533 matches
-
aluzive, sunt departe de a constitui elementele unei biografii. Marjan Mole a încercat să arate că până și rarele referințe la personaje și evenimente aparent reale nu oglindesc în mod necesar realități istorice: Vistaspa, de exemplu, reprezintă modelul inițiatului. Totuși istoricitatea lui Zarathustra reiese nu numai din aluzii la personaje și evenimente concrete (micul prinț Vaepya care, "la Podul de iarnă", i-a refuzat popasul etc.), ci și din caracterul autentic și pasionat al poemelor găthă. Pe deasupra, suntem surprinși de urgența
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asemenea examinare și de a o face din punct de vedere istoric s-a lovit de realitatea puțin încurajatoare a faptului că există un număr restrâns de lucrări critice despre această formă de expresie literară. Trebuie să acceptăm faptul că istoricitatea este un element important în cercetarea critică a materialelor, o bază de la care celelalte examinări critice pot pleca, și de aceea o asemenea încercare era de mult necesară. Ca să ne dăm seama de câtă nevoie este putem observa remarca că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o deplină vitalitate. Elementul acesta trecător, fugitiv, cu atât de dese metamorfoze, nu aveți dreptul să-l disprețuiți sau să-l nesocotiți" [1971, p.194]. În Salonul din 1955, noțiunea de modern se referă la viață, care rezumă și concentrează istoricitatea în frumusețe. 104 Gérad Bauer invocă drept trăsături ale Parizienei "délicatesse du corps, délicatesse du sentiment, du procédé" [p.21]. "On a dit en parlant de șa grace qu'elle avait la légèreté de l'hirondelle et la subtilité d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
însemnătatea nevoii de umanizare a relației cu "celălalt", de deschidere autentică, de sprijin competent. De aceea, contribuția lui Ion Petrică nu este numai teoretică, prin prezentarea relației Stat-Biserică în furnizarea diagnozei și intervenției asistentului social în beneficiul comunităților, urmărită în istoricitatea sa, ci dobîndește și importante conotații aplicative, oferind repere pentru acțiune în instituțiile specifice, precum direcțiile județene de asistență socială și protecție a copilului. Valorificînd propria sa experiență și conjugînd această expertiză acumulată în ani de implicare în comunitate cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai puțin important decât plauzibilitatea sa, trecută sau viitoare. Istoria însăși devine "un artefact literar", în timp ce "literatura [...] constituie o reprezentare mimetică a realității", cele două intersectându-se în "istoricitatea formei narative"586 și conferind legitimitate narativă discursului politic al președintelui american. Astfel, observă criticul, istoricitatea narativă are un caracter aparte, pretinzând nu adevărul uneia sau al alteia dintre afirmațiile individuale, ci adevărul global al formei narative înseși. La rândul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
plauzibilitatea sa, trecută sau viitoare. Istoria însăși devine "un artefact literar", în timp ce "literatura [...] constituie o reprezentare mimetică a realității", cele două intersectându-se în "istoricitatea formei narative"586 și conferind legitimitate narativă discursului politic al președintelui american. Astfel, observă criticul, istoricitatea narativă are un caracter aparte, pretinzând nu adevărul uneia sau al alteia dintre afirmațiile individuale, ci adevărul global al formei narative înseși. La rândul său, complexitatea formei narative conferă semnificație fiecărui eveniment sau afirmație individuală din contextul narațiunii. Prin urmare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
poveste vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă nu imposibil, de luat în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența le extrage din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lor funcțională, indicând care sunt coordonatele după care ar trebui să se miște conduita individuală. Ele sunt un pattern de acțiune și sugerează prin algoritmi de succesiune pragmatică un curs al desfășurării, o anumită direcție de evoluție. Ele traduc în istoricitate mijlocită rațional concepte ideale care astfel se concretizează și se articulează în etapizarea unui proiect, în realitatea unui parcurs punctual. Ele funcționează ca un cadru pentru actualizări pragmatice, instituind un orizont de potențialitate regulativ care rezumă esențializant evoluția individuală și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
