630 matches
-
1967-1973 ocupă funcția de șef atelier de proiectare la elaborarea proiectelor la stațiile de pompare de la sistemul de irigații Mostiștea din Dobrogea și la proiectarea și urmărirea lucrărilor la canalul București - Giurgiu; în comisia Româno-Bulgară ia parte la proiectarea barajului Islaz - Samovic de pe Dunăre. Este preluat de Institutul de Studii și proiectare Îmbunătățiri Funciare (ISPIF) București ca specialist, unde lucrează între 1973-1976 unde colaborează cu prof. R. Prism, prof. I. Stănulescu, prof. Emil Bota. Ultima sa perioadă de activitate (1977-1982) o
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
luat, cu atât mai necesar în cazul acelor bunuri ce nu intrau în expropriere. La 25 octombrie 1940 Filderman comunică Comunității referitor la legea de expropriere a proprietăților rurale ale evreilor, indicând proprietățile ce pot fi expropriate: „terenuri arabile, fânețe, islazuri, viile, conacurile, parcurile, livezi, pomi, pepiniere, crescătorii de animale, păsări, stupării, grădini de zarzavat și flori de comercializat și locuințele cu anexele lor aflate pe acest fel de proprietăți, indiferent dacă aceste proprietăți se află în oraș au sate. Nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
iar femeile stăteau spate în spate cu ei, ca să supravegheze lucrurile din căruță, nu cumva să se piardă ceva pe drum, când treceau peste vreun hop sau vreo groapă . Emilia privea cu ochii triști dealurile Pungeștiului, pădurea lui Jac Marcopol, islazurile și pădurea statului. Soarele reapăruse printre norii ce se fugăreau, parcă ușurați de povara fulgilor pe care îi sloboziseră pe pământ. Razele luminau Valea Racovei, Valea Gârcenilor, a Dumbrăvenilor precum și dealurile Bogdanei spre pădurea Haragoja. Gândurile Emiliei se învârteau într-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-l întrebă de miei; acesta îi spuse fetei că i-a scos la drum, gândindu-se că s-au rătăcit de vreo turmă de oi ce o fi trecut pe acolo. Mulțumi moșului pentru deslușirile date apoi plecă, grăbită, spre islazul oilor. Ajunsă acolo, întrebă pe ciobanii întâlniți pe islaz și mare îi fu bucuria când în turma lui Costache Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
i-a scos la drum, gândindu-se că s-au rătăcit de vreo turmă de oi ce o fi trecut pe acolo. Mulțumi moșului pentru deslușirile date apoi plecă, grăbită, spre islazul oilor. Ajunsă acolo, întrebă pe ciobanii întâlniți pe islaz și mare îi fu bucuria când în turma lui Costache Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plecă, grăbită, spre islazul oilor. Ajunsă acolo, întrebă pe ciobanii întâlniți pe islaz și mare îi fu bucuria când în turma lui Costache Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă băgă cârdul în ocol, le dădu un braț de iarbă proaspătă apoi se gândi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
chicat în ea. A tot încercat el să iasă cățărându-se pe chetrele care aghe se țineau și a stat acolo până dimineață, când l-au scos băieții lu’ Costache, parcă Dumitru, care se ducea cu caii la păscut pe islaz. De asta e așa julit, ai înțeles ? * − Dumitre, vino oleacă la poartă să vorbim ceva amândoi, îl chemă Gheorghe pe văru-său, vrând să-l întrebe amănunte despre scoatere din fântână a lui tatăsău; − Da, bădie Gheorghe, vin îndată; − Am auzit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
despre scoatere din fântână a lui tatăsău; − Da, bădie Gheorghe, vin îndată; − Am auzit că l-ai găsit ieri dimineață pe tata, în fântâna ce se face în grădina publică; − Da, bădie, mă duceam să duc caii la păscut pe islaz și aud niște zgomote ciudate; mă opresc și-mi dau seama că e glas de om, venea dinspre grădina publică. Mă uit cu atenție și văd o căciulă de om pusă într-un băț, care se mișca într-o parte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trebăluiesc în gospodării cât e ziua de lungă, în zilele de lucru. în după amiaza acestei duminici, pe la chindie, un grup de femei, îmbrăcate cuviincios ca în zi de sărbătoare, se adunase în poarta cimitirului, de unde se vedea bine și islazul comunal pe amândouă părțile, adică și cel pentru vitele cornute mari și cel pășunat de oi. Dar