KorAP: Find »[drukola/base=item & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...144 >

3,582 matches

Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481

itemi și șapte scale. Al doilea a fost cel elaborat de Stephen J. Havlovic și John P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi și variantele de răspuns folosesc o scală Lickert cu cinci trepte. Instrumentul nostru a reunit scalele celor două chestionare, cu mici modificări (de exemplu excluderea consumului de alcool ca stil propriu-zis de coping și considerarea sa ca o manifestare a

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
număr de patru chestionare: un chestionar care se adresează persoanelor care dețin funcții de conducere în cadrul companiei și vizează investigarea măsurii în care cele trei politici de personal se regăsesc în cadrul strategiei de personal a companiei; acest instrument cuprinde 15 itemi și un coeficient de validitate de 0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
personal a companiei; acest instrument cuprinde 15 itemi și un coeficient de validitate de 0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale, adresat tot angajaților și având un număr de 35 de itemi; coeficientul de validitate al chestionarului este de 0,87. Cercetarea

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale, adresat tot angajaților și având un număr de 35 de itemi; coeficientul de validitate al chestionarului este de 0,87. Cercetarea s-a desfășurat în cadrul a două organizații: una tradițională românească (C1), în care politicile de personal amintite lipsesc sau sunt folosite necorespunzător (nivelul salarial este scăzut, recompensele lipsesc, promovarea nu

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541

demonstrarea faptului că operațiile unui studiu (cum ar fi procedurile de colectare a datelor) pot fi repetate cu aceleași rezultate. Această listă este mai complexă decât conceptele standard de „validitate” și „fidelitate” la care sunt expuși majoritatea studenților, iar fiecare item merită o atenție deosebită. Pentru studiile de caz, o descoperire importantă este faptul că tacticile care trebuie folosite pentru abordarea acestor teste ar trebui să fie aplicate și În desfășurarea ulterioară a studiului, nu doar la Începutul său. În acest

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
fost doar 43 de președinți de la instaurarea republicii. Mai mult, probabil că nu ați avea resursele pentru a face un studiu complet despre toți președinții (și chiar dacă ați avea, tot ar exista prea multe variabile legate de cei 43 de itemi disponibili). Urmând logica eșantionării, acest tip de studiu pur și simplu nu ar putea fi făcut; dimpotrivă, dacă se folosește logica replicării, studiul este evident realizabil. Abordarea replicativă a studiilor pe cazuri multiple este ilustrată În figura 2.4. Aceasta

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
poate fi la rândul ei pusă În contrast cu instruirea folosită pentru alte tipuri de colectare a datelor - de exemplu, instruirea de grup pentru cei care conduc interviurile În sondaje. Aici nu au loc discuții, ci se pune accent mai ales pe itemii de chestionar sau pe terminologia ce trebuie folosită, iar ședințele sunt intensive și scurte. Mai mult, instruirea evită preocupările globale sau conceptuale ale studiului, deoarece intervievatorul nu este Încurajat să Înțeleagă mai mult decât mecanica instrumentului de sondaj. Rareori se

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
Exemplu de Întrebare de protocol (dintr-un studiu despre practici școlare) Exemplul de cuprins al unui protocol din figura 3.2 dezvăluie o altă caracteristică importantă a raportului de studiu: pentru Început, planul raportului presupune descrierea practicii inovatoare studiate (vezi itemul C1) și abia mai târziu seocupă de contextul și istoria instituției ce au legătură cu practica (vezi itemul C4). Această alegere reflectă faptul că majoritatea cercetătorilor insistă (și scriu) prea mult pe tema condițiilor istorice și de fundal. Deși acestea

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
figura 3.2 dezvăluie o altă caracteristică importantă a raportului de studiu: pentru Început, planul raportului presupune descrierea practicii inovatoare studiate (vezi itemul C1) și abia mai târziu seocupă de contextul și istoria instituției ce au legătură cu practica (vezi itemul C4). Această alegere reflectă faptul că majoritatea cercetătorilor insistă (și scriu) prea mult pe tema condițiilor istorice și de fundal. Deși acestea Își au importanța lor, descrierea subiectului studiului - În situația de față, a practicii inovatoare - necesită mai multă atenție

