727 matches
-
E un personaj absent care se realizează în final printr-o prezență". Până și forțele naturii se supun domnitorului, în clipe de meditație, când se autoanalizează. Nu face compromisuri morale și fiind un spirit justițiar, sancționează pe cei care greșesc. Jderii Comisul Manole Păr-Negru, zis și Manole Jder, după semnul care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în final printr-o prezență". Până și forțele naturii se supun domnitorului, în clipe de meditație, când se autoanalizează. Nu face compromisuri morale și fiind un spirit justițiar, sancționează pe cei care greșesc. Jderii Comisul Manole Păr-Negru, zis și Manole Jder, după semnul care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este grijuliu cu feciorii cărora le-a venit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat ritual: își stropea obrazul cu apă neîncepută de la fântână; se închina către răsăritul soarelui; își scutura pletele cărunte. Ionuț Jder apare într-o viziune romantică, fiind un personaj excepțional, dinamic, multidimensional, al cărui caracter evoluează, în drumul lui inițiatic. El a fost educat în spiritul vieții sobre, al bărbăției și demnității, format la școala vânătorii și a armelor, "îndrăznea să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ionuț ia sfârșit, acesta primește misiuni importante, cu scopul de a aduce informații de peste Dunăre. Este un oștean curajos, credincios, are mobilitate și voință, o puternică forță morală, primește de la domnitor o moșie și comanda unor steaguri de răzeși. Simion Jder, curajos și cu mare pricepere în luptă, trece prin situații excepționale: reușește să împiedice furtul de cai și-i prinde pe Gogolea și pe bătrânul Ilia Alapin; se remarcă prin vitejie la Lipnic; este marcat de melancolie și tristețe, cuprins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cai și-i prinde pe Gogolea și pe bătrânul Ilia Alapin; se remarcă prin vitejie la Lipnic; este marcat de melancolie și tristețe, cuprins de disperare, când hatmanul Niculăeș Albu o răpește pe Marușca și o duce în Lehia. Frații Jderi și frații Călimani reușesc s-o readucă în țară, trecând prin momente tensionate, dramatice, pline de eroism, iar Ștefan cel Mare îi recomandă lui Simion, stăpânire de sine, "să lepezi aici în clipă arșița și nebunia". Eroul este monumentalizat prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mare îi recomandă lui Simion, stăpânire de sine, "să lepezi aici în clipă arșița și nebunia". Eroul este monumentalizat prin vitejie, stăpânirea unor taine, cunoașterea unor rânduieli, sacrificiu în lupta de la Vaslui, unde moare alături de tatăl său. Numele lui Nicoară Jder a fost schimbat o dată cu călugărirea lui, în Nicodim , în urma unor întâmplări erotice (el și fratele Simion se îndrăgostiseră de Sofia). Nicodim își căuta înțelepciunea între cărțile sfinte. Avea o inteligență deosebită, cultură, sensibilitate, credință, era clarvăzător: "e scris că luptătorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cruceanu, Mihai Moșandrei, Ion Petrovici, Dinu Soare, David Filipescu, G. Tutoveanu, Eugen Constantinescu, Gh. Bumbești, Mircea Pavelescu, George Dan. Se publică sau se reproduce proză aparținând lui Tudor Arghezi (un fragment din romanul Lina), Mihail Sadoveanu (un fragment din Frații Jderi), Calistrat Hogaș, George Mihail Zamfirescu, E. Lovinescu, Ion Biberi, Radu Tudoran, Emanoil Bucuța, Ionel Teodoreanu, Dan Petrașincu, Ioana Postelnicu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Mihail Șerban, A. Mândru, Ion Diacu-Xenofon, Boris Deșliu, Ioana Tăutu (pseudonim aparținând Monicăi Lovinescu). Cele mai semnificative articole de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
vulpile, porcii mistreți, căprioarele, iepurii, veverițele, bursucii. Dintre animalele domestice întâlnite din cele mai vechi timpuri amintim vaca pentru lapte, calul pentru tracțiune, oaia țurcană, capra domestică, porcul. Pe pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în ele mai există animale și păsări pentru vânătoare. în lucrarea sa Descriptio Moldaviae, marele savant Dimitrie Cantemir spunea că: pădurea e casa și masa vânatului. Se mai găsesc prin pădurile noastre mistreți, cerbi, căprioare, bursuci, vulpi, iepuri și chiar jderi, iar dintre păsări sitari și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă ar fi în ordinea normală a universului și integrează firesc fantasticul în real, regăsind
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
istoric și spiritual al epocii, geneza unor opere precum Răscoala, La Medeleni, Rusoaica sau Craii de Curtea-Veche. „Faurul aburit” este o metaforă sadoveniană, fruntea zeului Hefaistos acoperită cu broboane de sudoare devenind, în ciuda ușurinței de a scrie a autorului Fraților Jderi, imaginea simbolică a unui creator care, așa cum el însuși afirmă într-o scrisoare, nu a așternut niciodată pe hârtie ceva care să nu-i fi frământat imaginația cu multă vreme înainte. Textele de la care pornește criticul sunt mărturii ale creației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
dus, în același vagon! m-a salutat cu pa, pa! și un an nou fericit, mersi, la fel! petrecînd-o pe culoar, mie mi-era frică să nu te apuce de mînă canișul lor, ce aluniță ai la ochi, Jderule! Ionuț Jder cel mic, da, în școală Frații Jderi îmi zic toți! poreclă din lecturile obligatorii mai personaje ca eroii lor, nu te lăs, mergi să ne arăți pe ce parte să coborîm! Moarte de om, dacă era bunica luată de curent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu pa, pa! și un an nou fericit, mersi, la fel! petrecînd-o pe culoar, mie mi-era frică să nu te apuce de mînă canișul lor, ce aluniță ai la ochi, Jderule! Ionuț Jder cel mic, da, în școală Frații Jderi îmi zic toți! poreclă din lecturile obligatorii mai personaje ca eroii lor, nu te lăs, mergi să ne arăți pe ce parte să coborîm! Moarte de om, dacă era bunica luată de curent? nu e numai viața ta la mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trosni ca o pușcă, împroșcând scântei din spuză. Apoi, un fâșâit de animal de pradă, se strecură printr-un desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă !”, zise cu nepăsare, Sofronie. „ - