477 matches
-
Israel, și au bătut Iionul, Dan, Abel-Maim, și toate locurile pentru merinde din cetățile lui Neftali. 5. Cînd a auzit Baeșa, a încetat să mai întărească Rama, și a pus capăt lucrărilor sale. 6. Împăratul Asa a pus pe tot Iuda să ridice pietrele și lemnele, pe care le întrebuința Baeșa la întărirea Ramei și le-a întrebuințat la întărirea Ghebei și Mițpei. 7. În vremea aceea, Hanani, văzătorul, s-a dus la Asa, împăratul lui Iuda, și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Iosafat, zicînd: "O mare mulțime înaintează împotriva ta de dincolo de mare, din Siria, și sunt la Hațațon-Tamar, adică En-Ghedi." 3. În spaima sa, Iosafat și-a îndreptat fața să caute pe Domnul, și a vestit un post pentru tot Iuda. 4. Iuda s-a adunat să cheme pe Domnul, și au venit din toate cetățile lui Iuda să caute pe Domnul. 5. Iosafat a venit în mijlocul adunării lui Iuda și a Ierusalimului, în Casa Domnului, înaintea curții celei noi. 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
7. Leviții să înconjoare pe împărat de toate părțile, fiecare cu armele în mînă, și oricine va intra în casă să fie omorît. Voi să fiți pe lîngă împărat, cînd va intra și cînd va ieși." 8. Leviții și tot Iuda au împlinit toate poruncile pe care le dăduse preotul Iehoiada. Și-au luat fiecare oamenii lui, pe cei ce intrau în slujbă și pe cei ce ieșeau din slujbă în ziua Sabatului, căci preotul Iehoiada nu scutise pe nici una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
număr de prinși de război, pe care i-a dus la Damasc. A fost dat și în mîinile împăratului lui Israel, care i-a pricinuit o mare înfrîngere. 6. Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într-o singură zi în Iuda o sută două zeci de mii de oameni, toți viteji, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. 7. Zicri, un războinic din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul împăratului, pe Azricam, căpetenia casei împărătești și pe Elcana, care era al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Aaron, preoții care locuiau la țară în împrejurimile cetăților lor, erau în fiecare cetate oameni numiți anume, ca să împartă părțile cuvenite tuturor celor de parte bărbătească din preoți și tuturor Leviților înscriși. 20. Iată ce a făcut Ezechia în tot Iuda. El a făcut ce este bine, ce este drept, ce este adevărat, înaintea Domnului, Dumnezeului său. 21. A lucrat cu toată inima, și a izbutit în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege și pentru porunci, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ca el. 26. Totuși, Domnul nu S-a întors din iuțimea mîniei Lui cea mare, de care era aprins împotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mînie. 27. Și Domnul a zis: "Voi lepăda și pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, și voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, și casa despre care zisesem: Acolo va fi Numele Meu." 28. Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Moabiți și cete de Amoniți; le-a trimis împotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuvîntul pe care-l spusese Domnul prin robii Săi proorocii. 3. Lucrul acesta s-a întîmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor săvîrșite de Manase 4. și din pricina sîngelui nevinovat pe care-l vărsase Manase, și de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n-a vrut să-l ierte. 5. Celelalte fapte ale lui Ioiachim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
miercuri e fixat întru amintirea vânzării Mântuitorului nostru Iisus Hrisots de către Iuda iar cel de vineri pentru rememorarea veșnică a Răstignirii Sale. Un preot din Iași spunea la predica de după slujbă “că cine nu postește miercurea este și el un Iuda iar cine nu postește vinerea este păgân, nu este creștin”. Sincer, mi-ar veni greu să-l contrazic. Ar trebui de ținut, măcar toate miercurile și vinerile de peste an (mai puțin cele însemnate cu harți în Calendarul creștin ortodox) și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aduceți aminte de mine?... zise deodată tipul negricios cu ochelari, întrerupându-l pe Fănel Trifu. Ne-am întâlnit acum trei ani aici, în București, la cârciuma lui Tănase... Sunt Corneliu Caraiani!... Fost violonist, dat afară din orchestra filarmonică de niște iude infame!... Glasul său apăsat îi făcură pe niște trecători să-i privească speriați și Fănel Trifu îl trase discret de