2,014 matches
-
se îndrepte spre Dumnezeu (67-75). Capitolele 76-89 sînt dedicate harului și se referă la botez, la luptele cu poftele trupești, la realizarea progresivă a asemănării cu Dumnezeu. în capitolele 90-100 autorul se ocupă de nivelurile cele mai elevate ale acestui itinerar, de încercările venite din suferință, de umilință, de necesitatea de a veghea pînă la sfîrșit. Multă vreme, s-a subliniat influența lui Evagrie Ponticul asupra lui Diadoh, care a fost catalogat drept adversar al messalianismului; studiile lui H. Dörries au
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
botezul ne dă libertatea, însă o libertate care trebuie să se manifeste prin respectarea poruncilor, care este îngreunată nu de persistența influenței păcatului originar, ci de lipsa de credință a oamenilor. (5) Lui Nicolae, învățături pentru mîntuirea sufletului, este un itinerar de viață ascetică pentru un tînăr care abia și-a început viața de călugăr; la sfîrșit se găsește (nu în toate manuscrisele) răspunsul novicelui. (7) Disputa cu un avocat: un firav cadru narativ structurează tratatul sub forma unor răspunsuri date
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ADV, 1937, 16510; Ionescu, Război, I, 124; Călinescu, Ist. lit. (1982), 967; Lovinescu, Scrieri, III, 250-251; Perpessicius, Opere, XI, 246-251; Dan Petrașincu, „Profiluri literare franceze”, „Dreptatea nouă”, 1946, 226; Perpessicius, Lecturi, 152-160; Crohmălniceanu, Literatura, I, 498-500; Martin, Metonimii, 343-346; Cioculescu, Itinerar, II, 356-360, IV, 422-426; Simion, Scriitori, I, 363-366; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 90-106; Constantin Ciopraga, Profiluri critice, CRC, 1980, 5; Nicolae Manolescu, Dialoguri literare, RL, 1980, 44; Steinhardt, Incertitudini, 50-53; Manolescu, Arca, II, 185-186; Mihaela Albu, Ion Biberi
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
de Mircia Dumitrescu, București, 1985; Antologie de poezie românească - Valikoima romanian runoja, ed. bilingvă, Turku, 1987. Traduceri: Paul Verlaine, Confesiuni, București, 1987. Repere bibliografice: D. Micu, „Elena Văcărescu”, RL, 1974, 44; Zaciu, Lecturi, 212-216; Popa, Dicț. lit. (1977), 525; Cioculescu, Itinerar, IV, 5-13; Nicolae Scurtu, Ion Stăvăruș, „Buletinul Societății de Științe Filologice din România”, 1989, 44-46; Petria, Vâlcea, 376; Firan, Profiluri, II, 273. C. B.
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
470-473; Stănescu, Poeți și critici, 109-111; Vlad, Convergențe, 84-88; Grigurcu, Idei, 261-267; Raicu, Structuri, 298-302; Dimisianu, Valori, 9-13; Nițescu, Repere, 46-52; Negoițescu, Engrame, 237-240; Ungheanu, Arhipelag, 346-355; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 119-124; Ungureanu, La umbra cărților, 35-38; Cioculescu, Itinerar, II, 351-355; Cristea, Domeniul, 389-400; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 122-131; Iorgulescu, Al doilea rond, 134-141; Raicu, Critica, 446-457; Regman, Colocvial, 13-19, 83-84; Săndulescu, Continuități, 271-273; Ștefănescu, Preludiu, 275-280; Dimisianu, Opinii, 151-156; Georgescu, Volume, 157-160; Raicu, Practica scrisului
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
