un răsunător succes în 1836. Apreciată, în cuvinte
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
și,,capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe rubicondul B., cu înfățișarea-i boemă, accentuată de pălăria cu boruri largi și de lavaliera neagră, că în el mocnește drojdia atâtor nemulțumiri. În lume, cu iscusință de povestitor, îi încânta pe cei din jur, după cum și la școală era, se pare, iubit de elevi. În scris, însă, zăcașul nu prea filtrează toxinele atâtor „parapoane”. Pizmaș dintotdeauna pe cei înstăriți și, în genere, pe privilegiații sorții, el
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și Flerx, Marc Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller, H. Sudermann, Shakespeare, Goethe, multe transpuneri rămânând în pagini de gazetă. SCRIERI: Note și impresiuni, Craiova, 1896; Vacanții, Brașov, 1903; Extaz, București, 1908. Traduceri: Marc Michel și Eugène Labiche
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
clucerului Răducanu Cantacuzino și al domniței Ecaterina, fiica domnitorului Moldovei, Ioan Mavrocordat. Nu este de mirare că s-a bucurat de favorurile cârmuitorilor Mihail Suțu și Nicolae Mavrogheni. Era, de altfel, un om abil și influent și a pus multă iscusință în misiunile diplomatice pe care le-a avut de îndeplinit. I-a surâs, o clipă, gândul de a încerca să obțină tronul Țării Românești. După pacea de la Șiștov (1791), care îi spulberă speranțele că idealul unirii principatelor s-ar putea
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
agerime și nu fără umor, în mediul pestriț al mahalalei bucureștene, plămadă de pitoresc, ridicol și vulgaritate, unde mica burghezie cu pretenții se străduiește să imite, cu ifose și fandoseli, protipendada. Acțiunea, cu un curs firesc, e condusă cu destulă iscusință. Personajele au nume sugestive, cu tentă caricaturală. Nu lipsit de un anume antren, dialogul este presărat cu ticuri și formule caracteristice, dintre care unele vor reveni în comediile lui I.L. Caragiale. SCRIERI: Scrieri, Iași, 1840; O repetiție moldovenească sau Noi
CARAGIALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]
-
destinate dezvoltării diferitelor roluri pe care persoana le are în mediul comunitar, cu scopul de a îmbunătăți eficiența funcțională și de a crește progresiv autonomia persoanei în existența cotidiană. ABILITATE (< fr. habileté, cf. lat. habilitas, -atis; engl. ability)- Îndemânare, pricepere, iscusință, dibăcie (prin extensie de sens, sinonim cu aptitudine, capacitate). Însușire ce pune în evidență ușurința, rapiditatea, dibăcia, iscusința și precizia cu care sunt desfășurate anumite activități, ce implică autoorganizare, eficiență și adaptare la obiectivele urmărite; întâlnită frecvent în activitățile musculare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]