mânecă. Fostul violonist se aprinse însă și mai tare. Lasă, camarade, nu-mi băga pumnul în gură, protestă el, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Fostul violonist se aprinse însă și mai tare. Lasă, camarade, nu-mi băga pumnul în gură, protestă el, că mie nu mi-e frică să spun adevărul în piața publică!... Eu nu sunt laș!... Nu mi-e frică, dacă o iudă infamă se încruntă la mine!... Din fericire, trecătorii se îndepărtaseră și nu mai era nimeni prin apropiere care să audă aceste declarații. Mai schimbară câteva vorbe, apoi își strânseră mâinile și se despărțiră. Hm, ciudat! zise Ticu, atunci când cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
văd un fel de invidie când se uita cum ne jucăm, pentru că era deja prea mare ca să ni se alăture, dar cum era cel mai mic dintre cei mari, nici ei nu prea îl băgau în seamă și el suferea. Iuda mă lua în spate câteodată și-mi zicea „Ahatti”, surioară. Mă gândeam la el ca la cavalerul meu dintre frații cei mari. La început, Zabulon era șeful printre cei mici și ar fi putut să fie un prost și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lăsându-mi ceva în mână înainte să se îndepărteze, cu capul plecat. M-am uitat și am văzut inelul Rahelei cu lapislazuli. Primul dar pe care i-l făcuse Iacob. În primul moment m-am gândit să-l chem pe Iuda înapoi și să-l întreb de ce mama noastră îmi trimisese semnul dragostei lui Iacob pentru sora ei. Dar, evident, el n-ar fi avut de unde să știe. A fost atât de bine să văd din nou fluviul. După căldura dealurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ta asudă Și pumnu-ți vra mînia-i s-o desvolte. Secerătorul tău l-ai pus la trudă Și snopi de viețe sunt a lui recolte; Pentru-al lui cap ai înfruntat revolte Și astăzi simți că strângi la piept pe-o Iudă. Te-nnalță-n cer invidia vulgară Căci știi din lorzii jungh ați a face Lui Fabiano a mărirei scară. Tu ești regină și astfel îți place. Cine te vede, slab obraz de ceară, Știind furtuna vieții tale - tace. {EminescuOpIV 249} E ÎMPĂRȚITĂ
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu brațele deschise. Furios, Brâncoveanu îi înapoiază lui Petru cel Mare banii, iar „zahareaua“ (aprovizionarea) o trimite turcilor. Lipsa acestei aprovizionări duce la dezastrul țarului în bătălia de pe Prut; urmează pacea rușinoasă încheiată cu Mehmet Baltazi, marele vizir, în 1711. „Iuda cel de Brâncoveanu m-a vândut de-am pățit aceasta“, ar fi zis Petru cel Mare. * Văd îngerii stându-ne în conștiințe ca în camerele de izolare din spitalele de boli nervoase. * Tot ce se întâmplă în Frații Karamazov se
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
împărțirile cuvenite fraților lor. 14. Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeule pentru aceste lucruri, și nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu și pentru lucrurile care trebuiesc păzite în ea! 15. Pe vremea aceasta am văzut în Iuda niște oameni călcînd la teasc în ziua Sabatului, aducînd snopi, încărcînd măgarii cu vin, struguri și smochine, și cu tot felul de lucruri, și aducîndu-le la Ierusalim în ziua Sabatului. Și i-am mustrat chiar în ziua cînd își vindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
nu voia, nu putea, având grija sa și a țării sale, să primească o suzeranitate creștină, care nu s-ar fi dovedit întâi deplin și statornic binevoitoare. Față de ruși, el n-a fost nici mai bun, nici mai rău - mai Iuda pentru a întrebuința cuvântul țarului însuși - decât față de alți creștini, pe care, în teorie, ca ideal politic și simpatii personale, îi voia desigur mai bucuros decât pe turci [...]. Dar el voia, înainte de toate, ca un bun cârmuitor, păstrarea țării sale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedere al Providenței, căci omul nu poate sta, cu impertinență, lângă Dumnezeire, pe tronul Ei; în asemenea condiții, ființa umană este capabilă să-și imagineze orice. Biserica lui Hristos, călăuzită în permanență de Sfântul Duh, are o opinie clară despre Iuda pe care o mărturisește fără schimbare 11. Mărturiile Ecclesiei despre Iuda sunt exprimate răspicat în practica liturgică a Deniilor: Iuda nu este "fiul Tatălui", ci fiul viperelor nerecunoscătoare; Iuda nu este ucenic, ci diavol; pentru bani, el s-a privat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este capabilă să-și imagineze orice. Biserica lui Hristos, călăuzită în permanență de Sfântul Duh, are o opinie clară despre Iuda pe care o mărturisește fără schimbare 11. Mărturiile Ecclesiei despre Iuda sunt exprimate răspicat în practica liturgică a Deniilor: Iuda nu este "fiul Tatălui", ci fiul viperelor nerecunoscătoare; Iuda nu este ucenic, ci diavol; pentru bani, el s-a privat de ambele vieți (terestră și dumnezeiască); pentru Biserica lui Hristos, soarta lui Iuda este pecetluită: el este pierdut a adormit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
