1,366 matches
-
Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-a isprăvit în anul 7028[1519], luna octombrie 1” (Inscripție ce a fost în biserica Mănăstirii Bistrița - Inscripții medievale ..., p. 212-213, inscripția nr. II. 172). 72. Op. cit., p. 214-215, inscripția nr. II, 175. 73. Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 711
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vodă Nicolae Mavrocordat a fost de acord - rămășițele pământești ale soțului ei și le-a îngropat în biserica Sfântul Gheorghe, lăcaș de închinăciune pe care începuse a-l zidi tatăl ei, Antonie Vodă din Popești, și pe care l-a isprăvit bărbatul ei. Nicio inscripție nu divulgă taina noului adăpost. Doar inscripția de pe o candelă îi comunică acest lucru celui dispus să o citească (și a citit-o, abia în 1914, V. Drăghiceanu): „Această candelă, ce s-au dat la Sf.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au dus mașteha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriiac Sturzii, la țarigrad, de au zăbovit giumătate de an și ș-au aprinsu rogojini în cap, de l-au pârât la împăratul pe Dumitrașco-vodă. Și nemica n-au putut face, să isprăvească ceva. Și au mâncat banii toți Dumitrașco-vodă” (Ion Neculce). Familia, dar și „casa” în ziua de Sfântul Ignatie Teoforul a anului 1663 Constantin Cantacuzino (fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino, bancherul stanbulist care, prin 1591-1592, era mare vistiernic - îl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sima putea să știe ceva din zisele pricini. Atunci, încărcată de ani și adusă de șale cum era, venea Sima în rădvan de la Stăneștii din Oltenia tocmai la Târgoviște sau la București și jura. Iar când jura Sima, judecata era isprăvită”588): „Scri(u) și eu jupâneas(a) Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui aicea”. Inscripția de pe candela de argint care spânzură deasupra mormântului lui Constantin Brâncoveanu din biserica Sf.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu mare săbor, cu toți arhiereii câți aicea în orașul acesta să aflase și cu toată boierimea și slujitorimea”. Vodă avea să rămână în Orașul de Scaun (și Șerban Cantacuzino procedase la fel); ceilalți, însă, își urmau drumul: „Și așa isprăvindu-se slujba pogrebaniei” - scrie Radu Greceanu, aflat probabil printre privitori - „cu mare pompă rădicând-o, tot pre jos mergând până supt deal, acolo deci așăzând-o într-o carâtă, rămâind Măriia sa împreună cu toată casa Măriei sale și toate rudele la amară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Foaia interesantă”, „Foaia populară”, „Tribuna familiei”, „Curentul literar”, „Carmen” ș.a. Prin intervenția lui Al. Macedonski, obține un post de corector la „Monitorul oficial”. Mereu strâmtorat, boemul, care într-o scrisoare din 1898 se recomanda „student în litere și drept”, nu isprăvește o facultate. Reușește să vadă tipărite coli dintr-un volum, intitulat Poezii, în 1901. S-a stins prematur, din cauza unei boli de piept. Postum, în 1926, N. Davidescu i-a scos o carte de versuri. Lirica lui S., uneori de
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
pe ale cărui maluri se jucase de atâtea ori și a cărui plăcută imagine venea s-o mângâie pentru cea din urmă oară. Când i se întinse paharul, ea dete din cap și șopti: «All is finished!» Totul s-a isprăvit!). După acea muri.” <footnote George Bengescu, Carmen Sylva. Viața Reginei Elisabeta, p. 34 footnote> După mai puțin de patru ani de viață, prințesa Maria, a murit lăsând o mare durere în sufletul părinților și o tristețe fără margini ce a
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Comitetul Permanent al județului Dolj, director al câtorva periodice craiovene. Urmează cursul primar la Institutul „C. Dima Popovici” din Craiova, condus de mama sa, apoi, tot aici, Colegiul „Carol I” (1881-1885) și Liceul Militar „D. A. Sturdza” (1885-1887), fără a le isprăvi. Pasionat de teatru, pleacă la București cu o trupă de actori. E sufleur, copist, figurant și începe chiar să scrie și să prelucreze teatru. Între 1888 și 1890 lucrează ca subcontrolor la Creditul Agricol de Ilfov. În 1890 scoate, la
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Totuși, asemenea intervenții sau atitudinile programatice de pe aceeași poziție nu dețin întru totul întâietatea. T.p. publică și multe texte de calitate: poeme de Magda Isanos (Aștept anul unu, Munții lumii, pe inima mea, Aceste mâini, Haitele galbene, Doamne, n-am isprăvit, N-auzi cum bat și cheamă?), Dimitrie Stelaru (Singurul cântec, Luptăm), Ion Caraion (Excursie prin inima popoarelor), Maria Banuș (Bucuria, Din adormita pădure, Marș), proze scurte de Artur Maria Arsene, cronici literare de Șerban Cioculescu, care scrie, între altele, despre
