24,388 matches
-
referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și anticul Pindar, din Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Domnului-Sfânt este o doină de veci pre pământ. adună-n unde și printre nimbi legende spuse În zece limbi. adapă țărmuri, suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ca romani. Vasile Tarateanu are stilul său inconfundabil: plin de precizie și gata să scoată aurul din zgură. Jovial În Întâlnirile cu tinerii și, apoi, Întristat din cauza desțărării, iar mai apoi luptător și Îndurător pentru românismul din nordul țării. La Izvorul Mureșului, la ediția din 2004 a Universității de Vară, organizate de către Fundația Națională pentru Romanii de Pretutindeni, cuvântul, intervențiile lui Vasile Tarateanu ne-au dezmorțit din cotidianul pe care-l trăiam (trăim) mulți În România. “După cum sună noile legi, eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nu-l Înghițeau” nici cu un vapor de lămâi: „e cu capul În nori,,, dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii cu imagini ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Marti cu care autorul Poemelor lumii a legat o strînsă prietenie. Blaga prețuia, din rîndul generației mai vechi, pe poetul și polemistul Tudor Arghezi, care "a jucat un rol epocal în remodelarea limbii", caracterizîndu-l drept "un excepțional creator de cuvinte, izvor nesecat de gînduri poetice", semnatar al unui "cuprinzător volum de poezie (Cuvinte potrivite), plin de forță expresivă și de viziuni ciudate, salutat de întreaga critică românească drept un eveniment de prim rang". în 1953 are loc un schimb de complimente
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
pe marginea unei doctrine religioase au numai menirea de a cultiva teoretic mintea cititorului, dar nu și pe aceea de a-i stimula în vreun fel viziunea. E ca atunci cînd cititorul întîlnește o mostră de rafinament teoretic al cărei izvor psihologic nu-i mai poate hrăni imaginația, pînă într-atît de mare e decalajul dintre ceea ce credem noi și ceea ce au crezut credincioșii de odinioară. În acest caz, tema cărții pe care o deschidem acum este o religie a cărei credință
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
lungi tăceri neapărat, totul însă în serviciul literaturii - adică rămînînd ce este, dar cu toate mijloacele la îndemînă, desfășurate în libertate...". G. Poulet e apreciat pentru conceptul "extraordinar de fertil" al "gîndirii nedeterminate", pe care o socotește, entuziast, a fi izvorul marii literaturi, al marii filosofii: "De ce nu și al celei mai bune critici? se întreabă criticul român. Nedeterminarea este mai bogată, mai plină, mai densă decît contrariul ei - este zonă liberă, a tuturor posibilităților, a tuturor proiectelor - nu e bine
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în care iubirea să, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea și empatia. Înainte de a ajunge la aceste concepte, pentru că firul discuției să aibă și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critică rațiunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lor legendare. Acestea sunt cunoscute sub numele de “Templele de la MAHABALIPURAM”, la care și astăzi mai vin pelerini să se roage și să aducă ofrande zeilor lor. Un singur basorelief, lung de 27 m și înalt de 7 m, înfățișând izvorul Gangelui, are pe ambele maluri ale fluviului sculptate zeități, spirite benefice, oameni și animale adorând Gangele. BOMBAY, din 1995 i se spune MUMBAI și este capitala Statului Maharashtra, fiind cel mai populat oraș din India, căpătându-și independența din anul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poeții împărtășesc vederile lui Williams - scrie în 1968 Serge Fauchereau - despre necesitatea unui limbaj absolut american (...) dar toți sunt convinși că rădăcinile poeziei nordamericane se găsesc în Statele Unite, ceea ce nu exclude ca, pentru a le hrăni, pot fi folosite și izvoare ale poeziei europene, orientale sau sudamericane. Americanii nu mai sunt foști europeni.” (Introducere în poezia americană, Ed. Minerva, Buc., 1974, p. 337). Prin urmare, unei nevoi artistice de recuperare a individualui i se alătură stringent determinanta americanității, iar pe deasupra, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
solicită astăzi, pentru a fi evaluate cum se cuvine, competențe adecvate. De o parte se poate situa opera științifică a filologului și a lingvistului, construită pe o vastă erudiție de istoric al limbii, latinist, slavist, comparatist, dialectolog, polihistor bazat pe izvoare mai vechi sau mai noi. Acest sector al activității cipariene și-a propus să-l restituie o serie de trei volume de Opere, din care au apărut până acum numai două: primul în 1987, într-o ediție îngrijită de Carmen-Gabriela
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în care iubirea să, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea și empatia. Înainte de a ajunge la aceste concepte, pentru că firul discuției să aibă și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critică rațiunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lor legendare. Acestea sunt cunoscute sub numele de “Templele de la MAHABALIPURAM”, la care și astăzi mai vin pelerini să se roage și să aducă ofrande zeilor lor. Un singur basorelief, lung de 27 m și înalt de 7 m, înfățișând izvorul Gangelui, are pe ambele maluri ale fluviului sculptate zeități, spirite benefice, oameni și animale adorând Gangele. BOMBAY, din 1995 i se spune MUMBAI și este capitala Statului Maharashtra, fiind cel mai populat oraș din India, căpătându-și independența din anul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poeții împărtășesc vederile lui Williams - scrie în 1968 Serge Fauchereau - despre necesitatea unui limbaj absolut american (...) dar toți sunt convinși că rădăcinile poeziei nordamericane se găsesc în Statele Unite, ceea ce nu exclude ca, pentru a le hrăni, pot fi folosite și izvoare ale poeziei europene, orientale sau sudamericane. Americanii nu mai sunt foști europeni.” (Introducere în poezia americană, Ed. Minerva, Buc., 1974, p. 337). Prin urmare, unei nevoi artistice de recuperare a individualui i se alătură stringent determinanta americanității, iar pe deasupra, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
