765 matches
-
de viteză spre centrul terenului. Ex. 9. Joc de glezne cu rotarea și cu arcuirea brațelor, cu ridicarea rapidă a unui genunchi la piept. Ex. 10. Alergare Înainte, Înapoi, lateral, cu spatele, efectuată pe diferite distanțe. Ex. 11. Alergare printre jaloane sau cu sărituri peste diferite obstacole. Ex. 12. Alergare cu pas tropotit, efectuată cu sprijin la perete sau cu lucrul energic al brațelor. Ex. 13. Mers și alergare cu transportul unui partener. Ex. 14. Alergare cu sărituri pe unul și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
schimburi Între atacanți și apărători, se va acorda pauză. Ex. 4. La o poartă, jucătorii sunt dispuși pe două șiruri (cu fața spre poarta opusă), la nivelul celor doi interi. Pe teren sunt dispuse, În mod neordonat, o serie de jaloane. Jucătorii vor efectua pase În doi din deplasare (cu o mână de deasupra umărului, cu pământul), Încercând să evite jaloanele (fig. nr. 39). Obs.: În cazul În care unul dintre jaloane este pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu fața spre poarta opusă), la nivelul celor doi interi. Pe teren sunt dispuse, În mod neordonat, o serie de jaloane. Jucătorii vor efectua pase În doi din deplasare (cu o mână de deasupra umărului, cu pământul), Încercând să evite jaloanele (fig. nr. 39). Obs.: În cazul În care unul dintre jaloane este pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze și schimbările de direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
teren sunt dispuse, În mod neordonat, o serie de jaloane. Jucătorii vor efectua pase În doi din deplasare (cu o mână de deasupra umărului, cu pământul), Încercând să evite jaloanele (fig. nr. 39). Obs.: În cazul În care unul dintre jaloane este pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze și schimbările de direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători semiactivi și activi (În această situație utilizându se și driblingul, dar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu pământul), Încercând să evite jaloanele (fig. nr. 39). Obs.: În cazul În care unul dintre jaloane este pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze și schimbările de direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători semiactivi și activi (În această situație utilizându se și driblingul, dar și fentele). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe un șir câte unul la nivelul postului de extremă stângă, fiecare cu câte o minge, iar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Încrucișat (aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și efectuează aruncarea la poartă cu pas Încrucișat. Variantă: Din aceeași formație de lucru, dar introducându-se jaloane, apărători pasivi sau semiactivi. d. Aruncarea la poartă cu pas adăugat Este o aruncare cu sprijin pe sol, pasul adăugat fiind un elan premergător aruncării. Mecanismul de bază este foarte asemănător cu cel al aruncării la poartă cu pas Încrucișat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Dribling multiplu și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se vor utiliza jaloane și apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la poartă din săritură Deși considerat mai dificil, este procedeul cel mai eficient de aruncare, bazându-se pe mișcări naturale. Aruncările la poartă din săritură au apărut din necesitatea de a executa aruncări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Încercări de a scoate mingea din driblingul executat de adversar). Ex. 6. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat; se efectuează mai Întâi din mers și apoi din alergare ușoară (fig. nr. 50). Ex. 7. Dribling printre jaloane, executat din alergare ușoară. Recomandări: driblingul se va efectua atât cu mâna stângă, cât și cu mâna dreaptă; Între jaloane drEx. 8. Ștafete cu dribling În linie dreaptă și cu ocolirea unui jucător fix (fig. nr. 52). Ex. 9. Dribling
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mod neregulat; se efectuează mai Întâi din mers și apoi din alergare ușoară (fig. nr. 50). Ex. 7. Dribling printre jaloane, executat din alergare ușoară. Recomandări: driblingul se va efectua atât cu mâna stângă, cât și cu mâna dreaptă; Între jaloane drEx. 8. Ștafete cu dribling În linie dreaptă și cu ocolirea unui jucător fix (fig. nr. 52). Ex. 9. Dribling simplu și multiplu legat de alte elemente de tehnică, cu mișcare În teren și fente. Ex. 10. Dribling printre apărători