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
o apucasem pe drumul din sat, când carul tău de aur s-a ivit în zare, asemenea unui vis minunat. Priveam cu uimire, întrebându-mă: Cine este Regele regilor? Speranțele mele au tresăltat de bucurie și mă gândeam: S-a isprăvit cu zilele negre! Și eram gata, așteptând pomenile nemaivăzut de bogate, ce aveau să curgă, ploaie, pretutindeni în țară. Carul s-a oprit în dreptul meu. Privirea ta a căzut asupra mea și ai coborât zâmbind. Am simțit că venise, în
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
dicționar 3. Ce obiective impunea Fama rozicruciană? Le dezvăluia foarte pe șleau: „să-i scuture mai vârtos pe Papă, pe Mahomed, pe artiști și pe sofiști, nemulțumindu-se doar să suspine cu ei” ș...ț, ci să vrea „să se isprăvească odată cu ei”4. În rest, Fama se ascundea în spatele unei frumoase filosofii filantropice care cerea ca „frații” să nu aibă decât îndeletniciri medicale. Societatea ar fi trebuit să rămână ascunsă și să nu acționeze decât în secret vreme de 100
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani de viață, slăbit și bolnav, face scurte călătorii în străinătate, la Napoli (1891) și Nisa (1895-1896). Aici se apucă să-și depene amintirile, încercând să aștearnă pe hârtie niște Memoare, pe care, abia începute, nu avea să le mai isprăvească. Cu o înzestrare histrionică excepțională, M. a fost un creator de școală, un reformator care, luând ca model adevărul vieții și natura, s-a impus prin interpretările sale realiste asupra manierei emfatice a rivalilor. Susținând ideea unui repertoriu național axat
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
mînă își agită solemn vătraiul; apoi, aplecîndu-se peste parapet, începu să le vorbească rechinilor, cu o voce mormăitoare, în vreme ce Stubb, care se apropiase tiptil în urma lui, asculta tot ce spunea: Ă Măi, semenilor, poruncitu-mi-s-a să vă spun că trebuie să isprăviți cu gălăgia afurisită pe care-o faceți acolo. Auzitu-m-ați? încetați odată cu plescăiturile astea! Dom’ Stubb zice că vă puteți umple cît poftiți bărdăhanurile blestemate, dar, pentru Dumnezeu, încetați odată cu gălăgia asta! Ă Bucătare, îi tăie vorba Stubb, bătîndu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ajutor, dacă din întîmplare ea le-ar fi cerut s-o ajute; dar la praznicul de înmormîntare, dau buzna cu atîta pioșenie! O, cumplită lăcomie vulturească a lumii, de care nu scapă nici măcar puternica balenă! Dar încă nu s-a isprăvit. Deasupra cadavrului pîngărit planează duhul său răzbunător, care-i supraviețuiește și care bagă groaza în cei ce se-apropie de el. Cînd namila albă e reperată de vreun sfielnic vas de război sau de vreun neajutorat vas de explorare, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
diavolul, ieșindu-și din fire. Vreau sa mă folosesc de el.“ - „Ia-l“, i-a zis șeful și zău, Flask, diavolul i-a dat bietului John holera asiatică - înghit balena asta, dacă te mint! Dar ia seama! încă n-ați isprăvit treaba acolo? Hai, împingeți înainte cu toții, ca să tragem balena lîngă vas! Ă Parcă-mi amintesc și eu de-o poveste asemănătoare, zise Flask, în clipa cînd cele două ambarcațiuni începură în sfîrșit să înainteze încet cu prada lor, spre corabie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi dădu a înțelege, în jargonul lui rudimentar, că n-avea habar de Balena Albă și abătînd numaidecît conversația spre bidonul de ulei, i se plînse că era nevoit să se culce în hamacul lui pe întuneric, întrucît i se isprăvise pînă și ultimul strop de adus din Bremen și încă nu putuse prinde nici măcar un singur pește-zburător pentru a umple golul; iar în încheiere îi spuse că vasul lui era într-adevăr ceea ce în limbajul vînătorilor de balene se cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