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
cele care indică numărul clienților serviți Într-o anumită perioadă de timp • Documente organizaționale, cum ar fi diagramele și bugetele pentru o anumită perioadă • Hărți și grafice ale caracteristicilor sau dispunerii geografice a unui loc • Liste de nume și alți itemi relevanți • Date de sondaj, precum recensământurile sau datele colectate anterior despre o „locație” • Documente personale, cum ar fi jurnalele, listele de ședințe și listele telefonice. Acestea și alte materiale de arhivă pot fi folosite, Împreună cu alte surse de informații, pentru

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

Liberă, pînă În aprilie 1954, 3.155 de români se aflau pe listele Comitetului de asistență a românilor (În continuare, Caroman). Vezi, Romania/Exile, Radio Free Europe Archives, Budapest, Open Society Archives (În continuare, RFE), 300/60/1/197, 1951-1967, Item nr. 4641/54. La sfîrșitul lunii iunie 1954, Caroman a pregătit un raport asupra nivelului educațional a 2.289 de persoane care trăiau În Franța. Scopul acestui raport a fost să-i ajute pe aceștia să-și găsească slujbe mai

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
cei care aveau studii tehnice aprofundate, 36,56% dintre cei cu studii tehnice secundare și cei cu diplome universitare lucrau În domeniul În care se pregătiseră. Dintre absolvenții de liceu, 33,19% Își găsiseră slujbe potrivite cu pregătirea lor. RFE, Item nr. 7826/54. RFE, Radio Paris, secția română, 8 august 1956. RFE, 24 mai 1960. Neagu Djuvara, art. cit., p. 25. Eva Behring, op.cit., p. 29. Probabil, Biserica Ortodoxă Română. Situația Bisericii În România este cu mult mai complexă și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Paris, secția română, 8 august 1956. RFE, 24 mai 1960. Neagu Djuvara, art. cit., p. 25. Eva Behring, op.cit., p. 29. Probabil, Biserica Ortodoxă Română. Situația Bisericii În România este cu mult mai complexă și necesită interpretări mai nuanțate. RFE, Item nr. 3064/54, 6684/53, 6885/54 și 3065/54. Ion Solacolu, art.cit., pp. 8-9. Vasile C. Dumitrescu, scrisoare adresată lui Eftimie Gherman la 23 februarie 1951 de la München, În O istorie a exilului românesc. 1944-1989. În eseuri, articole

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
23 februarie 1951 de la München, În O istorie a exilului românesc. 1944-1989. În eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Editura Victor Frunză, București, 1997, p. 23. Nicolae Morcovescu, „Forma internă a exilului”, România viitoare, II, nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
sens funcția de prim-ministru fie și Într-un guvern din exil. Vezi Vasile C. Dumitrescu, op.cit., p. 22. Doc. nr. 78: „Încheiere semnată de Nicolae Rădescu, Nicolae Caranfil, Mihai Fărcășanu și Grigore Gafencu”, Ion Calafeteanu, op.cit., pp. 310-313. RFE, Item nr. 06442/53. Teodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, Înregistrare audio. Vezi doc. nr. 92, „Proces-verbal al Întîlnirii pentru crearea Ligii românilor liberi din Statele Unite ale Americii și statutul acesteia”, În Ion Calafeteanu, op.cit., pp. 347-356. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români. Vezi Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 1960 - 1989, Editura Humanitas, București, 2001, p. 79. RFE, Radio Paris Special nr. 0042/16, martie 1954. Vezi și Item nr. 9317/54. Lovinescu, op.cit., p. 80. Ierunca, Trecut-au anii..., p. 30. Ibidem, p. 53. Prin asociații formale Înțeleg toate organizațiile care au avut un statut oficial, organisme de conducere, reguli, surse de finanțare, Întîlniri regulate, scopuri explicite și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești În Apus: 1945-1989, Muenster, 1993. Romulus Boilă, „Timpul clarificărilor”, România viitoare, III, nr. 9, 1953, pp. 9-14. Theodor Cazaban, „Falsele probleme din exil”, România viitoare, I, nr. 5, 1951, p. 7. RFE, Item nr. 06541/53. Ibidem. RFE, Item nr. 7050/54. Theodor Cazaban susține că „Milică Marinescu, unul dintre românii care aveau bani, a oferit Fundației să cumpere biblioteca românească pe care Mario Roques dorea să o vîndă Înainte de a muri. Din