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie dreaptă pe lungimea terenului, executat În viteză foarte mare și aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Obs.: atenție la alternarea corectă a mâinilor În timpul efectuării driblingului. Ex. 2. La fiecare poartă, jucătorii sunt dispuși pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei apărători, care urmăresc mingea pasată de trei atacanți (fig. nr. 79). Ex. 5. Un apărător se deplasează În poziție fundamentală de-a lungul Întregului semicerc, sub forma unei suveici, odată cu circulația mingii (fig. nr.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poarta opusă. Pentru Învățarea accelerării și a alergării specifice contraatacului: Ex. 1. Alergarea cu joc de glezne, cu ridicarea coapsei la orizontală. Ex. 2. Alergare cu genunchii sus cu pendularea gambelor Înapoi, cu genunchii Întinși Înainteînapoi. Ex. 3. Alergare printre jaloane sau obstacole. Ex. 4. Alergare ușoară combinată cu accelerări. Ex. 5. Alergare de vitteză, cu reducerea sau creșterea numărului de pași, pe anumite distanțe. Ex. 6. Alergare cu viteză maximă pe 30-50m. Ex. 7. Alergare cu handicap, cu atingerea celui
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
retragere În zonă, continuate cu deplasări laterale În sensul pasării mingii (fig. nr. 174). Ex. 3. Retragerile În dispozitiv pot fi efectuate și oblic după o pasă la pivot (fig. nr. 175). Ex. 4. Deplasări oblice, efectuate lateral Înainte (către jaloane), continuate cu retrageri lateral-Înapoi spre semicerc (fig. nr. 176). Ex. 5. Exercițiu cu suveică dublă, În care jucătorii de la semicerc pasează mingea interului de pe partea lor, atacă adversarul În diagonală, după care se retrag la coada șirului Învecinat (fig. nr.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
conducerea mingii cu ambele picioare, alternând procedeele de conducere; 3. conducerea mingii cu schimbări de direcție, după ce în prealabil, s-a făcut o preluare (câte doi pe tot terenul, unul pasează și celălalt conduce și invers); 4. conducerea mingii printre jaloane (15 metri, 5 jaloane, din trei în trei metri); 5. joc cu temă: înainte de pasarea mingii obligatoriu conducerea mingii cel puțin 3 metri; c) Lovirea mingii cu piciorul 1. din joc de glezne - lovirea mingii cu partea interioară a labei
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
picioare, alternând procedeele de conducere; 3. conducerea mingii cu schimbări de direcție, după ce în prealabil, s-a făcut o preluare (câte doi pe tot terenul, unul pasează și celălalt conduce și invers); 4. conducerea mingii printre jaloane (15 metri, 5 jaloane, din trei în trei metri); 5. joc cu temă: înainte de pasarea mingii obligatoriu conducerea mingii cel puțin 3 metri; c) Lovirea mingii cu piciorul 1. din joc de glezne - lovirea mingii cu partea interioară a labei piciorului, la zid sau
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Primul jucător execută întoarceri de 180 grade și alergare șerpuită printre ceilalți jucători care termină execuția se va așeza la sfârșitul șirului; 5. jucătorii dispuși în coloană câte unul, se deplasează (din mers, alergare ușoară, alergare de viteză) spre un jalon oscilant (dreapta - stânga) încercând să se strecoare pe lângă el fără să-l atingă. După fiecare depășire se trece la coada șirului; 6. suveică în care se va exersa conducerea mingii combinată cu mișcări înșelătoare în dreptul fiecărui jalon; 7. un jucător
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
viteză) spre un jalon oscilant (dreapta - stânga) încercând să se strecoare pe lângă el fără să-l atingă. După fiecare depășire se trece la coada șirului; 6. suveică în care se va exersa conducerea mingii combinată cu mișcări înșelătoare în dreptul fiecărui jalon; 7. un jucător cu o minge, execută conducerea mingii din alergare ușoară, la un semnal execută diferite înlănțuiri de mișcări înșelătoare cu corpul și schimbarea direcției de deplasare; Consolidarea și perfecționare elementelor tehnicotactice de bază 1. Jucătorul începe acțiunea de la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu corpul și schimbarea direcției de deplasare; Consolidarea și perfecționare elementelor tehnicotactice de bază 1. Jucătorul începe acțiunea de la o distanță de 30 m de poartă, central. Conduce una din mingile aliniate la plecare, execută o ocolire completă în jurul unui jalon situat în apropierea semicercului, iar apoi trage la poartă. Se întoarce în alergare pentru a repeta exercițiul încă de două ori. Șutul la poartă este diferit la fiecare repetare: se execută cu șiretul plin, cu șiretul exterior și cu șiretul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pătruns în centru primește pasa de la B. C avansează cu mingea și trage la poartă de la 16 m. Dacă însă îl atacă pe C la dreapta, trebuie folosită altă soluție. 