reflexiei și creativității: Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse (1989), God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle (1991). Chiar din titluri se atrage atenția asupra itinerarului semnificativ parcurs de autor. Drumul conduce de la literatură către aderențele sale multiple în sfera culturală și, mai departe, spre proximitățile ei epistemice, într-un sistem de referință unde o serie de opțiuni valorice eterogene definesc o mentalitate. Dionysos, zeul lunecător
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Prutul și funcționează un timp ca profesor la București. Debutează la revista „Vulturul”, în 1921, iar editorial cu placheta Din timpuri de urgie, apărută în 1930. Scrie în „Cuget clar”, „Gând și slova olteneasca”, „Gândul neamului”, „Grâi moldovenesc”, „Ion Maiorescu”, „Itinerar”, „Luceafărul literar”, „Prepoem”, „Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl disciplineze într-o „ordine-sinteză”, ordine constructivă, în
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
după Marcu, capitolul 13, de opera lui Irineu, Aduersus haereses, cartea a V‑a, se regăsesc numeroase texte care vorbesc despre adversarul eshatologic al lui Cristos (sau adversarii). Prezența acestor texte și importanța hotărâtoare pe care o au pentru înțelegerea itinerarului istoric și teologic al mitului în secolele următoare constituie motivul pentru care primul capitol al lucrării noastre va fi consacrat prezentării lor sistematice. Principalele surse de documentare și de interpretare pe care le‑am consultat sunt cele două studii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ornea, Studii și cercetări, București, 1972, 244-255; Paleologu, Bunul simț, 131-138; Piru, Varia, I, 222-234, II, 246-257; Rotaru, O ist., II, 243-287; Vlad, Convergențe, 219-232; Vlad, Povestirea, 90-93, passim; Zaciu, Colaje, 17-21; Andriescu, Disocieri, 277-282; Bratu, Ipoteze, 257-268, 349-371; Cioculescu, Itinerar, I, 236-240, II, 337-341, III, 166-170, 315-320, IV, 239-251; Ciopraga, Personalitatea, 168-176; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 116-139; Săndulescu, Citind, 138-143; Tudor, Pretexte, 81-102; Ungheanu, Pădurea, 115-157; Amintiri despre Mihail Sadoveanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1973; Ei l-au cunoscut pe Mihail Sadoveanu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1982), 936; Dumitru Micu, Poezia în „Vieața nouă”, LL, 1967; Dumitru Micu, „Umbre pe drumuri”, GL, 1968, 19; Virgil Gheorghiu, „Umbre pe drumuri”, VR, 1968, 11; Ciopraga, Lit. rom., 427; Florin Mihăilescu, Un memorialist de vocație, VR, 1974, 12; Cioculescu, Itinerar, III, 243-248; Dorin Tudoran, [Interviu cu Barbu Solacolu], LCF, 1975, 22; Paul Daniel, Barbu Solacolu, RL, 1976, 45; [Barbu Solacolu], RMB, 1976, 9 960; Micu, Lecturi, 152-153; Iliescu, Poezia, 124-125, 253-254; Tacciu, Romant. rom., II, 249-250; Dicț. scriit. rom., IV
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
57-63; Dicț. lit. 1900, 788-793; Manolescu, Arca, I, 141-157; Piru, Ist. lit., 154-160; Valentin Tașcu, Fundamentarea ideologică a tiparului sociologic din romanele lui I. Slavici, DFC, 39-61; Cheie-Pantea, Palingeneza, 40-53; Marcea, Varietăți, 87-94; Țeposu, Viața, 24-34; Zaciu, Viaticum, 167-180; Cioculescu, Itinerar, IV, 144-156; Cosma, Geneza, 200-281; Ion Dodu Bălan, Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare, București, 1985; Indrieș, Polifonia, 126-143; Vintilescu, Secvențe, 81-83; Craia, Fețele, 20-23; Popovici, Eu, personajul, 11-81, 127-144; Vasile, Conceptul, 106-110; Țepelea, Opțiuni, 199-203; Negoițescu, Ist. lit.
