2,324 matches
-
că „nu este răpitor, nedrept, adulter ca alții și chiar ca vameșul” aflat la rugăciune în preajma lui, pe care îl considera a fi un păcătos (v. 11). În plus, pentru păcatele poporului - dar nu și pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
Romanul, Epistola către Corinteni, III, 4, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. Părinți și Scriitori Bisericești [ PSB], vol. 1, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1979, p. 48. [7] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon CXXIV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Olimp Căciulă, Pr. Prof. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1980, p. 238. [8] Teofil al Antiohiei, Trei
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Păstorul, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P S B , vol. 1 pp. 233-234; 290-291. [33] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi , XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 40. [34] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXXXVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 254. [35] Idem, Apologia întâi, LXV, LXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 70-71. [36] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, , CXVIII, CXXXVIII
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXXXVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 254. [35] Idem, Apologia întâi, LXV, LXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 70-71. [36] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, , CXVIII, CXXXVIII, CXLI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 230, 254, 256. [37] Ibidem, XLVII, p. 144. [38] Ibidem, CV, p. 216. [39] Teofil al Antiohiei, op. cit., VIII, p. 286. [40] Ibidem, XIII, p.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
în col. P.S.B. vol. 3, p. 191. [45] Minucius Felix, op. cit., XXXVIII, 4, p. 393. [46] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 303. [49] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, V, în Apologeți de
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 303. [49] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [50] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 319. [51] Ibidem, p. 334. [52] Atenagora Atenianul, Despre învierea morților, XV, în Apologeți de limbă greacă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
col. P.S.B., vol. 1, p. 61. [62] Barnaba, op. cit., V, 7, p. 119. [63] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VI, 2 (cf. Romani 14,10 și II Corinteni 5,10), p. 211. [64] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, CXV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 228. [65] Ibidem, cf. Matei 7, 2. [66] Ibidem, CXXXVIII, p. 254. [67] Ibidem, XLVII, p. 144. [68] Epistola către Diognet,, VII, 6, în Scrierile Părinților Apostolici
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
105] Ibidem, XII, 2. [106] Ibidem. [107] Ibidem, XVII, 4,5, p. 102. [108] Barnaba, op. cit., XXI, 3, p. 137. [109] Ibidem, XV, 8, p. 133. [110] Ibidem, XV, 5, p.133. [111] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 149-150. [112] Idem, Apologia întâi, XLVII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 56. [113] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXII, în Apologeți
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 149-150. [112] Idem, Apologia întâi, XLVII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 56. [113] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 190. [114] Ibidem, CX, p. 220-221. [115] Ibidem, CXIII, p. 225. [116] Idem, op.cit., în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 59; 124
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Prof. Dr. Teodor Bodogae, Istoria Bisericească Universală vol. I, EIBMBOR, București 1987, p. 198. [130] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit. , vol. I, p. 163. [131] Ibidem. [132] Ibidem, p. 286. [133] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, p. 256. [145] Ibidem, p. 301. [146] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII și LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, pp. 38, 59. [147] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [148] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op.cit., p. 320. [149] Ibidem, p. 321. [150] Teofil al Antiohiei, op. cit., VII, p. 286. [151] Ibidem, p. 286
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
către Corinteni, XXXIV,7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 64. [207] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 31. [208] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 228. [209] Ibidem CXXI, p. 235. [210] Idem, Apologia întâi, XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 40. [211] Ibidem, 45, p.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
își doresc un astfel de viitor. Iar cei care nu își doresc un asemenea viitor nici nu-l va interesa despre bogat și exegeza asupra cuvintelor care îl caracterizează pe bogat. Un simplu lucru vreau să spun că bogatul era iudeu și ca urmare era un cunoscător al poruncilor lui Dumnezeu. Dar el a uitat că era răspunzător de felul cum își folosește mijloacele și capacitățile sale. Binecuvântările Sale, Dumnezeu și le-a revărsat peste bogat, dar el le folosea în
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Părintele Avraam întărește siguranța învățăturii Dumnezeiești: Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morți". Verset care încheie aceasta parabolă. Aceste cuvinte s-au dovedit a fi adevărate în istoria poporului iudeu. Ultima minune a Domnului Iisus Hristos, și care încoronează activitatea Lui, a fost învierea lui Lazăr din Betania, după patru zile de la moartea lui. Iudeilor le-a fost dată această minunată dovadă a divinității Domnului Iisus Hristos, dar ei au
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