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
instituții românești În Apus: 1945-1989, Muenster, 1993. Romulus Boilă, „Timpul clarificărilor”, România viitoare, III, nr. 9, 1953, pp. 9-14. Theodor Cazaban, „Falsele probleme din exil”, România viitoare, I, nr. 5, 1951, p. 7. RFE, Item nr. 06541/53. Ibidem. RFE, Item nr. 7050/54. Theodor Cazaban susține că „Milică Marinescu, unul dintre românii care aveau bani, a oferit Fundației să cumpere biblioteca românească pe care Mario Roques dorea să o vîndă Înainte de a muri. Din nefericire, Sever Pop, profesor la Universitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
pământul românesc”. Theodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, Înregistrare audio. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 9. Ibidem, p. 10. RFE, Paris news bureau, special 0013, 15 februarie 1953. RFE, Item nr. 3064/54. RFE, Items nr. 6885/54 și 3065/54. RFE, Item nr. 06541/53. Sufrageria Misiunii era spațiul unde aveau loc Întîlniri informale ale românilor care se reuneau aici pentru a asculta muzică, pentru a discuta probleme de

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 9. Ibidem, p. 10. RFE, Paris news bureau, special 0013, 15 februarie 1953. RFE, Item nr. 3064/54. RFE, Items nr. 6885/54 și 3065/54. RFE, Item nr. 06541/53. Sufrageria Misiunii era spațiul unde aveau loc Întîlniri informale ale românilor care se reuneau aici pentru a asculta muzică, pentru a discuta probleme de interes comun cum ar fi situația din țară sau din exil. Aici a

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
care se reuneau aici pentru a asculta muzică, pentru a discuta probleme de interes comun cum ar fi situația din țară sau din exil. Aici a expus pictorul român F. Stoica sau a concertat corala condusă de Traian Popescu. RFE, Item nr. 3065/54. Acesta din urmă a susținut conferința cu titul Vaticanul, la 3 iulie 1954, subliniind rolul jucat de Vatican În lupta Împotriva comunismului. Vezi RFE, Item nr. 6885/54. De pildă, Ion Dragu a constituit, În 1948, Asociația

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
român F. Stoica sau a concertat corala condusă de Traian Popescu. RFE, Item nr. 3065/54. Acesta din urmă a susținut conferința cu titul Vaticanul, la 3 iulie 1954, subliniind rolul jucat de Vatican În lupta Împotriva comunismului. Vezi RFE, Item nr. 6885/54. De pildă, Ion Dragu a constituit, În 1948, Asociația jurnaliștilor români din exil, care avea În jur de 60 de membri dintre care 22 locuiau la Paris. Vezi RFE, Item nr. 6684/53 și 122/55. Asociații

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Vatican În lupta Împotriva comunismului. Vezi RFE, Item nr. 6885/54. De pildă, Ion Dragu a constituit, În 1948, Asociația jurnaliștilor români din exil, care avea În jur de 60 de membri dintre care 22 locuiau la Paris. Vezi RFE, Item nr. 6684/53 și 122/55. Asociații similare erau: Asociația foștilor combatanți; Asociația avocaților și a juriștilor, condusă de Constantin Antoniade; Asociația Medicilor (RFE, Item nr. 6684/53, p. 6). Asociația Pro Basarabia a fost constituită la 26 martie 1954

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
avea În jur de 60 de membri dintre care 22 locuiau la Paris. Vezi RFE, Item nr. 6684/53 și 122/55. Asociații similare erau: Asociația foștilor combatanți; Asociația avocaților și a juriștilor, condusă de Constantin Antoniade; Asociația Medicilor (RFE, Item nr. 6684/53, p. 6). Asociația Pro Basarabia a fost constituită la 26 martie 1954 la Paris de către Al. Donici și Nicolae Dianu. Asociații filiale au fost create la Londra, În Spania, Brazilia, Germania, Suedia, Olanda, Canada, Portugalia și SUA

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]