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
lui Îl cita pe indianistul O. Rosenberg, iar acesta comparase beatitudinea primelor experiențe yoghinice avute În Japonia (cf. Y I, p. 85 n. 1) cu senzația produsă de ascultarea muzicii... Înainte Însă de a vedea cum evoluează calchierea literară a itinerarului tehnicilor yoga, să ne reîntoarcem la Patañjali și la comentatorii săi, veche pasiune a lui Eliade. Yoga S¿tra este un tratat compus din 195 de versete, dintre care nu mai puțin de 35 se referă explicit și exclusiv la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-l purta apoi În Ïambhala (cf. Stein, Gesar, pp. 334 și 511). Sunt multe titlurile care funcționează cu aceeași relevanță atât În 1936, cât și În 1954 (adițiile sunt mai degrabă irelevante). Cel mai probabil este ca sursa principală a itinerarului mistic către Ïambhala să fi fost și pentru Eliade venerabilul Albert Grünwedel, cel care a editat și tradus Ghidul către Ïambhala (Ïambha-la’i lam-yig)2, un text tibetan din secolul al XVIII-lea atribuit celui de-al treilea Tashilama, Blo-bzaò
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la iarmarocul de Rusalii, l-a fisurat 6: era chiar Michael Merkelius, viitorul consul austriac la București, care va găzdui cel puțin doi călători englezi care treceau Carpații la acea dată venind din India (Bombay) prin Constantinopol, către Londra 7, itinerar pe care Honigberger Îl va parcurge de mai multe ori. Istoria familiei sale Începe cu mult Înainte, iar astăzi e răspândită, după exemplul lui, pe toate continentele. Mons Mellis, adică Honigberg- „muntele de miere” (de albine) -, este o localitate situată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ist. lit. XIX, I, 47-49; Călinescu, Ist. lit. (1941), 156-158, Ist. lit. (1982), 163-164; Popovici, Studii, I, 424-425, 437; Piru, Ist. lit., II, 301-304; Ist. lit., II, 379-380; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 381-382; Păcurariu, Clas. rom., 65-66; Cornea, Originile, 400-402; Cioculescu, Itinerar, IV, 43-47; Gabriela Drăgoi, Ceva despre viața lui Daniil Scavinschi și o ipoteză asupra datei morții lui, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Dicț. lit. 1900, 769-770; Anghelescu, Textul, 13-20; Faifer, Semnele, 54-55; Cărtărescu, Postmodernismul, 239-241; Dicț. scriit. rom., IV, 193-195. S.C.
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
Poezii complecte, precedate de o scrisoare de V. Alecsandri, pref. G. Sion, București, 1883; De-ale inimei, Iași, f.a.; Rouă și brumă, București, 1900. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531; Dicț. lit. 1900, 775; Cioculescu, Itinerar, IV, 164-168; Dicț. scriit. rom., IV, 205. S.C.
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
Pagini, IV, 154-156; Damian, Direcții, 7-76; Nicolae Manolescu, „Friguri”, CNT, 1964, 4; Savin Bratu, Însemnări despre nuvela românească contemporană, VR, 1964, 12; I.D. Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 213-216; Paul Georgescu, Recitind „Întâlnirea din Pământuri”, VR, 1965, 9; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 31-46, 119-162; Micu-Manolescu, Literatura, 181-193; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 29-49; Simion, Orientări, 260-266; Nicolae Manolescu, Autorul și eroul lui („Întâlnirea din Pământuri”. „Desfășurarea”), CNT, 1966, 27; Al. Oprea, Nuvelele lui Marin Preda, LCF, 1966
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană”, deținând aceeași funcție la revista ploieșteană „Itinerar” și în cadrul Editurii Edit-Art. În 2003 devine corespondentul pentru România al ziarului „Luxemburger Wort”, patronat de Fundația „Saint-Paul” din Luxemburg. A mai fost consilier local, șef de birou senatorial, consilier de imagine și relații cu mass-media la Filarmonica „Paul Constantinescu
