3,184 matches
-
feudală): în noapte, sus pe cer, un corn de lună. Prin frunze argintii, De ce nu vrei, de ce nu poți să vii, Răsună cornul... Plînge lung o goarnă, Să vie Voievodul, să se-ntoarnă. Smerite slugile s-au strîns în ceată. A jale armăsarul Domnului nechează. Se-ngînă sunetele,-nceată, reînviază, Și valea sună, codrii sună, seara sună... Sus peste piscuri stă același corn de lună. La irlandezul W. B. Yeats, un bătrîn vînător, simțin-du-și moartea aproape, poruncește să fie scos din casă, așezat
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
fac cancer. Și nu oricum, ci unul spectaculos. Bun de știri. Dacă sînt în fază "terminală". Atunci, brusc, ne amintim de ei, uitați prin debaraua cu iluzii, unde nu mai cotrobăim de mult, îndopați și intoxicați cu formule de toată jalea, scoase, din burțile lor jalnice, de valeriilassarofi de ocazie. Emisiuni cu vipulețe prinse cu mîinile în pantalonii altora. Valorile noastre, pentru noi, nu mai sînt știre. Nu mai sînt știre demult. Nu mai avem știre. De ei. Sîntem în neștire
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
catastrofe universale. De ce cresc aici numai fluturi și câmpii sunt de o inutilă mătase ? De ce tot norodul cântă coral ? De ce apele au grai ? De ce bolesc toți ca într-un apocalips ? Pentru ce această tulburătoare ceremonie ? Mișcarea poeziei este dantescă și jalea a rămas pură, desfăcută de conținutul politic", scria senin Călinescu.) Recursul întreprins de Manolescu e totuși mai larg, trecând de paginile Istoriei din 1941. Fotografiile cu pricina îi căzuseră sub ochi și lui Călinescu. Fără nici o consecință însă, după cum o
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
o răsplată pentru jandarmii ce stăteau nemișcați de peste o oră. Zeci de colegi și o mare durere Pe o parte stăteau șefii Statului Major General și foștii colegi. Pe cealaltă jandarmii. În mijloc, lângă general, familia îndoliată. Un strigăt de jale a răsunat mai înainte din mama ce-și îngropa copilul, un copil de care este mândră o țară. S-a uitat la groapa de unde el avea să plece definitiv și a spus: "Mamă, ia-mă și pe mine cu tine
Mihail Popescu, ultimul onor la general - FOTO și VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78372_a_79697]
-
Funeralii naționale, popor, sobor, aleși, culeși, regrete eterne etc. La marginea gropii Traian Băsescu plânge în hohote din ambii ochi smulgându-și ultimele suvițe din părul restant iar Elena Udrea, cernită toată, jelește telegenic și ecumenic. În trei cuvinte, mare jale mare! În drum spre ieșirea din cimitir, Elena Udrea se apleacă discret la urechea lui Traian Băsescu și-i sopteste plină de speranță: - Traiane, nu-i așa că aș putea să-i iau eu locul? Iar Traian Băsescu o asigură: - Cum
BANCUL ZILEI: Băsescu la înmormântarea lui Boc () [Corola-journal/Journalistic/68189_a_69514]
-
față de spectator. Probabil că și lipsa de idee de costum gîndit pentru fiecare personaj amplifică senzația de praf de pe scenă. După părerea mea, regizorul Felix Alexa și-a ales bine actorii, cu intuiție, cu atenție (mai puțin "domnișoarele". Acolo e jale.) Aici e și paradoxul, cumva. Fiecare este la locul lui, dar este suficient? Unde e provocarea? Cum exploatezi opțiunea, cum îi conduci spre resursele interioare, știute sau nu? Cu această distribuție, și cu scena goală, dar cu lumini bine puse
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
în asemenea măsură, încât citind strofa a doua din fiecare poem, la rând, se conturează un fel de al patrulea poem - "poemul esențial" al grupajului. Iată cum se constituie acest al patrulea poem: "Mi-o fi dor sau poate numai jalea mă cuprinde-n trup ca-ntr-un mormânt /trupul celui ce nu-și vede calea nici atunci nici după jurământ/ de femeia căreia i-am dat odată sufletul să-l facă rob sau rege/ și din el ea a făcut
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
sînt punctele de atracție ale grădinii. Unul dintre ele este "Rotonda scriitorilor", datînd din 1943 și adunînd laolaltă busturile lui B. P. Hasdeu (sculptor: Mihail Onofrei), N. Bălcescu (de C. Baraschi), V. Alecsandri (de Theodor Burcă), M. Eminescu (de Ion Jalea), Al. Odobescu (de Milița Petrașcu), T. Maiorescu (de C. Dimitriu-Bârlad), I. L. Caragiale (de Oscar Späthe), G. Coșbuc (de Ion Popovici), Șt. O. Iosif (de Cornel Medrea), Ion Creangă (de Ion Jinga), Al. Vlahuță (de Oscar Han), Duiliu Zamfirescu (de Alexandru
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
așezat pe cei doisprezece sub o cupolă a absolutului, unde bornele temporale își pierd orice relevanță. De remarcat altminteri unitatea stilistică a ansamblului, pe care sculptori de vîrste și formații diferite - de la C. Dimitriu-Bârlad pînă la Milița Petrașcu, trecînd prin Jalea, Medrea și Han - au izbutit s-o realizeze. Mai toți scriitorii sînt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Dar adevăratul și singurul "rebel" se dovedește
