3,057 matches
-
străine, monarhii moderne". Acest naționalism este unitar, iredentist. El se referă la Basarabia și la Transilvania. Este dificil de a măsura partea corespunzătoare a periferiilor și a centrului. București, la constituirea acestui iredentism. Istoriografia română interbelică, reluată mai tîrziu de istoriografia patriotică și comunistă, subliniază istoria unei ascensiuni inevitabile spre unitate, unitate realizată prin voința maselor populare, minimalizîndu-se totodată cauzele interne ale crizei Imperiilor austro-ungar și rus și rolul războiului din 1914 în prăbușirea acestor imperii. Istoriografia epocii Ceaușescu se alătură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reluată mai tîrziu de istoriografia patriotică și comunistă, subliniază istoria unei ascensiuni inevitabile spre unitate, unitate realizată prin voința maselor populare, minimalizîndu-se totodată cauzele interne ale crizei Imperiilor austro-ungar și rus și rolul războiului din 1914 în prăbușirea acestor imperii. Istoriografia epocii Ceaușescu se alătură în întregime la interpretarea șefului statului formulată într-un discurs ținut la Alba-lulia în 1966: "Unirea Transilvaniei cu România a răspuns unei imperioase necesități istorice pentru dezvoltarea poporului nostru, ea a constituit un moment de o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nostru, ea a constituit un moment de o imensă importanță în procesul de formare a națiunii, a statului național român. Ea a contribuit la crearea cadrului necesar pentru progresul economic și cultural al țării noastre și a poporului nostru". Această istoriografie, care prezintă unitatea ca o necesitate istorică, amestecă, prin urmare, revendicările de autonomie și de recunoaștere a unei identități culturale și religioase din cadrul acestor imperii cu programele statale unitare. Formularea politică a revendicării unirii cu Vechiul Regat este tardivă: în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autonomiei și apoi de ruptură independentă în 1918. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este înțeleasă ca elementul constitutiv al conștiinței naționale, iar relatările istorice naționale șterg sau minimalizează legăturile între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționale, iar relatările istorice naționale șterg sau minimalizează legăturile între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toamna anului 1918 a cîntărit, fără îndoială, greu asupra deciziei lui Wilson de a recunoaște principiul unității naționale române. Anturajul președintelui american era preocupat, cu siguranță, de soarta minorităților naționale din Transilvania, însă era de acord cu principiul autodeterminării popoarelor. Istoriografia ungară apreciază că popoarele tindeau, în această perioadă, spre revoluție socială, dar istoriografia română consideră ruptura cu vechea ordine în același timp națională cît și socială. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este rezultatul unei înfrîngeri diplomatico-militare a Imperiului austro-ungar și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a recunoaște principiul unității naționale române. Anturajul președintelui american era preocupat, cu siguranță, de soarta minorităților naționale din Transilvania, însă era de acord cu principiul autodeterminării popoarelor. Istoriografia ungară apreciază că popoarele tindeau, în această perioadă, spre revoluție socială, dar istoriografia română consideră ruptura cu vechea ordine în același timp națională cît și socială. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este rezultatul unei înfrîngeri diplomatico-militare a Imperiului austro-ungar și al unei rapide mobilizări politice a elitelor române. Drama s-a jucat în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interes față de divizarea forțelor politice românești din Transilvania. Ungurii interpretează global secesiunea românilor din Transilvania ca un rezultat al politicii statului român, susținut de burghezia transilvăneană și de strategia Aliaților care au făcut presiuni pentru dezmembrarea imperiului. De partea sa, istoriografia română tinde să respingă rolul statului român și să minimalizeze ponderea marilor puteri în ceea ce privește poporul. Lunile octombrie și noiembrie sînt martorele apariției unei adevărate mișcări autonomiste, inițiativele locale din sate însemnînd o ruptură cu vechea ordine, ruptură cu marii proprietari