gustului estetic o întreagă funcție modelatoare. În acest context psiho-spiritual conștiința de sine facilitează succesul unui parcurs, sporește șansele de fericită îmbinare a unor tendințe adesea eterogene, care au nevoie de o guvernare totalizatoare care să le lege de aspectul istoricității. Uzând de finele distincții ale judecății de gust, reflexivitatea conduce mâna înzestrată a artistului în hățișul încărcat de potențialitate provocatoare al versiunilor egal-plauzibile de exprimare. Combinarea tehnicilor tipice de manifestare artistică se traduce în imaginea cumulativă a unui moment istoric
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
hățișul încărcat de potențialitate provocatoare al versiunilor egal-plauzibile de exprimare. Combinarea tehnicilor tipice de manifestare artistică se traduce în imaginea cumulativă a unui moment istoric (adică a unei opere concrete), înscriind în existență o structură fenomenologică inițial concepută în gândire. Istoricitate și destin, sunt două determinări pe care le îmbracă aventura reflexivă și în varianta unui drum artistic. Însăși cunoașterea de sine are o origine substanțială ("întreaga cunoaștere de sine se naște din ceea ce este istoric dinainte dat, ceea ce o dată cu Hegel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
domenii. Tot ce se spune astăzi despre "respectarea diferențelor", despre "ura față de celălalt", despre "discriminări", sexism, rasism, pe scurt, tot ceea ce numim politically correct pare să deschidă noi spații pentru intoleranță. Într-adevăr, după cum subliniază J.-M. Goulemont: Există o istoricitate a obscenității și a pornografiei"71. Să nu ne lăsăm înșelați: în orice caz, aceste noi domenii supuse interdicției vor întreține strânse legături cu sexualitatea, care supradetermină tot ceea ce o societate refulează. Două lucruri rămân de netăgăduit: literatura nu se
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
socialist către cel neoliberal. Cum s-a schimbat imaginația artistică în aceste contexte? Pentru Havranek, atunci când vorbim despre transformare, timpul este mai important decât geografia sau geopolitica. Transformarea în sensul pasiv este condusă în cadrul timpului istoric, iar această cronologie generează istoricitate. Monument al transformării poate fi descris ca un ambient interdisciplinar (artă, discipline umaniste, teorii economice și științifice) - cu o permanentă expunere de obiecte de artă, arhive, texte -, care crește în timp cu fiecare formă adăugată. Expoziția curatoarei Simona Năstac a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
nu al limbajului în general, cel putin al limbilor, care sînt tocmai formele istorice ale limbajului. 2. Limbajul prezintă, într-adevăr (și este determinat în esență și în manifestările sale de) cinci dimensiuni universale: creativitatea sau enérgeia, materialitatea, semanticitatea, alteritatea, istoricitatea. Cu alte cuvinte: a) că forma a culturii, limbajul este o activitate liberă sau creatoare; b) limbajul se realizează în "lume" prin forme materiale (fonice, grafice etc.); c) limbajul semnifică (fiecărei forme lingvistice îi corespunde un "conținut semnificativ"); d) semnificația
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în lume prin forme materiale". Semanticitatea este "diferența specifică" a limbajului față de celelalte forme ale culturii. Alteritatea este trăsătură distinctiva a actului de a semnifică lingvistic față de alte tipuri de "conținut" al formelor expresive și, prin urmare, ea constituie fundamentul istoricității limbii, care este manifestarea constantă a solidarității cu o comunitate de subiecți vorbitori și cu tradițiile sale și, deci, a esenței sociale a istoricității intrinseci omului. 3. Că activitate umană universală ce se realizează individual, dar întotdeauna în acord cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semnifică lingvistic față de alte tipuri de "conținut" al formelor expresive și, prin urmare, ea constituie fundamentul istoricității limbii, care este manifestarea constantă a solidarității cu o comunitate de subiecți vorbitori și cu tradițiile sale și, deci, a esenței sociale a istoricității intrinseci omului. 3. Că activitate umană universală ce se realizează individual, dar întotdeauna în acord cu tradițiile comunităților istorice, limbajul prezintă, în mod concret, trei niveluri relativ autonome: nivelul universal al vorbirii în general, nivelul istoric al limbilor și nivelul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
artă, știința, mitul, religia, filozofia se servesc la rîndul lor de limbaj. Limbajul este definitoriu pentru ființă umană și asta pentru că " Pe de o parte este logos, înțelegere a ființei; pe de alta este logos intersubiectiv, forma și expresie a istoricității omului. Omul trăiește într-o lume lingvistică pe care o creează el însuși că ființă istorică. Acestea sînt cele două dimensiuni esențiale ale limbajului: dimensiunea subiect-obiect și dimensiunea subiect-subiect. Că limbaj în general, limbajul corespunde primei dimensiuni, relației omului cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
