720 matches
-
confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți, indiferent de confesiunea lor. „Evreul, fie creștin, fie israelit sau mahometan”, este profund antipatizat, pentru că „evreu” este un atribut care definește moralitatea (și anume lipsa ei), nu etnia sau confesiunea : „[Evreii sunt] oameni care fac afaceri evreiești, evrei prin obiceiuri, prin caracter și apucături ; oameni care speculează banii lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din județul Călărași, acesta a notat succint următoarele : „Aici niște evrei au o povarnă și mitropolia ia chirie” (mss. BAR nr. 2106). Practica a ajuns să fie consemnată chiar În Regulamentul Organic al Moldovei (1831), În capitolul privitor la „Comunitatea israelită” : „Evreii au dreptul de a lucra la distilerii [...], făcând o tocmeală cu proprietarii moșiilor” <endnote id="(322, p. 210)"/>. Încercând să dezmintă legenda referitoare la „năvălirea evreilor În Principatele Române și În particular În Moldova” și vrând să explice modul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv acela de „otrăvitor” al țăra nului prin rachiu. Această imagine caricaturală a evreului nu a intrat doar În inventarul de clișee al târgovețului, ci și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate În Adunarea Generală „cestiunea israelită”, Mihail Kogălniceanu declară următoarele parlamentarilor români : „Domnilor, pentru ca să cunoașteți pe evreii din Moldova nu aveți decât să vă duceți la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și să credeți că nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
familii evreiești care se ocupau cu agricultura În aceeași regiune <endnote id="(523 și 535, p. 342)"/>. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, În urma unei călătorii de documentare În zonă, Iuliu Barasch scria următoarele : „În Bucovina sunt 55 de familii israelite care trăiesc exclusiv din agri cultură. Ele nu sunt grupate Într-un singur loc, ci trăiesc În diferite sate, răspândite printre țărani, cu care trăiesc Într-o armonie desăvârșită. Unele dintre aceste familii se scoboară din evreii care au umblat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să vedem limpede ce rezultate ar aduce” <endnote id="(285, pp. 163- 165)"/>. Pentru Theodor Rosetti (director al Băncii Agricole, fost prim-ministru În 1888-1889), această soluție mai părea viabilă și după două decenii. Într-o dezbatere publică privind „cestiunea israelită”, inițiată de C. Rădulescu-Motru, Th. Rosetti scria următoarele În 1900 : „Cred că ar fi un profit pentru statul român, dacă s-ar putea atrage proletariatul evreu spre agricultură. O soluțiune, după mine, ar fi În această direcțiune colonizarea unei părți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În ce ne privește - scria istoricul evreu Josephus Flavius În secolul I e.n. -, nu ne place să ne ocupăm cu negustoria, deoarece, locuind Într-o țară fertilă, ne mărginim să practicăm agricultura” <endnote id="(481, p. 281)"/>. În 1870, Alianța Israelită Universală a Întemeiat prima școală de agricultură din Palestina (lângă Jaffa), nu Întâmplător numită Mikweh-Israel („Speranța lui Israel”). Theodor Herzl și baronul Edmond de Rothschild au sprijinit această instituție de Învățământ. De altfel, Începând din 1897, imaginea evreului agricultor (plugar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate fi”. Mulți evrei din România au trecut prin această școală, fie ca profesori, fie ca elevi <endnote id="(401, p. 54)"/>. Printre alții, orfanii evreilor omorâți În timpul pogromului de la Chișinău din 1903 au fost aduși În Palestina de Alianța Israelită și Înscriși la această școală agricolă <endnote id="(754, II, p. 173)"/>. Mutatis mutandis, astfel de școli au apărut și În Europa de Est. În 1901, de pildă, Congresul Comunităților Israelite decidea să acorde sprijin școlii de agricultură din Iași <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Chișinău din 1903 au fost aduși În Palestina de Alianța Israelită și Înscriși la această școală agricolă <endnote id="(754, II, p. 173)"/>. Mutatis mutandis, astfel de școli au apărut și În Europa de Est. În 1901, de pildă, Congresul Comunităților Israelite decidea să acorde sprijin școlii de agricultură din Iași <endnote id="(612, I, pp. 277-279)"/>. Istoricul Nicolae Iorga consemna faptul că moșierul evreu Rosenstock a Înființat și el o mică „școală de agricultură” În satul Cernauca (Bucovina) <endnote id="(428