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dar Vaida subliniază că insistența acordată autonomiei poate să dăuneze la viitoarea conferință de pace. În sfîrșit, la fața locului, mișcarea de autoguvernare a județelor și satelor este percepută ca o catastrofă de către funcționarii unguri care sînt de fapt excluși. Istoriografia ungară pune în lumină refuzarea unirii de către socialiștii internaționaliști reuniți la Budapesta pe 31 decembrie: "Congresul revendică dreptul tuturor românilor din Ungaria, din Transilvania și din Banat de a putea să-și constituie un stat independent pe baza unui plebiscit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu primesc decît o treime din voturi; în Transilvania și în Basarabia, ei nu au prezent nici măcar un candidat. Trei ani mai tîrziu, continuitatea se reînnoadă, atunci cînd liberalii recuceresc terenul pierdut, încercuind bastioanele regionale, pînă atunci închise pentru ei. Istoriografia comunistă a anilor Ceaușescu explică această întoarcere prin manevrele, conforme cu interesele burgheziei, pentru a deturna masele muncitoare ale Partidului Socialist și masele țărănești ale Partidului Țărănesc. Această lectură îndepărtează aderarea incontestabilă a maselor largi ale populației la un proiect
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la stînga, amenințarea unui complot. Este și un an însîngerat: la 29 decembrie, președintele Consiliului liberal, I.Gh. Duca, este asasinat pe peronul gării din Sinaia de către trei membri ai Gărzii de Fier, după ce tocmai fusese primit în audiență la suveran. Istoriografia anilor Ceaușescu a făcut din grevele de la 1933 punctul de reper inaugural al unei istorii a proletariatului și a stîngii comuniste și patriote. Povestirea mobilizărilor antifasciste, în plan intern, și rezistențele la revizuirea Tratatului din 1919-1920, în plan extern, contribuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intern, și rezistențele la revizuirea Tratatului din 1919-1920, în plan extern, contribuie la această reconstrucție: așadar, atunci s-ar schița o istorie de stînga pentru a conduce, în 1935, spre o solidaritate a Frontului Popular sau a Frontului Democratic. Demonstrațiile istoriografiei din această perioadă se bazează pe istoria Internaționalei și a fronturilor populare și subliniază adeziunea maselor la o cultură politică, în același timp muncitorească, democratică și națională. Așa cum este acesta prezentat în lucrările de istorie ale anilor 1970-1980 și în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a prezenta România ca o entitate unită în jurul regelui, în timp ce fracturile mentalităților și confruntările din 1939 sînt violente, într-o țară divizată în privința reprezentării sale identitare și a viitorului său, democrații fiind în dezavantaj după 1938. În ceea ce o privește, istoriografia comunistă îl acuză pe rege, pe legionari, apoi pe Antonescu, că ar fi cedat țara Germaniei, împotriva intereselor naționale. Aceeași istoriografie acuză partidele democratice de a fi fost foarte slabe, nefiind în măsură să organizeze rezistența populară împotriva trădărilor dreptei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
divizată în privința reprezentării sale identitare și a viitorului său, democrații fiind în dezavantaj după 1938. În ceea ce o privește, istoriografia comunistă îl acuză pe rege, pe legionari, apoi pe Antonescu, că ar fi cedat țara Germaniei, împotriva intereselor naționale. Aceeași istoriografie acuză partidele democratice de a fi fost foarte slabe, nefiind în măsură să organizeze rezistența populară împotriva trădărilor dreptei. Între 1938-1940, Carol joacă și pierde. În acest sens, călătoria sa europeană de la mijlocul lui noiembrie 1938 este emblematică. Vizita la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rectorul Universității ține un discurs, cîțiva reprezentanți ai Partidului Liberal și ai Partidului Național-Țărănesc își exprimă, la rîndul lor, poziția. Manifestanții sînt dispersați cu sticle incendiare. Arbitrajul Vienei deschide calea a patru ani de administrație horthistă în Transilvania de Nord. Istoriografia ungară recunoaște greutățile create populației românești de către un regim ale cărui eforturi țintesc o mobilizare în vederea războiului. Ea recunoaște că începînd din 1940, lucrătorii și funcționarii veniți din Ungaria invadează Transilvania de Nord, dovedindu-se aroganți și șovini. Ea subliniază
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se retragă, în iulie 1940, ele sînt obiectul insultelor populației evreiești, numeroasă în Basarabia, care îi priveau pe sovietici drept eliberatori. Unele localități în care populația evreiască era majoritară se ridică molestînd trapele române aflate în retragere. O altă istoriografie susține că, dimpotrivă, evreii n-au fost asasini, ci victime: "Trebuie să recunoaștem că au avut loc represalii, explică aghiotantul lui Antonescu. Nu știu cum pot fi interpretate aceste comportamente, dar eu cred că trebuie să le atribuim unei psihologii de război