27. Joc 1 la 1, la două portițe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga suprafață a terenului. Se execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire, respectiv de marcare și deposedare. 28. Acțiuni de joc între un grup de apărători plasați inițial în dispozitivul de 4+1
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
După ultima săritură primește mingea din lateral și execută o preluare fentă, conduce 5 m și apoi trece pe sub 3 garduri înalte de 70 cm, așezate în zig-zag. În timp ce mingea trece pe sub garduri executantul le sare; ocolește în dribling 4 jaloane așezate în zigzag la distanțe de 3, 5, 2 și respectiv 4 m. 46. Jucătorii aleargă pe marginile unei suprafețe dreptunghiulare pornind de la un colț. Prima porțiune de 30 m se parcurge în viteză. Apoi se trece peste 4 obstacole
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
S.A.16/2-3min.; 2 lecții Organizare spațio-corporală Elevii vor fi solicitați să indice o distanță dată față de un reper comunicînd cîți pași sînt pînă acolo. S.A.16/2-3min.; S.A.17/3min.; 3 lecții Organizare spațio-corporală Elevii vor executa slalom printre jaloane fără să atingă jaloanele S.A.17/3min.; S.A.18/1-2 min.; 2 lecții Orientare spațio-corporală Elevii, la comanda profesorului, se vor deplasa pe tot terenul de sport în alergare ușoară fără să-și atingă colegii S.A.17/3min.; S.A.18
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
lecții Organizare spațio-corporală Elevii vor fi solicitați să indice o distanță dată față de un reper comunicînd cîți pași sînt pînă acolo. S.A.16/2-3min.; S.A.17/3min.; 3 lecții Organizare spațio-corporală Elevii vor executa slalom printre jaloane fără să atingă jaloanele S.A.17/3min.; S.A.18/1-2 min.; 2 lecții Orientare spațio-corporală Elevii, la comanda profesorului, se vor deplasa pe tot terenul de sport în alergare ușoară fără să-și atingă colegii S.A.17/3min.; S.A.18/1-2 min.; 2 lecții
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
al valorii constrângătoare, fără a prelua morga solemnă a imperativelor categorice care definesc raționalitatea axiologică. Așa devine posibilă, cu înaltă investitură și cu veșmânt spiritualizat, legitimarea reperelor principale ale proiectului existențial, întemeierea în solide concepte ale administrării dianoetice a acestor jaloane esențiale, care ajung în final să dea o culoare responsabilă și avizată tuturor actelor din raza unui parcurs individual. Comuna exercitare pragmatică nu este despărțită de rigorile interiorității etice, iar aceasta din urmă își găsește suprema confirmare tocmai în obiectivarea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nimic etapa sugestivă mai târzie. Apoi, de la implicarea plenară cu care creatorul își abordează propria dotație și până la calificările axiologice pe care instanța judicativă receptoare le decantează (intuitiv sau în maximă limpezime perceptivă), conștiința de sine punctează etape și fixează jaloane în virtutea unui principiu explicativ. Acest principiu ridică la concept toate demersurile care implică traducerea în fapt a legilor estetice și tentează elaborarea unei concepții generale, a unei filosofii a interacțiunii cu frumosul. El reprezintă punctul de pornire al celei de-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
necesitate se impune și celor care vor să lumineze starea actuală a filosofiilor: aceea de a relectura filosofia din perioada inocentă a epocii moderne. Asta pentru că încercarea de a întelege prezentul rămîne sterilă fără integrarea trecutului din care provine, fără jaloanele moștenirii culturale. Aici ne amintim îndemnul lui Isus: Păstrați-vă în începuturi! În acest spirit spunem că este necesară o căutare neobosită a elmentelor care sprijină reîntoarcerea către concepțiile tradiționale, în măsura în care acceptăm că noile epoci culturale, chiar dacă debutează prin revoluții
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]