puteau fi văzuți și oamenii care veneau spre cimitir și cei ce se îndreptau spre islazul comunal. în grupul de femei, se vedeau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poarta cimitirului, de unde se vedea bine și islazul comunal pe amândouă părțile, adică și cel pentru vitele cornute mari și cel pășunat de oi. Dar puteau fi văzuți și oamenii care veneau spre cimitir și cei ce se îndreptau spre islazul comunal. în grupul de femei, se vedeau unele mai în vârstă care, știind că se mișcă mai greu, veniseră mai devreme. Se remarcau printre ele Marioara Bibirig, Ileana Bulion, Profira Nașcu și Maria Gheorghiu. Se așezaseră lângă colțul gardului cimitirului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce să faceți ca să nu vă mai moară plozii cum e ăsta de care spui, că-i frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu, pe care-l văd că se joacă pe islaz, să-mi ducă caprele acasă. Noi să mergem, să facem treaba pe care am spus-o. Ajunseră la casa unde stătea Victoria și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu, pe care-l văd că se joacă pe islaz, să-mi ducă caprele acasă. Noi să mergem, să facem treaba pe care am spus-o. Ajunseră la casa unde stătea Victoria și bărbatusău, Vasile Cair; acesta schimbă câteva vorbe cu soacrăsa, lângă gardul cimitirului și apoi vorbi cu Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dar încet-încet discuția a alunecat tot spre temerile și frământările la ordinea zilei. După ce vineri în zori ajunseră la Pungești, Costache deshamă caii, îl cheamă pe fecioru-su Dumitru, care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să spună ceva, spuse Maricica; − Da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
câinilor, au mușcat de spate și iapa, care este la stână, o îngrijesc ceilalți ciobani. Despre Roibu aceștia au spus că nu au ce-i mai face și că moare. Costache a hotărât ca Lențâca și Dumitru să meargă pe islaz , iar pe Maricica a trimis-o cu iapa la veterinar, ca să-i dea îngrijirile necesare. Costache se gândea la marele necaz ce s-a abătut iar peste familia lui: caii erau o sursă de venit, deși chiriile se împuținaseră de când
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și în comuna Pungești autoritățile au pregătit zona și pe locuitori în această direcție. Drumurile pe traseul Vaslui-Valea Racovei, precum și cele spre Băcești, Roman și Iași au fost reparate, s-au completat terasamentele și au fost astupate gropile, iar pe islazul comunal, în punctul numit „Coastă” s-a amenajat un bordei în pământ, pregătit să devină un punct de observație pentru aviația inamică și chiar s-au făcut instruiri cu echipe de premilitari pentru observația aeriană. Trupe germane și-au făcut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui Carol I, vechiul costum cu anteriu, brâu și, în loc de ișlic, o șapcă rusească“ (Constantin Moisil, Bucureștii vechi). Să fi însemnat însă părăsirea veșmântului boieresc și lichidarea mentalității aristocratice? Proclamația de la Islaz înscria, între cele 22 de puncte ale ei, „egalitatea drepturilor politice“, „contribuția generală“ și „desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții“. La 6 septembrie 1848, arhondologia a fost arsă în mod simbolic de către revoluționarii munteni, gestul lor semnificând abolirea privilegiilor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
talian Mazini în strânsă perechere ... Căci calomnia este ca un cărbune stins Ce chiar de nu te arde, mânjește ce-a atins. (Slovele chiriliene) Revoluția de la 1848 a înscris adoptarea alfabetului latin în programul ei de măsuri culturale. Proclamația de la Islaz „decretă științele ca și până acum în limba patriei și cultura și înflorirea acestei limbi după natura și după originea ei, cu literele sale, atât în cărțile profane, cât și în cele sacre, cum și introducerea literelor în toate cancelariile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