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1945. În februarie 1945, guvernul pronazist de la Viena este evacuat spre Altausse. Membrii lui sînt plasați sub protecția personală a lui Eichmann. Unii dintre ei, parașutați în Transilvania, vor încerca mai tîrziu acțiuni de rezistență anticomunistă. Pe de altă parte, istoriografia și amintirile participanților comuniști pun în scenă un 23 august care se integrează în istoria unei rezistențe și a unei eliberări europene. De altfel, eliberarea Parisului și a Bucureștiului a avut loc simultan. Este celebrată victoria forțelor progresului contra fascismului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germani sînt prizonierii românilor... Sănătescu voia să-i păstreze pentru a-i schimba pe prizonierii români din Germania și nu se poate opri să noteze: "... acești ruși au un aspect oribil. Cum se face că i-au învins pe germani?" Istoriografia comunistă română prezintă trei participanți care cooperează la ultimele faze de eliberare a României: unitățile române; gărzile patriotice ale rezistenței comuniste; unitățile sovietice. Un tablou al forțelor armate ale României, publicat în 1985, cu sprijinul lui Ilie Ceaușescu, prezintă următoarele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Revoluția și exigențele sale . Repere cronologice . . . . . . 379 Bibliografie . . . . . . . 391 Indice de nume . . . . . . . 415 În aceeași colecție: 1. Sherman David Spector, România la Conferința de Pace de la Paris 2. Stephen Fischer-Galați, Europa de Est și Războiul Rece 3. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române În pregătire: Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea Nicolas M. Nagy-Talavera, N. Iorga Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, Relații româno-americane Format 1/16 (70 x 100) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică lași
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
francez despre națiunea română, in Contrafort, III, 4, apr. 1996, p. 6, 14. 10 Catherine Durandin, Histoire de la nation roumaine, p. 29-33. 11 Cf. Frederick Kellogg, A History of Romanian historical writing, Bakersfield/Co, 1990. Versiune românească: O istorie a istoriografiei române, lași, 1994. 12 Catherine Durandin, Romanian Orthodoxy and nation building, Ann-Arbor, 1983. 13 Idem, Bonheur et malheur. Les inteilectuels roumains d'une génération à l'autre, 1848-1878, in International Journal of Rumanian Studies, IV(1984-1986), I, p. 61-72; La
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ciclu. Iași, 1994, p. 44-49); în spațiul românisticii, în Convorbiri literare, 14, apr. 1991, p. 13. * Ediția în limba română a cărții lui Frederick Kellogg a fost publicată, în 1996, de Editura Institutul European Iași, sub titlul O istorie a istoriografiei române, (n. ed.). * centurie 1. unitate a armatei romane formată din o sută de soldați; 2. unitate politică și administrativă în vechea Romă, formată din o sută de cetățeni (n. trad.). ** decurie l. subunitate în armata romană, formată din zece
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorică a fazelor prin cari au trecut Moldova și Țara Româneasca, cele două corăbii pe-o mare pururea turburată, până s-ajungă la domnia ereditară. Raportul d-lui Dim. Sturza prea e frumos pentru ca să nu figureze ca o pagină de istoriografie, de filozofie a istoriei chiar, în analele literelor române. Calamitatea politică a domniei elective e descrisă cu culori atât de vii, stabilitatea și dezvoltarea continuitivă de sub domniile ereditare e atât de ademenitoare pentru orice spirit care tinde a vedea păstrîndu-se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
abis, c-un cuvânt, Carol îngăduitorul are satisfacerea de-a vedea rupîndu-se unul câte unul toți ghimpii ce erau îndreptați odinioară în contra tronului, are satisfacția de-a duce c-o trăsătură de condei {EminescuOpXI 452} ad absurdum abisul-Cîmpineanu, literatura Orășanului, istoriografia baronului de Hahn, broșurele lui Iordache Vulpescu; toate, toate se frâng prin decrete de punere în slujbă. Dar un lucru nu trebuie uitat: exemplul ce se dă tinerei generații și prețul pe care țara-l plătește. Toate aceste victorii ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestuia falangelor extremiste mai ales uneia dintre ele în stare a produce perdeaua de fum necesară intoxicării. Pentru spiritele avizate, rolul mareșalului nu este unul de exploatat conjunctural, văzîndu-i-se tragicului personaj meritele dar și greșelile, drept date "clasate" într-o istoriografie onestă cu sine. Indignarea de fațadă a guvernanților cu ocazia unei recente provocări propagandistice pe tema mareșalului nu poate convinge pe nimeni. Nici chiar pe actorul de mîna a doua, în persoana decorativului general cîndva și cu stagiu ieșean, implicîndu-și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
NARATOR ESTOMPAT, NARATOR EXPUS, NARATOR NEDRAMATIZAT. narator estompat [covert narrator]. Un NARATOR voalat; un narator NEDRAMATIZAT și NONINTRUZIV; un narator care prezintă situații și evenimente cu un aport minim de mediere naratorială (Comorile din Poynton). Naratorii estompați sînt tipici pentru istoriografia pozitivistă. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR EXPUS. narator exemplar [well-spoken narrator]. Un narator al cărui mod de exprimare este unul standard (sau chiar elegant) și care funcționează ca un model în raport cu care se situează modurile de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]