footnote>. Învățătura despre căderea strămoșilor noștri ne lămurește starea de acum a naturii și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de aceasta este de neînțeles. Dacă sunt necazuri pe pământ dacă suferă tot neamul omenesc, apoi toate acestea își au izvorul în Eden, la rădăcina pomului oprit! Aici e izvorul păcatului și al pătimirilor noastre. De aici pleacă moartea și stricăciunea noastră<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam..., p. 117. footnote>. Căci ce ne înfățișează oare starea și ființa
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de acum a naturii și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de aceasta este de neînțeles. Dacă sunt necazuri pe pământ dacă suferă tot neamul omenesc, apoi toate acestea își au izvorul în Eden, la rădăcina pomului oprit! Aici e izvorul păcatului și al pătimirilor noastre. De aici pleacă moartea și stricăciunea noastră<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam..., p. 117. footnote>. Căci ce ne înfățișează oare starea și ființa noastră pământească? Ne înfățișează o înlănțuire de contraziceri din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de Dumnezeu încă din rai, prin porunca: Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul... (Facere 1, 28). Legea celor două sexe este în slujba fecundității: Fiți rodnici și vă înmulțiți și umpleți pământulă (Facere 1, 28). Deși numai Dumnezeu este izvorul vieții, El a făcut din oameni colaboratorii Săi la transmiterea unui sinergism divino-uman. Acceptând această colaborare cu Dumnezeu, cuplul se inserează în istoria umanității, iar întrucât omul este chip al lui Dumnezeu, el este și creator, mai precis, împreună-creator cu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
consideră că embrionul e însuflețit. În acest sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează: Ca să constați că oamenii sunt în viață avem căldura, lucrarea și mișcarea pe când răcirea și înțepenirea sunt dovezile morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 30, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 79. footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
la bunătățile divine, care face mai mare și mai capabil (δεχτιχότερον) pe cel în care ele se realizează, aducând o creștere a forței și a măreției celui care o primește, astfel încât cel hrănit crește și nu contenește nicicând să crească. Izvorul bunurilor carnală (de aici și traducerea lui Behr de care ne-am ocupat mai spre sfârșitul acestui capitol), dar și în sensul pozitiv al dorinței pentru Dumnezeu. Sfântul Grigorie poate utiliza chiar și un cuvânt ca πάθος, de obicei negativ
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
deschid perpetuu noi drumuri o dată cu fiecare înălțime cucerită în progresul către Dumnezeu. Ce s-a câștigat deja devine un punct de plecare pentru noi descoperiri. Fiecare degustare de Domnul este un imbold pentru o delectare și mai mare. „Pururi Fântâna/Izvorul bunătăților atrage spre Sine pe cei ce însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu. Ce s-a câștigat deja devine un punct de plecare pentru noi descoperiri. Fiecare degustare de Domnul este un imbold pentru o delectare și mai mare. „Pururi Fântâna/Izvorul bunătăților atrage spre Sine pe cei ce însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici plăcerii de a bea, ci cu întinderea poruncii în veci, unește
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la Mine și să bea e dată pentru veșnicie. Deci nici setea nu se va potoli vreodată. Ci în cel ce bea, sau în cel ce gustă, se trezește dorința de a bea și de a gusta mai mult. Și izvorul e nesecat și mereu dă ceva nou din el”. (nota explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224) footnote>. Iar celor ce au apucat să guste și au aflat că bun e Domnul, gustarea li se face ca un
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>. Participând la Dumnezeu, sufletul se umple tot mai mult de razele dumnezeirii, altfel spus, i se comunică în mod tot mai îmbelșugat energiile divine sfinte și sfințitoare, care fac ca natura umană să nu cunoască limite în creșterea sa: „Izvorul bunurilor țâșnind neîncetat, natura celui ce participă ... face din tot ceea ce primește o creștere a propriei sale măriri”<footnote Idem, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 105BC; cf. Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>. Acest text permite de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu către care sufletul se urcă nu este un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea devine iubire<footnote Ibidem, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu, către Care sufletul se urcă, nu este numai un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor țâșnitor de iubire<footnote Louis Bouyer, Jean Leclercq, François Vandebouche, Louis Cognet, Histoire de la spiritualité chrétienne, Partea I: Louis Bouyer, „La spiritualité du Nouveau Testament et des Pères”, Aubier, Editions Montaigne, 1960, p. 349 la Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]