capelele în sus. 3 Iulie 1913 La 1 Iulie ne-am aflat la Lița, sat mare și frumos, în cantonament. Veniți cătră miezul nopții de la gara Lița, abia ne-am odihnit până-n ziuă și cătră ora 10 am pornit către Islaz Corabia. Căldură năprasnică. Primul marș greu. Cad mulți oameni. Seara s-adună însă și trenarzii în cantonament la o babă cumsecade în marginea orășelului Corabia. La 2 Iulie trecem Dunărea pe pontoane, după ce poposim vre-o două ore în marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
falce, având multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 33.900 (...). 2) Moșia Răuzeșci, comuna Murgeni, plasa Târgului, fostă a monastirei Aron Vodă, În Întindere ca de 1.046 falce din care 741 arătură, 163 livede (livezi, n.n.) de fân și 142 islaz de pășune având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 137.834 (...)”. p. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Vaslui „1) Moșia Scânteia din comuna Rădești, fostă a monastirei Bârnova În Întindere ca de 373 falce, având mai multe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din Partid și să se Încadreze În rândurile organizațiilor sioniste”. Un alt caz grav a fost acela al Învățătorului Sava Dumitru „...Încadrat În FP (Frontul plugarilor, n.n.)” care „...În 1941 a scos 30 de evrei și i-a dus pe islazul comunal spre a-i Împușca”. Potrivit raportorului, evreii au scăpat cu viață „...numai datorită Înțelegerii de care a dat dovadă un domn maior”. Având iscoade mai peste tot, Terdiman și-a informat șefii și despre alte anomalii precum cea pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trebuia să rămână în domiciliul stabilit de soț (vezi și Mihăilescu, 2002, pp. 17-18). Într-un astfel de context (lipsa drepturilor civile și politice), mișcarea de eliberare din statutul legal infantil este cu totul legitimă. În Țara Românească, Proclamația de la Islaz (1848) prevedea, la articolul 16, „Instrucție egală și întreagă pentru tot Românul de amândouă sexele”. În 1866 (cu un an înainte față de J.St. Millxe "„Mill,JohnStuart"), Cezar Bolliacxe "„Bolliac,Cezar", solidar cu mișcarea de femei a acelei perioade, susține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
construit astfel încât avangarda emancipării era naționalistă. Desigur, ne spune Maria Bucurxe "„Bucur,Maria", conceptul liberal de cetățeniexe "„cetățenie", care implica sublinierea drepturilor individuale și a libertăților civile, era atrăgător pentru feminism, fiindcă femeile erau nonproprietare. Revoluția de la 1848, Proclamația de la Islaz păreau promițătoare pentru femei. Transformările sociale via modernizarexe "„modernizare" pe care le așteptau implicau drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice egale sau măcar educație egală. Unirea din 1859 redeschide această așteptare: o Românie care se modernizează este (sau ar fi trebui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
se ocupe de întreaga administrație comunală. De la instalarea d-sale la primărie s-a schimbat întreg pavajul, s-a îndiguit Mureșul, s-a creat un abator, s-a introdus lumina electrică, s-a început clădirea primăriei, s-a creat un islaz comunal. D-na Maria Pop la Craiova a găsit o stare destul de tristă în toată organizarea asistenței. Prin îngrijirile d-sale s-au înzestrat orfelinatele cu rufărie și diverse materiale, din abundență; s-a creat o școală de menaj, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
mai înainte de a-mi întoarce binele spre sănătatea de care aveam atâta nevoie prin anii '60.. Îmi amintesc cu drag de Centrul de Aviație de la Ungureni. Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit să închirieze islazul comunei pentru aerodrom. Aveau avioane, aveau și coruri ostășești pe două voci. și iată că locotenentul se îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să zburăm? Sigur că voiam dar spre deosebire de preot care fusese ajutat de prezența evangheliei, eu nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Iftimie, care bătrân era văr drept cu Vasile I.Iftimie cu tatăl Pachiței soția lui Neculai Rădășanu. Și le-a dat tot ce-a avut el: grădina de acasă de 7o prăjini, poiana de pe vale 9o prăjini și 4o prăjini islaz. Peste tot 2oo de prăjini. Vasile Sofroni Iftimie era șchiop de-un picior. Și i-a primit să stea în casa lui. Și a adus și zestrea Pachiței, a mamei mele: 2 boi și o vacă, date de Vasile a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]