care încheie aceasta parabolă. Aceste cuvinte s-au dovedit a fi adevărate în istoria poporului iudeu. Ultima minune a Domnului Iisus Hristos, și care încoronează activitatea Lui, a fost învierea lui Lazăr din Betania, după patru zile de la moartea lui. Iudeilor le-a fost dată această minunată dovadă a divinității Domnului Iisus Hristos, dar ei au respins-o. Lazăr s-a sculat din morți și a dat mărturie în mijlocul lor, dar ei și-au împietrit inima față de toate aceste dovezi, și
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Sfântul Policarp scrie același lucru: „că suntem înaintea ochilor Domnului și ai lui Dumnezeu și toți trebuie să ne înfățișăm la scaunul de judecată al lui Hristos și fiecare are să dea cuvânt pentru el”[63]. Sfântul Iustin îi avertizează pe iudeii neconvertiți la creștinism, în fața cărora își apără credința, de faptul că-i așteaptă judecata lui Dumnezeu pentru modul greșit în care îndrăznesc să interpreteze atât Sfânta Scriptură, cât și celelalte scrieri ale creștinilor: „pentru că aveți a da socoteală, când veți
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
și trupul.”[145] În prima sa „Apologie” este și mai plastic: „noi așteptăm ca morții care au fost îngropați în pământ, să-și reia trupurile lor, socotind că nimic nu este cu neputință la Dumnezeu”[146]. Iar în „Dialog cu iudeul Trifon”, referindu-se la gnostici și marcioniți, spune: „Dacă totuși veți întâlni pe oarecare dintre aceia care se numesc creștini, dar care nu vor mărturisi acestea ... și vor spune că nu există învierea morților ... să nu-i socotiți creștini ... Eu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
rugăciunii. Nu se spune dacă era vorba de rugăciunea de dimineață (9 a.m.) sau de seară (3 p.m.). Templul era așezat pe una dintre colinele Ierusalimului. Așa că pentru a se ajunge la Templu trebuiau urcate cincisprezece trepte. Ritualul cerea ca iudeii să se oprească pe fiecare treaptă, pentru a rosti câte un psalm. Erau cincisprezece psalmi (119-133), de unde și numele de „Psalmii treptelor”. După cum am mai spus și în rândurile anterioare, rugăciunea fariseului, deși în prima parte dă impresia unei rugăciuni
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
că „nu este răpitor, nedrept, adulter ca alții și chiar ca vameșul” aflat la rugăciune în preajma lui, pe care îl considera a fi un păcătos (v. 11). În plus, pentru păcatele poporului - dar nu și pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
L-au furat.” Și dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi, și vă vom scăpa de grijă.” Ostașii au luat banii, si au făcut cum i-au învățat. ȘI S-A RASPANDIT ZVONUL ACESTA PRINTRE IUDEI PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI.” ȘI S-A RASPANDIT ZVONUL ACESTA PRINTRE IUDEI PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI !!! Ce interesant. Pare că pe Dumnezeu nu-L interesează deloc această minciună, nici nu se agită să îi contracareze efectele. Oare de ce nu-Și
CINE-MI VA APARA NUMELE MEU BUN? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355353_a_356682]
-
îl vom potoli noi, și vă vom scăpa de grijă.” Ostașii au luat banii, si au făcut cum i-au învățat. ȘI S-A RASPANDIT ZVONUL ACESTA PRINTRE IUDEI PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI.” ȘI S-A RASPANDIT ZVONUL ACESTA PRINTRE IUDEI PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI !!! Ce interesant. Pare că pe Dumnezeu nu-L interesează deloc această minciună, nici nu se agită să îi contracareze efectele. Oare de ce nu-Și apară “numele bun”? De ce îi lasă pe unii oameni să creadă încă
CINE-MI VA APARA NUMELE MEU BUN? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355353_a_356682]
-
decât dogmatic, desigur, deși împărați ca Leon Isaurul au încercat să dea acestei campanii iconoclaste un temei doctrinar. Argumentele iconoclaștilor bizantini au fost preluate mai târziu de către protestanți. În Imperiul Bizantin, ca și în zilele noastre, conviețuiau creștini, musulmani și iudei. Spun musulmani și iudei, deoarece doar aceste două religii neagă reprezentarea lui Dumnezeu. Iconoclasmul bizantin a venit și dintr-o nevoie politică de a-i împăca pe toți. Iudeii și musulmanii au dreptate în acest sens, deoarece icoana este posibilă
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
împărați ca Leon Isaurul au încercat să dea acestei campanii iconoclaste un temei doctrinar. Argumentele iconoclaștilor bizantini au fost preluate mai târziu de către protestanți. În Imperiul Bizantin, ca și în zilele noastre, conviețuiau creștini, musulmani și iudei. Spun musulmani și iudei, deoarece doar aceste două religii neagă reprezentarea lui Dumnezeu. Iconoclasmul bizantin a venit și dintr-o nevoie politică de a-i împăca pe toți. Iudeii și musulmanii au dreptate în acest sens, deoarece icoana este posibilă doar după întruparea lui
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Imperiul Bizantin, ca și în zilele noastre, conviețuiau creștini, musulmani și iudei. Spun musulmani și iudei, deoarece doar aceste două religii neagă reprezentarea lui Dumnezeu. Iconoclasmul bizantin a venit și dintr-o nevoie politică de a-i împăca pe toți. Iudeii și musulmanii au dreptate în acest sens, deoarece icoana este posibilă doar după întruparea lui Dumnezeu, întrupare în care ei nu cred. În Vechiul Testament nu putea fi vorba de o neprezentare a lui Dumnezeu. Dar din moment ce Dumnezeu S-a întrupat
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
spune ucenicilor că ei de acum nu vor mai mânca mana pe care au mâncat-o părinții lor, cea care s-a coborât din cer, ci vor mânca Însuși Trupul și Sângele Lui. Atunci, ne spune Ioan că mulți dintre iudeii care erau de față s-au smintit și chiar dintre ucenicii Lui s-au întors și au plecat (Ioan 6, 66). Astfel încât Iisus Hristos Îl întreabă pe Petru: „Petre, ce faci? Nu pleci și tu?”. Și spune (Petru): „Nu, unde
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]