își are originea, crede Johannes Kabatek, în filozofia idealista germană, acea "adevărată filozofie a limbajului" cum o numea Coșeriu. E vorba îndeosebi de Herder, care formulează ideile centralității limbii, de Hegel, care subliniază două caracteristici fundamentale ale limbajului, alteritatea și istoricitatea, dar mai ales de Wilhelm von Humboldt, pentru că acesta, pentru prima dată în istoria meditațiilor despre limbaj, adaugă filozofiei și o perspectivă lingvistică autentică 35. Începînd cu Herder, limbajul devine punctul de plecare, nucleul și punctul de sosire ale unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este totdeauna politic. Deja faptul de a vorbi o limbă este un act politic implicit, deoarece exprimă adeziunea la anumite tradiții și la o anumită comunitate istorică, cel putin virtual opusă altor comunități"41. Dimensiunea politică a limbajului ține de istoricitatea să și este o trăsătură definitorie: "La aceste planuri se referă politică lingvistică că ansamblu de atitudini și activități deliberate destinate să afirme și să promoveze o alteritate istorică anumită și care tind să guverneze direct sau indirect comportamentul lingvistic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi mixte". Sală argumentează însă, convingător, ca "apariția limbilor romanice din prima și/sau a doua generație nu este determinată de contactul lingvistic"215. W.A. Stewart 216 evaluează diferitele tipuri de varietăți ale limbii în funcție de patru atribute: standardizarea, autonomia, istoricitatea și vitalitatea: standardizare autonomie istoricitate vitalitate varietate - tip + + + + Limba standard + + + Vorbire locală + + Dialect + Creola Pidgin + + + Clasică + + Artificială În articolul consacrat limbilor creole din DSL, realizat de Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, creola este definită drept "pidgin (sau sabir) care și-a pierdut statutul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
convingător, ca "apariția limbilor romanice din prima și/sau a doua generație nu este determinată de contactul lingvistic"215. W.A. Stewart 216 evaluează diferitele tipuri de varietăți ale limbii în funcție de patru atribute: standardizarea, autonomia, istoricitatea și vitalitatea: standardizare autonomie istoricitate vitalitate varietate - tip + + + + Limba standard + + + Vorbire locală + + Dialect + Creola Pidgin + + + Clasică + + Artificială În articolul consacrat limbilor creole din DSL, realizat de Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, creola este definită drept "pidgin (sau sabir) care și-a pierdut statutul de limbă vehiculara, fiind adoptat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, creola este definită drept "pidgin (sau sabir) care și-a pierdut statutul de limbă vehiculara, fiind adoptat de anumite comunități că limba maternă. După J. Fishman, creolele au în comun cu pidginurile absența standardizării, a autonomiei și a istoricității, dar, spre deosebire de acestea din urmă, se caracterizează prin vitalitate. Creolele înlocuiesc treptat limbile indigene originare. Creolele cele mai răspîndite au la bază franceză, spaniolă, portugheză, engleza și olandeză. Apariția lor se află în strînsă legătură cu procesul creării imperiilor coloniale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
259, 271, 315 ipoteza 16, 123, 148, 180, 199, 208, 218, 219, ~a Kurgan 15, 141, 148, ~a Sapir-Whorf 46 irlandeză 146, 161, 258, 271, 301, 326, 331, 344, 345 islandeza 49, 90, 145, 162, 260, 271, 326, șaga ~ 100 istoricitate 33, 40, 41, 114 istorie 15, 33, 35, 36, 37, 41, 43, 45, 50, 52, 136, 137, 159, 171, 224, 230, 237, 283, 285, 307, 355, ~ lingvistică 33, 37, 85, 131, 159, 357, 358, 360, 361, 363, ~a limbii 19
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se caracterizează prin cîteva elemente importante. Formalismul este una din primele caracteristici ale ritualului. El respectă secvențe standardizate și extrem de rafinate și nu întîmplător e pus în scenă în locuri speciale și la date care au un înțeles simbolic aparte. Istoricitatea este altă caracteristică a ritualului care face să înțelegem lumea unde trăim prin raportarea prezentului la trecut și a trecutului la prezent. "Impunînd modele subtile, dar statornice, ritualul conectează trecutul, viitorul și prezentul, abrogînd timpul și istoria."72 Ritualul are
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]