năpraznic. După ce și-a lăsat un picior în fălcile morții și-l obosește rău pe celălalt, ba mai și tocește picioarele de os, cu nemiluita! Hei, moș Funingine! dă-mi o mînă de ajutor cu șuruburile alea și hai să isprăvim odată, înainte ca îngerul învierii să sune din trîmbiță apelul tuturor picioarelor, adevărate sau calpe, așa cum berarii strîng butoaiele vechi, pentru a le umple din nou. Halal picior! Arată ca unul viu, pilit pîn-la os: pe piciorul ăsta o să stea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înapoi în hamac. Dar înainte de asta, Pip, care se tot învîrtise pe-acolo, veni lîngă Queequeg, cu tamburina într-o mînă și-i spuse, apucîndu-l de braț cu cealaltă mînă și scoțînd un suspin înăbușit: Ă Sărmane pribeag, n-o să isprăvești niciodată cu drumurile astea obositoare? încotro pornești acum? Dar dacă te va duce curentul spre Antilele acelea, a căror plajă dulce e bătută doar de nuferi, ai să-mi faci un mic servici? Caută-l pe un anume Pip, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Parc-ar fi pumnii noștri de fier! Tii, cum mai apucă de zdravăn! Mă întreb, Flask, dacă lumea asta e ancorată pe undeva? dacă da, se leagănă la capătul unui cablu neobișnuit de lung. Hai, ciocnește și nodul ăla, ca să isprăvim odată! După acostare, coborîrea pe punte e lucrul cel mai plăcut. Fii bun și dă-mi jos poalele hainei. Mulțumesc. Lumea-și bate joc de poalele lungi, Flask, dar eu unul, socot că pe timp de furtună, în larg, trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-se cu poeții decadenței burgheze, și poate și cu vechile sale tentații, Deșliu aprinde cu cremene „iasca” meșterilor cu «plaivazul» sau astupă «marea trăncăneală» și «vorbăria pudratăă prea Îmbuibată, măcar că-i goală». Concluzia e aceea a unui adolescent hotărâtă să isprăvească și, cu o scurtătură nervoasă, să meragă Înainte: «Nici - o scofală, ducă-se dracului». Mișcările acestea bruște și impetuoase cu care Îndeamnă la ură de clasă, sunt Însă apte să Îmbrățișeze cu o tandrețe bărbătească masa muncitorilor. «Măi fraților, măi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
298. 84. Poveste cu doi necunoscuți: Constantin Noica-Ion Ianoși, în „Apostrof”, VII, nr. 1-2, 1996. 85. Student fiind, la 22 de ani, el îi scrie logodnicei sale: „În ultimele trei zile am citit Critica rațiunii pure. Astăzi cred că o isprăvesc. Mărturisește că este un tur de forță: în patru zile să cetești pe Kant.” (Apud Dora Mezdrea, Nae Ionescu. Biografia, vol. I, Editura Universal Dalsi, București, 2001, p. 271.) Dincolo de teribilismul tinereții, transpare aici convingerea viitorului profesor de filosofie că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aceea, vrând parcă să rupă vraja și să relanseze mersul mașinilor, glasul consilierului răsună din nou. Își dăduse cu siguranță seama că povestirea lui făcea în mod involuntar să dureze suspansul, iar asta nu era deloc ceea ce urmărea, așa că o isprăvi în câteva fraze în care nu mai sălășluia nici un mister: — Cubul din piața centrală era prima noastră bombă atomică. Iar locuitorii, prizonieri condamnați la moarte, care serveau drept cobai. Orașul fusese special construit pentru acea primă încercare... Am zburat de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea Începerii misiunii publice. Ele apar și la Marcu, și la Matei. Ultima Însă este creația lui Luca. În capitolul 4, după consumarea Încercărilor, el notează: „Și după ce și-a isprăvit (syntelesas) toate Încercările (panta peirasmon), diavolul s-a Îndepărtat (exact: „a stat departe de El”) până la momentul potrivit (achri kairou)”. Traducerile românești consultate (Noul Testament de la Bălgrad, 1648, Biblia de la 1688, Biblia sinodală, Cornilescu, Anania) propun un calc incomprehensibil: „până la o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
proclamă Împotriva Duhului, dacă la un moment dat ei revin pe făgașul ortodoxiei, păcatul le este iertat. Altă ipoteză respinsă: unii, maximaliștii, rigoriștii, fundamentaliștii intratabili, pretind că păcatul Împotriva Duhului este păcatul comis după botez. Te-ai botezat, s-a isprăvit, nu mai ai voie să păcătuiești. Aceștia exclud, pe de o parte, pocăința din partea păcătosului, pe de altă parte, capacitatea harului de a lucra și de a ierta, bunătatea harului. Aluzie clară la donatiști! Contrargument de bun-simț: ce se Întâmplă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
toate cele, În chip frumos și sfânt, de dreptate și de adevăr. 307 După cum am spus, În fiecare zi se adunau În locul acela tare plăcut, deopotrivă liniștit și luminos, și lucrau ce aveau de lucrat. Se Întâmplă așa Încât tălmăcirea fu isprăvită În șaptezeci și două de zile, ca și cum ar fi fost stabilit dinainte. 308 La sfârșit, Demetrios, adunând toată comunitatea evreilor În locul unde se Înfăptuise traducerea, o citi tuturor În prezența tălmăcitorilor, care se bucurară de o caldă primire și din partea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]