op. cit., p. 11. 11 George Racoveanu, Beata culpa..., în "Predania", anul I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 10, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 82-83: "Mai bine ar fi fost, Iudo, de nu te-ai fi zămislit în pântecele maicii tale. Și bine ar fi fost de tine, vânzătorule, de nu te-ai fi născut" (În Sfânta și marea Joi, slava Canonului spălării picioarelor); "Iuda, cu adevărat, este fiul viperelor celor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Un răspuns identic a adresat și strângătorilor de impozite: nu le cere să renunțe la meseria lor și nici la modul lor de viață, ci să practice simpla moralitate. E importantă precizarea soldaților, chiar dacă trebuie să ne gândim la soldații iudei din armata lui Irod Antipa (20 a.Chr.-39 p.Chr.). Însă evanghelistul Luca (10-93 p.Chr.) nu a scris pentru iudei și nici pentru soldatul evreu; adresându-se cititorilor săi păgâno-creștini, ar fi voit să spună că un soldat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
despre care vorbește Tacitus, în cartea sa. Dacă într-adevăr comunitățile creștine erau centrele agitațiilor antiguvernamentale, aceasta o putem deduce dintr-un fragment din Scrisoarea lui Iuda, în care unii creștini sunt numiți de către Apostol cârtitori, nemulțumiți de starea lor (Iuda 1, 16), lume care se jeluiește de toate, de Dumnezeu și de providența sa și cu precădere de superiorii religioși și civili. În numele intransigentei morale evanghelice, creștinii din Roma, care erau din punct de vedere spiritual mult mai bine formați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
are, la rândul său, calitatea sentimentului transcendent, comunicat la diferite trepte de intensitate, croindu-l pe poet în ipostaza unui brav Don Quijote, anacronic, a cărui percepție depășește cu mult cunoașterea și mentalitatea vremurilor care îl găzduiesc, sau cea a unei Iude revendicate, încercate de timiditate, păstrând ideea poetică în toată naturalețea și modestia ei stilistică, ca o umilă stare de grație". Sursa: http://michemins.wordpress.com/category/cu-de-amanuntul/accesat iunie 2011. 18Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura AULA, 2002, p. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
apariția oștenilor lui Fortinbras, să apere castelul de o răzbunare venită din exterior și nu de o fantomă dinlăuntrul cetății, străjile rup contractul cu puterea oficială și trec de partea celeilalte tabere. Ceea ce nu înseamnă că sunt niște trădători, niște iude, nimeni nu i-a cumpărat, ei înșiși au interpretat ineditul situației și au hotărât să încheie o nouă alianță. Acestei supravegheri a lumii „din afară” i se alătură practicile supravegherii din interior, supraveghere integrată, îndreptată spre cotidian și, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
făcut un cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și sângele său, dar afurisind pe Iuda cel trădător. Personajele, deși fantastice, se integrează în lumea reală cu boieri și țărani. Există o artă a portretului, a descrierii cu minuțiozitate,astfel că alegoriile devin structuri exemplare, de fapt imnuri închinate lui Bachus: "E lumea și prea tristă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1994. Traduceri: A. Panteleev, Prima săptămână, București, 1950 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Al. Voloșin, Pământul Kuznețkului, postfață Ion Călugăru, București, 1950 (în colaborare cu Elena Constantinescu); Leonid Andreev, Minciuna. Manuscrisul unui nebun, București, f.a. Repere bibliografice: Romicus [Romulus Seișanu], „Iuda”, U, 1934, 79; Sandu Teleajen, Piesa confraților I. Luca și G. Ciprian: „Iuda”, „Lumea”, 1934, 4776; Al. Kirițescu, „Iuda”, „Gazeta”, 1934, 64; Papadima, Creatorii, 477-482; Erasm [Petru Manoliu], „Rachierița”, „Credința”, 1935, 376; G. Dem. Loghin, „Icarii de pe Argeș”, „Cetatea Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]