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
și cunoaște bine pe preromantici, fatalmente de mâna a doua. Păstorul întristat este consecința acestei "intertextualități", Gessner-Florian în adaptare valahă și la ingenuitatea structurală-adolescentină. Pastorala, melancolică desigur, are grație orfică și, în spiritul epocii, jeluitoare: "De multe versuri spuse cu jale / Uimite toate stau împrejur: / Râul oprise apa din cale, / Vântul tăcuse din lin murmur. // Cât acolo turme de oi frumoase / Se răspândise pe livejui / Și ascultându-l iarba uitase, / Pătrunse toate de mila lui". Convenționalismul arcadian și moralismul fără de scăpare
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
proporție covârșitoare, ca stare lirică și ca versificație (endecasilabul românesc), inclusiv obiceiul autohton al diminutivelor: "pe-acea plăcută vreme, în astă tristă vale, / Pe zgomot ai de laturi eu totdauna vin, / Pe muchea cea mai naltă, de mă așăz cu jale, / Singurătății încă petrecere de țin". Nu renunță la idila de tip gessnerian, nici la poezia ruinelor ŕ la Volney și Delille. Intimismul trece în retorică socială cum se întâmplă în militanta și profetica Rugăciune ("Dar ce să fie acea lumină
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
de artă, Dan Grigorescu a avut privilegiul de a cunoaște alt segment al vieții artistice, pictori și sculptori, critici de artă, ca Oscar Han, Alexandru Ciucurencu, acesta din urmă apărându-se "cu un fel de disperare de invazia urâtului", Ion Jalea, care se purta "cu distincția unui nobil de la curtea europeană", Corneliu Baba, Dumitru Gheață, H. H. Catargi, Ion Irimescu, pe care culturnicii epocii îi acuzau de formalism, Lucian Grigorescu, care nu se dezbăra de maniera impresionistă de a picta, pentru
Întâmplări cu adevărat importante by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7625_a_8950]
-
dar pe parcurs a devenit cât se poate de serios. "Coșciugul trebuie să fie închis... Mi se pare o barbarie ce se întâmplă la înmormântările tradiționale. Înmormântarea mea trebuie să fie elegantă și discretă. Nimic ostentativ și nimic tragic, fără jale și bocete... Va exista și dress-code! E foarte important! Vreau ca toate femeile să poarte taioare Chanel sau Valentino și tocuri înalte, ochelari de soare și pălării cu boruri largi. Să arate imecabil! Totul trebuie să fie elegant...", i-ar
Botezatu își pregătește înmormântarea. "Mi se pare o barbarie" () [Corola-journal/Journalistic/71429_a_72754]
-
scria voievodul, adresându-se boierului său, Mihu, unul din cei care participaseră la uciderea părintelui său. ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Ștefan cel Mare a murit pe data de 2 iulie 1504. Ștefan cel Mare a fost „îngropat cu multă jale și plângere la mănăstirea Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toți, ca după un părinte al lor". ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Ștefan cel Mare
ȘTEFAN CEL MARE, Sfântul sărbătorit pe 2 iulie de Biserica Ortodoxă Română. Ce nu au știut românii până acum despre Ștefan cel Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61399_a_62724]
-
la uciderea părintelui său. ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Ștefan cel Mare a murit pe data de 2 iulie 1504. Ștefan cel Mare a fost „îngropat cu multă jale și plângere la mănăstirea Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toți, ca după un părinte al lor". ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Ștefan cel Mare la 20 iunie 1992, Sfântul Ștefan fiind sărbătorit în fiecare an, pe
ȘTEFAN CEL MARE, Sfântul sărbătorit pe 2 iulie de Biserica Ortodoxă Română. Ce nu au știut românii până acum despre Ștefan cel Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61399_a_62724]
-
semnal de alarmă în privința condițiilor în care atât el, cât și colegii săi lucrează. Dan Oprea dă câteva exemple șocante care arată că viața pacienților este pusă în pericol. Am ajuns să-mi fie rușine să spun unde lucrez. E jale! De vreo 4-5 ani, cei îndrituiți să conducă acest spital nu mai reușesc să facă față acestei provocări. Nu sunt bani pentru nimic. O instalație de sterilizare cu etilenoxid zace de peste un an și nu se poate repara, deși compresorul
Mărturisire șocanta a unui chirurg român, pe un site al medicilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62975_a_64300]
-
la Viena, el vede o fanfară pe care o va pune în toate compozițiile sale (străină de țesătura sonoră a compoziției). La moartea sa, convoiul mortuar al lui Mahler se întâlnește întâmplător cu o fanfară care executa același Lied, de jale, ca de îngropăciune, tema compozitorului, aleasă. Personajul se îndrăgostește în străinătate de o fată de 14 ani, suedeză, pe care o cheamă Pilar -, mai dezvoltată ca intelect și trupește, cum sunt fetele din Occident, emancipate. Un fel de „Moarte la