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În caz contrar, ar fi fost „amenințat a peri În noianul de dușmani și hărțuieli” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Cu zece ani Înainte, În 1882, Încercând să determine trăsăturile „etnico- psichologice” ale evreului, așa cum reies ele din „literatura populară israelită”, Moses Schwarzfeld susținuse aceeași idee, altfel Însă formulată : „În timpul cruntelor persecuții din Evul Mediu caracterul evreiesc s-a oțelit <endnote id="[vezi 538]"/>. Mintea cea vecinic ațintită asupra loviturilor, ce trebuiau evitate, l-au făcut pe evreu mai pătrunzător și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păcate, aceasta fiind percepția, concluzia mareșalului Antonescu a fost tranșantă : „Toți evreii să fie readuși În lagăre” <endnote id="(243, p. 290)"/>. În 1879, Parlamentul României a votat În mod excepțional naturalizarea În bloc a unui număr de 883 de „israeliți, cari au servit sub drapel În timpul resbelului pentru independență (1877-1878)” (cf. Monitorul Oficial, nr. 255, 1879). Mulți dintre ei au fost răniți și decorați pentru fapte de eroism. Unul dintre eroii evrei care au marcat spiritul acelei epoci de renaștere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
luminați Încercau să lupte Împotriva prejudecăților existente În ambele părți. „Toți avem să ne Învingem prejudițiile”, era scris În primul articol din primul număr al primei gazete evreiești de limbă română, Întemeiată În 1857 de dr. Iuliu Barasch și intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era scris În primul articol din primul număr al primei gazete evreiești de limbă română, Întemeiată În 1857 de dr. Iuliu Barasch și intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara Românească” - era interesat de imaginea evreului În ochii românului : „Să trăiască nația mea israelită și să fie de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara Românească” - era interesat de imaginea evreului În ochii românului : „Să trăiască nația mea israelită și să fie de români În ochi bine privită” <endnote id="(649, p. 102)"/>. Similar, În 1879, În editorialul primului număr al ziarului evreiesc Fraternitatea se scria că „scopul acestei foi” era „mai cu seamă” să facă din israeliții din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel puțin cât polacii, ungurii, bulgarii și țiganii din România, care voiau și vor Încă să ne dea lecții de patriotism” (510, p. 138). În același sens scria și secretarul lui W. Filderman, Gabriel Schäffer, În 1923, În revista Curierul israelit. El Încerca să demonstreze că poți să fii „bun evreu” și „bun român” În același timp : „Trăind În Țara Românească și rămânând credincioși ființei evreiești și culturii evreiești, nu Împiedicăm cu nimic mersul Înainte al acestei țări. Îi dăm vlaga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
accepta să fie român” <endnote id="(644, p. 142)"/>. Este o ecuație pe care Alecu Russo știuse să o rezolve pe la mijlocul secolului al XIX-lea : „Precum românii se despart În români ortodocși și În români catolici, vor fi și români israeliți ; și patria va câștiga fii mai mulți...” <endnote id="(236, p. 22)"/>. Cu alte cuvinte, Russo propunea o națiune română politică, și nu una etnică sau confesională. O expresie (și o gândire) de tipul „E evreu, și totuși e un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ca și voi și eu am ziua de suferință a Macaveilor români, ziua legilor precum și ziua zdrobirii lor și ziua arderii Templului și, ca și voi, aștept sub cort, pe tărâm străin, și cu credința nestrămutată «ziua cea făgăduită»” (ziarul Israelitul român, mai 1857). În fine, unii socialiști de la sfârșitul secolului al XIX-lea - precum „poetul-muncitor” D.Th. Neculuță (1859-1904) - au identificat proletariatul exploatat cu „neamul pribegitor” al evreilor, condus prin deșert de Moise <endnote id="(370)"/>. În coordonatele culturii europene, rătăcitorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
