KorAP: Find »[drukola/base=istoriografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...56 >

1,396 matches

Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646

în trecutul îndepărtat un prestigiu drastic diminuat în timpul comunismului, armata își regăsea, după 1989 ca și alte instituții neglijate de fostul regim, cum ar fi Biserica Ortodoxă, Banca Națională a României ș.a.m.d. o participare extrem de onorantă la istoria națională 88. Redescoperirea istoriografică a episoadelor militare legate de Marea Unire a început, cu timiditate, prin investigații preponderent tehnice și documentare, fără un impact public deosebit 89. Drept urmare, în manualele postcomuniste au ajuns doar slabe ecouri ale acestor demersuri. Selecția explică intenția. Atât prezentarea

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
de manual doar pentru a fixa mesajul de bază al lecției, nu pentru a antrena o reflecția analitică asupra lui. Chiar și dispunerea grafică sugerează subordonarea discursivă a "documentelor", a ilustrațiilor sau a întrebărilor însoțitoare. Selecția lor, după criteriile autorității istoriografice și politice, are consecințe mult mai profunde decât simpla omisiune a unui text sau altuia dintr-o lecție anume. Mârzescu, Marghiloman, Berthelot pot lipsi din cele două-trei ore de istorie care trec, o dată la câțiva ani, prin viața unui școlar

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Fundației Culturale "Principele Carol" să scrie o carte despre unirea românilor. La întrebarea sa despre "care Unire?" anume, i s-a răspuns "despre toate"264. S-a conformat și a scris un volum care ilustra un adevărat program politic și istoriografic, teza fundamentală regăsindu-se chiar în succesiunea unor titluri-rezumat de genul: "Păreri puțin lămurite despre Unirea Românilor. Ea nu a răsărit din dărnicia vreunei puteri lumești, ci dintr-o tainică și îndelungată pregătire istorică. Temeiurile ei sunt adânci și nesguduite

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
a perspectivei regaliste și regățene asupra unirii, așa cum fusese ea trăită atât la Iași, cât și la București 297. Rezumând această incursiune în manualele interbelice, putem nota că reprezentarea zilei de 1 decembrie 1918 a acumulat treptat mai multe interpretări istoriografice, devenind un ecou mereu actualizat al celor mai recente evenimente. În anii '20 și în cea mai mare parte a deceniului următor, momentul reprezentativ al unirii a fost considerat, cu precădere, încoronarea din 1922. Această opțiune era o măsură de

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Iulia. Dar toate discursurile care aduseseră ziua de 1 decembrie 1918 în primele pagini ale calendarului național au fost apoi sistematic denaturate de retorica comunistă. Proletari din toate țările După instituirea regimului "democrat-popular", sistemul de învățământ, instituțiile academice și discursul istoriografic au suferit schimbări fără precedent. Au apărut manuale unice de istorie, după modelul celui semnat de Mihail Roller. Acest tratat care a dominat anii '50 a fost utilizat, cu amplificări graduale de conținut, pentru clasa a IV-a, a VII

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
a Transilvaniei la România. Reîntoarcerea zilei de 1 decembrie 1918 în manuale, ca moment de maximă celebrare a unității naționale, era deci incompletă, de vreme ce nu erau clar menționați decât românii ardeleni. Și în anii următori s-a păstrat aceeași tendință istoriografică, cu un repertoriu ilustrativ mai bogat. Prin acest efort didactic de vizualizare s-au impus și imaginile emblematice ale evenimentului, dominate de reproducerile neclare ale unor fotografii de grup, cu steaguri tricolore, având în prim plan ostași (în uniforme al

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
afirmația, au introdus un subtitlu dedicat special creșterii "avântului revoluționar din România în perioada anilor 1917-1918"340. Logica luptei de clasă era ea însăși deturnată, cu măiestrie, pentru a confirma vechea istorie a unirii. De la un an la altul, accentele istoriografice se modificau, ajungându-se ca perioada 1917-1918 să fie explicit dedicată, printr-o lecție separată, "unirii Transilvaniei cu România". Decupajele cronologice generale se reașezau în unități mai largi. "Orânduirea capitalistă" cuprindea astfel episoade istorice de mult acceptate, a căror selecție

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
neacceptate în discursul oficial de până atunci. Spre mijlocul anilor '90, restabilirea adevărului istoric a dat naștere altor generații de manuale, elaborate dintr-o perspectivă europeană extinsă, mai puțin marcată de polemicile cu scriitura comunistă. Noile lucrări conțineau și abordări istoriografice minimalizate sau ignorate până atunci, căutând să nuanțeze sau să pună sub semnul întrebării structurile discursive rigide, fie ele de tip marxist, naționalist sau antioccidental. În jurul anului 2000, manualele, ca și țările pentru care au fost scrise, au devenit mai