Start from Scratch by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6311_a_7636]
-
va avea repercusiuni asupra întregii economii mondiale. Cu toate acestea PDL anticipează o creștere economică în România, care va dura cel mai probabil până după alegerile din 2012, după care ratingul României va fi probabil un fel de strigăt de jale AAUUU. Sociologul, Alfred Bulai, consideră că guvernanții vor încerca să creeze iluzia unei reveniri economice, dar după alegeri realitatea ne va lovi din nou. Agenția mondială de rating, Standard & Poor's, anticipează că acest nou val de criză va lovi
Ratingul SUA a fost retrogradat la AA+. Cum va încerca PDL să ne facă să nu simţim că al României este unul de jale: AAUUU () [Corola-journal/Journalistic/52917_a_54242]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism, Maria Grapini, a declarat, sâmbătă, la Băile Felix, că a găsit "jale și dezastru" la reprezentanțele de turism ale României în străinătate. "La Paris, la Viena, în Spania, Italia, e jale și dezastru! Oamenii nu aveau habar că trebuie să promoveze țara lor, ei de asta sunt acolo. În sfârșit, am președintele
Jale și dezastru, la reprezentanțele românești de turism, spune Grapini by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51255_a_52580]
-
ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism, Maria Grapini, a declarat, sâmbătă, la Băile Felix, că a găsit "jale și dezastru" la reprezentanțele de turism ale României în străinătate. "La Paris, la Viena, în Spania, Italia, e jale și dezastru! Oamenii nu aveau habar că trebuie să promoveze țara lor, ei de asta sunt acolo. În sfârșit, am președintele Autorității Naționale în Turism, îi chem pe toți, le fac o fișă a postului și le dau termene. Aici
Jale și dezastru, la reprezentanțele românești de turism, spune Grapini by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51255_a_52580]
-
au speriat foarte de "comorile folclorului nostru", servite la bairamurile din Beilicul Iașilor ori Bucureștilor. Pe aici se cîntau doine și balade, de către niște țărani de prin mahalale, numiți lăutari, cu cimpoaie, fluiere, viori, cobze și țambal; unele, cele de jale și de dragoste, mai treacă-meargă, dar fioroasele balade de haiducie și de ocnă nu le spuneau nimic de bine fanarioților puși pe fumărit și cu satîrul firmanului deasupra capului. Atunci, au bătut din palme și au chemat pe maneliști, lăutarii
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
satîrul firmanului deasupra capului. Atunci, au bătut din palme și au chemat pe maneliști, lăutarii lor de la Bosfor, iar aceștia au adus tot felul de țitere să le cînte de dorul cadînelor și semilunii lăsate la vatră, la Istanbul. O jale mare a cuprins spațiul mioritic; lăutarii și ciobanii băștinași cîntau/ ziceau prin păduri, prin munți și văi, "Miorița", "Meșterul Manole", "Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales, buciumul, să se audă jalea românului, în vreme ce
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
Istanbul. O jale mare a cuprins spațiul mioritic; lăutarii și ciobanii băștinași cîntau/ ziceau prin păduri, prin munți și văi, "Miorița", "Meșterul Manole", "Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales, buciumul, să se audă jalea românului, în vreme ce, în cele două capitale, la curțile domnilor fanarioți, maneaua suna cu jale, cîntînd toată suferința exilaților din Fanar între galbenii, holdele, sarea și fetele localnicilor. Spre beneficiul istoricilor și sociologilor, să spunem că atunci a fost primul moment
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
prin păduri, prin munți și văi, "Miorița", "Meșterul Manole", "Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales, buciumul, să se audă jalea românului, în vreme ce, în cele două capitale, la curțile domnilor fanarioți, maneaua suna cu jale, cîntînd toată suferința exilaților din Fanar între galbenii, holdele, sarea și fetele localnicilor. Spre beneficiul istoricilor și sociologilor, să spunem că atunci a fost primul moment, decisiv, al confruntării dintre specificul național și fenomenul globalizării; a cîștigat, firește, globalizarea, atunci
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
tot raionul/ Și din tot Pantelimonul"), a suferit cîteva binevenite modificări pentru a fi cîntată, azi, omului de afaceri: "Ieri, în palat aurit/ Azi, în pat de fier coclit". Păcat că hîrtia de ziar nu cîntă, încă. Să vezi atunci jale mare pe la toate chioșcurile cu ziare, cu versurile acestea, cu muzica lor inconfundabilă.
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]