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
a o termina. Colaborator și redactor la revista „Bugeacul”, unde debutează în 1935, a desfășurat aici o intensă activitate. Publică, de asemenea, versuri, cronici și articole privind viața literară basarabeană în „Familia noastră” și „Generația nouă” din Bolgrad, „Viața Basarabiei”, „Itinerar”, „Pagini basarabene”, „Viața literară”, „Jurnalul literar” ș.a. În 1940 avea sub tipar placheta Clape de clavir. Refugiat peste Prut, în 1942 se stabilește la Tulcea, unde va fi funcționar în administrația de stat a orașului și profesor la o școală
SLAVOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289720_a_291049]
-
unde susține și un doctorat cu teza Le Sentiment de la mort dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco (1970), devine master of Arts la Middleburg College din Vermont, SUA (1967). Căsătorită în 1945 cu poetul Ștefan Baciu, urmase din 1946 același itinerar cu acesta. Pleacă la Berna, unde Ștefan Baciu fusese numit atașat de presă al Legației României, aici exercitându-și profesia de farmacista, iar în 1949 ajunge în Brazilia, la Rio de Janeiro, unde rămâne treisprezece ani. Lucrează tot că farmacista
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
bibliografice: I. Tanoviceanu, Studiu asupra „Arhondologiei” paharnicului Costache Sion, „Arhiva”, 1893, 1-2; Chendi, Scrieri, V, 292-293; Gh. Ungureanu, Familia Sion, Iași, 1936, 65-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 899, Ist. lit (1982), 203-204; Cioculescu, Varietăți, 145-176; Ist. lit., II, 607-609; Cioculescu, Itinerar, II, 121-125, IV, 38-42; Steinhardt, Între viață, 322-324; Dicț. lit. 1900, 784-785; Negrici, Imanența, 94-97; Manolescu, Istoria, I, 250-251; Alexandru Periețeanu-Buzău, Considerații asupra valorii genealogice a „Arhondologiei Moldovei” de C. Sion, AIX, t. XXIX, 1992; Dicț. scriit. rom., IV, 261-263
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 75-89; Micu, „Gândirea”, 675-676, 876-878, 980-982; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 182-185; Balotă, Universul, 7-25; Simion, Scriitori, II, 265-279; Vartic, Spectacol, 92-99; Brădățeanu, Istoria, II, 272-273; Piru, Ist. lit., 393-394; Cioculescu, Itinerar, IV, 291-295; Leonte, Prozatori, I, 50-59; Rotaru, O ist., III, 567-570; Cosma, Romanul, I, 257-260; Craia, Fețele, 176-186; Mădălina Nicolau, Pe urmele lui Ion Marin Sadoveanu, București, 1988; Ion Marin Sadoveanu, RRI, III, 216-219, 225-233; Petre Răileanu, Calmul narațiunii, RL
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Octav Sargețiu, care din 1945, an când e și primit în Societatea Scriitorilor Români la propunerea lui N.D. Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE Termenul metodologie provine de la grecescul „metodos” (cale, linie, direcție sau itinerar, proces și mod de obținere a cunoștințelor și valorificarea lor în știința contemporană) și „Metologos” (știință). Noțiunea de metodologie este definită ca o suma a metodelor de predare - invatareevaluare, ca o totalitate de principii, metode, procedee, forme de studiere folosite
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
ei și despre alții..., București, 1973, 213-220; Ilea, Mărturisirile, 175-184; Cezar Petrescu, Evocări și aspecte literare, îngr. Mircea Popa, Timișoara, 1974, 225-239; Dan, Proza, 202-205; Massoff, Teatr. rom., VI, 393-402; Pillat, Itinerarii, 335-343; Ciobanu, Însemne, I, 69-99, II, 52-67; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Manolescu, Arca, I, 242-246; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 186-203; Silvia Tomuș, Ionel Teodoreanu sau Bucuria metaforei, Cluj-Napoca, 1980; Cioculescu, Amintiri, 319-322; Piru, Ist. lit., 311-312; Ciobanu, Opera, 114-133; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]