467 matches
-
și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a două divizii românești, regimentul croat de pe lângă Divizia 100 infanterie ușoară și o coloană de mijloace de transport auto italienească, ai cărei șoferi aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului 1. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a două divizii românești, regimentul croat de pe lângă Divizia 100 infanterie ușoară și o coloană de mijloace de transport auto italienească, ai cărei șoferi aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu făcea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
convertit la catolicism, adoptând numele de Christina Alexandra. Însuși Papa Alexandru al VII-lea i-a oferit cadou Palatul Farnese din Vatican. Viața tinerei de 29 de ani nu era simplă deloc, fiind supusă mereu comentariilor malițioase ale clasei nobiliare italienești, atitudine ostilă ce a determinat-o să părăsească Roma. În anul 1656 o regăsim în Franța, șocând din nou Europa prin relația sa amoroasă cu cardinalul Dezio Azzolino. Moare, la vârsta de 63 de ani, și este una dintre puținele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dintre cele mai căutate incunabule. Textul lucrării este scris într-o limbă hibrid, o combinație între latină și italiană, sau cuvinte care au rădăcina formată dintr-un termen grecesc, la care i s-au adăugat sufixe și prefixe latine sau italienești. Majoritatea cuvintelor de origine latină au fost împrumutate de la un singur autor latin, Ovidiu. Pe lângă aceasta, cartea include diverse cuvinte ebraice și arabe. Inscripțiile ebraice sunt redactate corect din punct de vedere lingvistic și probabil au fost furnizate autorului de către
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
honnête homme ca fiind trăsătura de bază a caracterului nobil al unui bărbat. Printre trăsăturile care descriau tipul ideal de bărbat erau integritatea, cultura, spiritualitatea și inteligența. Termenul„salon“ a apărut întâia dată în Franța anului 1664, fiind împrumutat din italienescul sala, care era camera dedicată recepțiilor de mare amploare. Înainte de anul 1664, întrunirile literare erau numite de regulă după numele camerei în care aveau loc: cabinet, réduit, alcôve și ruelle. Locul preferat de prețioasele secolului al XVII-lea era numit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
român de înalte simțăminte.“ (Cioculescu, Șerban, Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, pag. 175) Prin unirea numelor Rică și Venturiano, observă în continuare Ibrăileanu, Caragiale obține un efect comic. Întradevăr, alăturarea unui diminutiv mahalagesc cu un nume patronimic, cu un iz italienesc sau fanariot, stârnește comicitate prin contrastul dintre aspectele etice și sociale. După douăzeci și cinci de ani, parvenitul va semna Andrei Venturianu. La fel, într-o notă semnată de Emil Gârleanu („Falanga literară și artistică“, vol I, 1910, nr. 8, 28 februarie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ș. e fiul Dumitranei și al postelnicului Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul, fire retrasă, își petrecea timpul citind gazete grecești, franțuzești și italienești. În vara anului 1796, având sănătatea șubredă, Ș. pleacă în străinătate, pentru cură. După o călătorie prin Timișoara, Pesta - unde merge la „comèdie”, adică la teatru -, Viena și Praga, ajunge, în fine, la Karlsbad. Se va întoarce în țară în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
și În fața morții, așa cum vădea atitudinea lui, cu aparenta șovăială a soldatului din plutonul de execuție și dramatismul bărbaților căzuți În spatele druzului. La vremea ei, fotografia fusese publicată cu mare tam-tam - Mândria de a muri, o intitulase, grandilocvent, o revistă italienească - și câștigase chiar În acel an cei douăzeci de mii de dolari ai premiului International Press Photo. În albumul din fața lui Markovic, imaginea stătea acum alături de alta, o fotografie făcută de Faulques În Somalia cincisprezece ani mai târziu: un membru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-o ce făcea acolo la trei dimineata, și-și lăsase Într-o parte capul, ca să și-l sprijine pe umărul lui, neluându-și privirile de la Dubrovnikul care ardea În zare. Unii se Îmbăiază În soare ori lună, ca În cântecul italienesc cu fata de pe acoperiș. Eu mă Îmbăiez În incendii de noapte. Și, când el Îi mângâiase pielea ca de găină, muiată În lumina stacojie care n-o Încălzea fiindcă era rece și depărtată ca a unui vulcan de pe peretele unui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cinematografia. Piața de pește a Barcelonei. Stilul fotografului francez Eugène Atget (1856-1927) se baza pe limbajul testimonial și documentar, În care imaginile, neexperimentate tehnic, comunicau sugestiv. Opera sa a fost recunoscută În anii ’20 ca parte a mișcării suprarealiste. Numele italienesc al unei plante din care se extrage o vopsea de culoarea carminului. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Pictor de razboi.doc PAGE 29
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Franco Ferre, Gianni Versace au găsit o nouă manieră de exprimare și o sursă de venituri deloc neglijabilă. La fel ca și în celelalte țări există un stil de parfum propriu italiencelor. Contextul cultural și gastronomia particulară au dat parfumurilor italienești note savuroase, aromatice. Astfel, mirosuri de fructe și de plante meridionale în Gocce, note florale și de pădure în Genny, iar parfumul Pour Elise de Valentino se caracterizează printr-o notă foarte proaspătă. Germania Multă vreme mărcile americane și franceze
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
a third level in Europe? (Londra: Frank Cass, 1997). 40 J. Loughlin and S. Lux, "Subnational Finances in Spain: Lessons for the UK?", Biroul vice-prim-ministrului, Aprilie 2004, http://www.local.odpm.gov.uk/finance/balance/bof22.pdf 41 Despre reformele italienești, vezi A. Bull, "Federalizing Italy: A Contested and Confused Process", teză susținută în cadrul Conferinței despre Guvernarea Teritorială, Universitatea Cardiff, mai 2006. 42 J. Loughlin, "The United Kingdom: from Hypercentralization to Devolution", în J. Loughlin et al., Subnational Democracy in the