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
câteva pasaje aproape pozitive, rămase, în mare parte, prizoniere ale vechiului limbaj impersonal, despre "realizările" regimului. Ungaria În anii '80, în ciuda demersurilor susținute ale propagandei oficiale, românii erau mult mai interesați de nivelul de trai din Ungaria decât de disputa istoriografică asupra Transilvaniei. Cetățenii de etnie maghiară din România erau invidiați pentru legăturile lor cu vecinii, căci aveau astfel o șansă în plus de a compensa lipsurile de alimente, medicamente, obiecte casnice ș.a.m.d. Probabil că prea puțini erau cu

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
au resimțit cel mai acut absurditatea "războiului rece". Manualul în discuție se remarcă prin modul în care urmărește istoria vieții de zi cu zi, pornind de la premisa că expunerea câștigă astfel în consistență, veridicitate și accesibilitate. Fiind și un domeniu istoriografic favorizat în spațiul german, cu aplicare predilectă la istoria recentă și la didactica istoriei ("Alltagsgeschichte"), s-a dovedit a fi și o manieră de abordare mai puțin politizată a unei epoci expuse, de obicei, judecăților extreme. Din text răzbate ceva

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
epocii. Uneori au exprimat deschis această dublă situare, întrebând dacă trebuie să descrie cum gândeau "atunci" anumite lucruri sau "cum gândesc acum despre ce a fost atunci". În cursul interviurilor s-au strecurat întrebări în afara temei declarate, inspirate din repertoriul istoriografic consacrat: despre criza anilor '80, despre momentul căderii regimului și consecințele sale directe asupra subiectului, despre utilizarea, în epocă, a cuvintelor comunist/comunism/ socialism, despre ascultarea posturilor de radio străine, despre chestiunea religioasă și eventualele dificultăți legate de ele, despre

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
cotidiană sau despre modalitățile de a le eluda. Unele au fost, de altfel, subiecte sugerate chiar de către cei intervievați. Ei au ținut să puncteze clar aspecte conforme cu descrierea-standard a epocii 133, în ciuda eforturilor cercetătorului de a evita stereotipurile 134 istoriografice ("politizare", "înregimentare", "ateism", "delațiune", "represiune", "uniformizare" ș.a.). Cu toate aceste ancorări periodice în canonul curent, discuțiile au oferit un material deosebit de consistent despre istoria care nu se învață, de obicei, la școală. Politică și dirigenție Primele generații de elevi ai

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
dar și aplicarea lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua națională a României (1 decembrie 1918), ca metafora supremă a unității; un ilustru principe

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
socialiste sau postcomuniste -, puse față în față cu textul de lecție, au sugerat existența unor disonanțe cognitive majore, nu neapărat majoritare. Mai ales amintirile celor formați în școlile regimului comunist ne trimit la registre ale existenței total ignorate de canonul istoriografic actual. În căutarea unei alternative narative, am schițat o sumară comparație cu felul în care a fost prezentat comunismul în alte țări, identificând tonul dominant, dar și rememorările divergente ale acestei perioade. Rezultatele au confirmat diversitatea raportărilor colective la istoria

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
a fost lansat în 2000, fiind susținut de Fundația "Noua Istorie", de Ministerul Educației și de Fundația Körber Concursul de cercetare istorică pentru tineret, Istoria mea Eustory"). Tema primei ediții a fost "Copilăria și adolescența altădată". Ilustrativ pentru noile tendințe istoriografice internaționale, acest subiect s-a regăsit în manuale abia din 2005, deoarece programa școlară prevedea o secțiune dedicată exclusiv "copilăriei de ieri și de azi" (vezi Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3919/20.04.2005

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
dovedit, de la început, anacronică și iluzorie. Fără a menționa explicit soarta cărții lui Panaitescu, Bogdan Teodorescu se exprima foarte clar împotriva unei astfel de soluții: "ideea de a face tabula rasa din vechile manuale, ca, de altfel, din întreaga producție istoriografică din ultimele decenii, mi se pare cu totul greșită" (Ibidem). 103 Conform Legii învățământului nr. 84/1995, art. 26, alin. (1), istoria românilor a devenit obiect de examinare obligatorie la proba orală de bacalaureat. Se putea întâlni și în aria