domnitorul Alexandru Ioan Cuza - consemnează un istoric evreu din România -, pentru că „el era un Principe constituțional” și pentru că „aceste obiceiuri nu mai aveau Înțeles” <endnote id="(232, p. 194)"/>. „Un obicei cu totul analog - notează același istoric - există la comunitatea israelită din Presburg [= Bratislava]. Acest obicei mai continuă și astăzi [= 1888] și constă În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eseuri de mitologie balcanică, cuvânt Înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an II, București, 1888, pp. 17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889 ; apud 237, pp. 79-87. 111. Mai multe proverbe germane susțin că „Evreii aduc În lume folos, precum șoarecele În făină” sau „precum șoarecii În hambar” (3, p. 70). Această asociere apare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Foundation, New York, 1986. 556. M. Pelin (ed.), Sioniști sub anchetă : A.L. Zissu, Edart-FFP, București, 1993. 557. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi - și interculturalității Europei central-europene, Editura Atlas, București, 1999. 558. Josef Kaufman, Cronica comunităților israelite din județul Neamț, vol. I-II, Piatra- Neamț, 1928-1929. 559. Pincu Pascal, „Toponime și legende din județul Neamț”, În Anuarul Grupului școlar „Gh. Cartianu”, nr. IV, Piatra-Neamț, 2000, pp. 172-180. 560. Dr. George Montandon, Comment reconnaître et expliquer le Juif
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Press, Ithaca - Londra, 1996. 683. Anat Peri, Jörg Haider’s Antisemitism, The Hebrew University, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, ACTA, 18, Ierusalim, 2001. 684. Gabriel Schäffer, În oglinda timpului. Culegere de articole publicate În „Curierul israelit” (1921-1945), ediție Îngrijită de Puica Schäffer-Strihan, Tipografia Dalia Offset, Tel Aviv, 2001. 685. Mihai Eminescu, Opere, vol. VII, Proza literară, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1977. 686. Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Nastasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1882 : „Despre bulgari, există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul Înarmat c-un praz” (701, p. 488). 703. După război, secretarul lui W. Filderman, Gabriel Schäffer, scria și el În Curierul israelit despre ordinele transmise de generalul Prezan, „ca soldații evrei să fie exterminați discret și metodic”. „A trebuit ca lucrul să fie aflat și comunicat M. Sale Regelui [Ferdinand], În calitate de suprem comandant al armatei, ca exterminarea oficială să fie oprită” (684
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asociat cu Întocmai copie după oficia ce am primitu dela Domnul Ministru de Interne (...) În privința netolerării de a intra În țară călători cu pașapoarte otomane, afară de cazuri escepționale, precum reintrarea În Bulgaria a locuitorilor acestei țări”. l. Scandal pe feredeul israelit Probleme Între alogenii evrei și băștinașii români nu erau așa de numeroase pe atunci Încât să constituie, deja, un prilej de acuză antisemită. Totuși, la data de 2 august 1877, evreul Moisă Ițic Segal depusese la registratura prefecturii Fălciu reclamația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de 2 august 1877, evreul Moisă Ițic Segal depusese la registratura prefecturii Fălciu reclamația timbrată cu 25 de bani Înregistrată sub numărul 389. Trebuie spus că feredeu Înseamnă o baie publică iar În acest caz fusese vorba chiar despre „feredeul israelit” adică baia aflată În proprietatea Comunității evreiești locale. Introducerea În acest document face toți banii și de aceea am hotărât să o transcriem cu cea mai desăvârșită fidelitate: „Fiind quă Dumneavoastră sunteți bunul Guvernator al județului și bun părinte al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fidelitate: „Fiind quă Dumneavoastră sunteți bunul Guvernator al județului și bun părinte al orașului vin cu profund respect a vă depune plângerea mea”. Pe scurt, acesta adusese la cunoștința „guvernatorului” județului Fălciu faptul că „...de câțiva ani” era antreprenorul „...feredeului israelit din Hușși cu un contract semnat cu obștea israelită din acest oraș”. Scandalul izbucnise odată cu pretenția unui român (Ștefan Theodor) de a se erija În adevăratul arendaș al stabilimentului fără a-i aduce lui Moisă Ițic Segal vreun act doveditor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]