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în care-i găzduit acum e călcată în plină zi de un maior rus și de ordonanța lui. Spaima scriitorului atinge culmea. "Eliberatorii" se instalează pe loc. Dar ce-o fi avînd în cele două lăzi balșoaie? Stupoare: mandoline, chitare italienești și nemțești, gramofoane și discuri. Ce muzicală a mai fost și delicata asta de armată roșie! Mascarada partidelor din opoziție, PDSR, dar mai ales PUNR, privind tratatul cu Ucraina: îndurerata lor grijă pentru teritoriile pe care le sacrificăm în favoarea vecinei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Occident pentru bob (faisol în franceza veche, fagiolo în italiană). Cât despre stufat, este interesant cum anonimul „inventator“ român al rețetei a ales să-i pună mâncării o denumire care provine din cuvântul grecesc stufáton, la rândul său derivat din italienescul stufato; ambele popoare, adică românii și grecii, s-au ferit ca de ciumă să utilizeze cuvântul care reprezintă sursa turcească a inspirației, și anume kapama. Dar poate nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Radu Anton Roman, lucrurile par a fi simple: ca gastronom, el trăiește într-o Europă a Națiunilor Culinare; fiecare popor de pe Bătrânul Continent are dreptul la propria și originala sa „bucătărie națională“. Pornind de la simpla evidență că, de pildă, pastele italienești nu seamănă deloc cu les nouilles franțuzești și nici pizza cu la quiche lorraine, Radu Anton Roman trage concluzia: ambele popoare au bucătării naționale. Pentru Păstorel Teodoreanu, lucrurile nu sunt atât de simple. Când vine vorba despre gastronomiile popoarelor, el
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sub același nume... Problemele apar în clipa în care ne gândim că în Italia, mai ales în sud, există o brânză identică, denumită... caciocavallo (cascavaddu în Sicilia)! Există două ipoteze privind originea cașcavalului. Prima susține că brânza în cauză este italienească și că a migrat din Peninsulă către Turcia și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
există o brânză identică, denumită... caciocavallo (cascavaddu în Sicilia)! Există două ipoteze privind originea cașcavalului. Prima susține că brânza în cauză este italienească și că a migrat din Peninsulă către Turcia și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unei afereze (fenomen fonetic constând în dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt). Ni se pare ciudat faptul că se evită sistematic investigarea unui traseu etimologic mult mai simplu: de la etimonul latin melica la italienescul meliga și românescul măligă. Zona Banatului a păstrat și o formă arhaică, „ma-melica“ (pomenită în Banatul de la origini până acum). Indiferent însă de originea cuvântului, cert este că mămăliga se pregătește la fel ca în Italia. Polenta se face în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
decenii a izbutit să se adapteze unor regiuni cu oferte gastronomice diferite. De aceea, italienii, spre deosebire de noi, au pus aproape orice în polenta lor, diversitatea rețetelor fiind năucitoare. Această naționalizare a polentei i-a asigurat o viață îmbelșugată pe mesele italienești. Cum s-a întâmplat acest lucru? Deși este un fel de mâncare strict regional, polenta a stârnit interesul marilor bucătari italieni, aceștia oferindu-i o nouă existență, una cosmopolită, luxoasă și plină de inventivitate: există polenta cu homar sau cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gogoșar murat, tăiat în șuvițe de mărimea celor de carne; acest adaos este inspirat de rassol ’nik-ul rusesc, care se acrește cu zeamă de murături. În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai precis; ciorba lor de burtă mai conține bulion de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai precis; ciorba lor de burtă mai conține bulion de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită cu moare, adică zeamă de varză murată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să constatăm, cu regret pentru sentimentele noastre patriotice, că bostanul umplut este o constantă a bucătăriei orientale. Printre cele mai cunoscute rețete se numără una turcească, în care umplutura este tipic levantină (carne de miel, orez, stafide), cel puțin una italienească (cu trei feluri de brânză topindu se, la cuptor, în compania ciupercilor), precum și celebra dolme kadoo halvoee, adică dovleac umplut de Sabat, o perlă a gastronomiei evreiești (în acest caz, cu influențe persane), foarte asemănătoare, în ceea ce privește umplutura, cu găteala turcească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la masă au fost servite „multe rânduri de bucate deosebite, constând din mâncări alese și scumpe“. Antonio del Chiaro a descris și el ospețele de pe vremea aceluiași domnitor: „Mâncările sunt foarte multe și bine gătite, după moda nemțească, franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri se regăsește și în „Manuscrisul brâncovenesc“, considerat a fi aparținut stolnicului Constantin Cantacuzino
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-lea. În plus, își fac apariția alte legume, necunoscute lumii antice. Dintre acestea din urmă, manuscrisul ne prezintă vânăta, anghinarea, chitra (varietate de lămâie) și naramza (varietate de portocală). Toate acestea au origine arabă și au fost introduse în cărțile italienești de bucate de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În „Manuscrisul brâncovenesc“, vinetele apar prin filieră turcească, așa cum o arată și numele lor, „patlagene“, din turcescul patlican, în timp ce numele italienesc al vinetei este melanzana, din spaniolul berengena, care provine din arabă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]