999 matches
-
legea, fără putința de a le împăca pe una cu cealaltă, deoarece întâmplarea-i legalizată, iar legea-i întâmplare, în acest caz. Cele două locuințe din care a fost evacuat compozitorul Temistocle Popa au avut alți proprietari până la naționalizarea în iureș, care a fost un explozibil fără fitil, până în 1989. Întorcându-se, anteriorii proprietari și-au vrut înapoi casele în care au locuit cândva - în prima dintre acestea, înainte de Temistocle Popa a locuit și prietena compozitorului, steaua nestinsă și nerepetabilă a
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
ai altarului bisericesc străbun, în frunte fiind un alt vrednic de pomenire - Prea Fericitul Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum și (de) foarte mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați,!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că în iureșul acestor zile, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Calciu Dumitreasa, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme, adică de numai 10
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil Părăian, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Ioanichie, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
Limba, argint viu, se răsfăța între coapsele mele, într-un joc al imaginatiei, aruncându-mă pe culmile senzualității. Am îngenuncheat, gemând de plăcere, sau de dorințe, sau de amândouă la un loc, privind-o zvâcnind sub ploaia sărutărilor. Prinși în iureșul voluptății, ne rostogoleam, însetați, unul peste celălalt, sărutându-ne peste tot, reciproc. Nici nu am simțit, când ne-am trezit aruncați pe covorul generos, care ne oferea spațiu din plin. I-am căutat, febril, gura, sânii, tălpile picioarelor. Mușcam, sălbatic
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA - PRAHOVA ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului In Memoriam: Patru ani de la săvârșirea din această viață a Prea Cuviosului Părinte Arhimandrit Graviil Stoica de la Mănăstirea Zamfira - Prahova ... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Tempora E mult de-atunci, se-nvolburară anii ... Nostalgic fremătară lung platanii, Trecu un secol, ori poate mai mult Cu iureșul năvalnic și tumult? Strigam de se-auzea la șapte case, Când soneria nu se inventase. În geamuri aruncam cu pietricele - Clipeau pe cer puzderie de stele. Și s-au ascuns adânc în amintire Frumoșii ani cei plini de strălucire. Erau
TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355450_a_356779]
-
de lucruri perisabile ce dau doar senzația că ne fac viața mai frumoasă. Goana această după acele lucruri, obiecte, edificii, dau iluzia unei stări de bine, de confort și împlinire. Atâta doar că, revin, totul este doar iluzie pentru că, în iureșul acesta de a obține bogăție și confort, într-o expresie, omul își creează neliniști și frustrări pentru că totul e în mișcare așa încât ceea ce azi pare că satisface gustul și gradul de confort, mâine poate deveni neconform cu standardele și ,”pretențiile
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
să o simți;/ Din verde proaspăt, împletește-ți salbă,/ iar cerul cu privirea să nu-l minți. / Gingășie ori surprinde neprevăzutul cu răul ce-l poate aduce: „Și ramuri care altădată,/ Împodobeau pădurea toată,/ Deodată-s rupte la pământ,/ De iureșul acelui vânt...”/ Furtuna Alternând între versul poeziei clasice și versul alb, autoarea manifestă îndemânare, dar și unele stângăcii în ceea ce privește păstrarea constantă a rimei de-a lungul poeziei ca întreg ori chiar în interiorul unei strofe. Sunt aspecte inerente începuturilor, iar situațiile
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
MĂNĂSTIREA SLĂNIC - ARGEȘ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului Spre pururea aducere aminte - Doi ani de la săvârșirea din această viață a Preacuvioaului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la Mănăstirea Slănic - Argeș... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
creează, nu aruncă nimic, încearcă să dea o formă unui lucru nefolosibil, a câștigat un premiu pentru desene și este prima pe clasă la creație. De cinsprezece ani Daniela rabdă dorul de România și răzbate în țara părintească numai cu iureșul gândului. Este membră a Asociației Internaționale a Străinilor din Ashikaga (A.I.A.) și participă la organizarea de evenimente încorporate în festine moderat naționaliste, deplin afective, cu mare trăire emoțională. Vorbește la aceste ocazii despre țara ei, despre cultura și tradițiile
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, după ce a slujit, timp de șapte ani, ca Episcop Vicar al Tomisului și Dunării de Jos (1975 - 1982)... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Epifanie a cărui plecare o regretăm foarte mult astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
de cealaltă parte a rațiunii >> dibuind drumul spre alfabetul metafizicii, adunând petale galbene din Grădina Ghetsimani, izvodind pe creste, focuri, în vremea iernii și a fricii - căutați-mă, oriunde, mai ales, la obârșie: izvoraș strecurându-mă printre albele pietre în iureș, adunând, laolaltă, un suflet de Olt și unul de Mureș maluri de Dunăre și piscuri de Făgăraș - căutați-mă-n Cer, ori în Iad, ca pe oricare, ori, cel mai sigur, de-a dreapta Întâiului - voi fi puțin adormit la rădăcina