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
22" din 16-22 noiembrie 1999, p. 7). 172 Deși, în anii '90, unii istorici au început să se întrebe câtă credibilitate mai are această noțiune; vezi, de exemplu, Ovidiu Cristea, Frontul românesc antiotoman în secolele XIV-XV: realitate istorică sau mit istoriografic?, în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității București, București, 1995, pp. 166-171. 173 Vezi recomandările făcute autorilor manualului controversat, în articolul citat, publicat în "Adevărul" din 20 noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
turcii până la ultimul om"). Iar pentru copii, tocmai aceste coordonate rămân cele mai problematice categorii ale reprezentărilor istorice, deși tot demersul didactic este construit exact pe corecta lor utilizare. 181 Ar fi mai multe explicații posibile pentru această aparentă barbarie istoriografică. Unirile românilor sunt un subiect dificil pentru elevii de toate vârstele, care au o singură certitudine: că a fost ceva atât de important, încât poate fi invocat cu folos aproape în orice lecție. Pe de altă parte, Ștefan cumulează atât

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
nu mai apare în administrația românească de câteva generații (Neagu Djuvara, Cum s-a născut poporul român?, p. 46). 270 Provocarea care a dat naștere "scandalului manualelor" în 1999 a venit tocmai dintr-o lansare nemediată a unor noi tendințe istoriografice, în extrem de conservatoarea lume școlară; o lume totuși docilă, care a fost mai mult suportul decât cauza polemicilor. Cel puțin așa reiese din lipsa unei lecturi didactice asupra conflictelor legate de "manualele alternative", dublată de preferința pentru analiza registrului politic

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
281 "Înțelegerea istorică" constă "în a cerceta sensul pe care un autor a dorit să îl dea în textul său", a înțelege presupunerile, intențiile, argumentația sa (Ibidem, p. 21). Concret, ar trebui să însemne antrenarea elevului în analiza unui text istoriografic, inițierea lui în diferite tehnici de lectură și interpretare; ceea ce, iarăși, nu este ușor de realizat. În realitate, comentariul atunci când există vizează de obicei "sursele" (mai ales documentele) istorice, nu și produsul istoriografic, reluând, după cum am amintit deja, rețete standard

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
însemne antrenarea elevului în analiza unui text istoriografic, inițierea lui în diferite tehnici de lectură și interpretare; ceea ce, iarăși, nu este ușor de realizat. În realitate, comentariul atunci când există vizează de obicei "sursele" (mai ales documentele) istorice, nu și produsul istoriografic, reluând, după cum am amintit deja, rețete standard de analiză, pentru confirmarea mesajului principal, asumat de manual și de profesor. 282 Acest concept s-a impus mai ales în didactica istorică din Germania și țările europene nordice, unde cunoaște numeroase abordări

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Vezi Dominique Borne, Une discipline d'enseignement, în Jean Claude Ruano-Borbalan (ed.), L'Histoire aujourd'hui, Auxerre, Éditions Sciences Humaines, 1999, p. 402. 292 Pierre Nora, Le retour de l'événement, p. 212. 293 Ibidem, p. 215. 294 Studiul retoricii istoriografice este un curent major al criticii postmoderne, cu versiuni foarte radicale la Hayden White, de exemplu (vezi lucrarea sa, Metahistory. The Historical Imagination in Nineteenth-Century Europe, The John Hopkins University Press, Baltimore & Londra, 1975). 295 Părintele "duratei lungi", Fernand Braudel

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
tratatul de la Trianon, 1918-1920, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 146. 78 C. Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, vol. II, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1989, pp. 438-439. 79 Paraschiva Kiss, Sabin Mureșan, op. cit., p. 72. 80 Această variantă istoriografică a circulat și în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, cu deformările propagandistice specifice regimului, vizibile chiar și în selecțiile documentare "obiective". Vezi Ion Ardeleanu, Vasile Arimia, Mircea Mușat (coord.), Desăvârșirea unității național-statale a poporului român. Recunoașterea ei internațională. 1918. Documente

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
eliberare națională de la 23 august 1944" sau cu alte teme dragi istoriografiei de partid, care sfidau memoria românilor. Mitul bunei intervenții românești în Ungaria a fost doar recent chestionat de către Lucian Leuștean, în lucrarea citată anterior dar fără un impact istoriografic sau mediatic sesizabil. Subiectul pare să fie neatractiv în contextul noilor mize politice comunitare europene, care invită la cultivarea bunelor vecinătăți. Acest deziderat este aplicat à rebours și în planul discursului istoric. 81 Acțiunile românilor au nemulțumit în primul rând

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
din 13 septembrie 1908 către directorii de școli primare și secundare pentru serbarea zilei de 24 ianuarie 1909", în Ibidem, vol. III, pp. 52-53. 149 Tot în 1902-1903, posteritatea domnitorului unirii a trezit un puseu de interes fără precedent. Imboldul istoriografic l-a constituit lucrarea lui A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, de care se leagă și inițiativa mult disputată a ridicării unei statui a lui Cuza în Iași (pentru povestea acestei statui și a mizelor politice pe care le-a

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]