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
veșnice în seninul esențelor pure. Mama împletește aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veșmântul de smarald al inimii, safirul tinereții sufletului ei. Deasupra zâmbetului Mamei se despletesc veșnicii de lumină, curgându-i ca un iureș prin vine, stropii Cuvântului ca psalmii din strană, urcând în tămâie de smirnă. Peste tremurul de petală al pașilor ei, cad șoaptele de vară din Salcâm și din Tei. Mama se aseamănă Păstorului cel Bun, ce-și netezește calea nădejdii
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Ce patimă poate s-arunce în noi cu-atâta desfrâu de negru noroi ? Ce haină îmbrăcat-am în zorii de-apoi când tristă ispita mușcat-a din noi ? Ce iureș născut-a crimă de-o zi când nu mai știam ce am fost nici ce-om fi, cănd glonțu-a ucis ce încă sperăm, călâii jerfind și zâmbet și neam ? Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
mai simțeam nici foamea, nici frigul, nici întunericul, căci peste noi coborâse de sus căldura și lumina peșterii din Betleem”. (Radu Mărculescu-Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc. Ed. Humanitas, București, p. 112-114) Taigaua sovietică era echivalentă cu iureșul năvălirilor musulmane în năpăstuita lor sete de cucerire, era drumul hoardelor migratoare și a celor sovietice, care s-au năpustit asupra Creștinilor, asupra celor lăsați de Bunul Dumnezeu în Vetrele lor de moștenire milenară, era foamea de sânge prădalnic, presărând
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
lacrimile lunii, cu nisipul de aur al stelelor, cu razele soarelui, murmurul apelor, geamătul de altădată al codrilor, care în vremi de primejdii le-a fost casă, îmbărbătare și altar. Din adâncul pământului răsună și azi larme de clopot precum iureșul biruințelor de la Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Șelimbăr, Codrii Cosminului, Mărăști, Mărășești și Oituz, precum și cântece de voie bună ale horelor din zilele de sărbătoare cu cer arzător și zări adânci fără amurg. Pământul cu mânăstiri și brazi, leagănul și legământul
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil Părăian, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
cred că totu-i cu putință, prinde viață-orice dorință și-n surâs durerea-apune. Stau mirat privind în vreme anii ce-au trecut degeaba când aveam plină cocioaba de mâhniri făcute gheme și cum viața-mi nu mai geme și un iureș este graba, îi ucid tristeții gloaba și-armăsari fac din poeme. Anatol Covali Referință Bibliografică: Zbor albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
ARHIMANDRIT PĂRTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În Memoriam: Opt ani de la săvârșirea din această viață a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Părtenie Apetrei de la Mănăstirea Neamț... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viață omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
ȘI VEȘNICĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului În memoriam: Material comemorativ - omagial, dedicat Părintelui Conf. Univ. Dr. Dorel Mân, cu prilejul nașterii sale în viață cea cerească și veșnică... În iureșul timpului și în vârtejul zilei mai apucăm să ne (mai) gândim, din când în când, la viață omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
duminică - 17 aprilie 1994, Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Iustin Sigheteanul. La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rang de Arhiepiscop Onorific, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din municipiul Baia Mare, județul Maramureș. Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Iustinian Chira a cărui plecare o regretăm foarte mult astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
pitorescului, culturii și realizării științifice a civilizațiilor pe tărâmul cărora și-a purtat pașii. În unele locuri a poposit relaxându-se, în schiumb în altele a alergat de la un capăt la altul al planetei încercând parcă să țină pasul cu iureșul lumii efervescente care caracterizează societatea comtemporană, să prindă din zbor mărețile realizări ale unor state și să fie în pas cu multiplele schimbări care se petrec din clipă în clipă în jurul nostru. Pelerinajele doamnei Elena Buică în vacanțele fiicei și
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
călătoria care a urmat pe drumul auroral al muzicii ușoare e și mult, e și puțin de vorbit. Mult pentru că-i pavat cu pietrele rare ale succesului, puțin pentru că a pășit pe el foarte repede și l-a mers în iureș. Tatăl artistei, Alexandru Mihai a înscris-o într-o zi la un concurs muzical organizat de către Titus Munteanu, la București, în competiție cu patru sute cincizeci de copii. Andra a strălucit. Acesta e pasul. De aici înainte începe o biografie vastă
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]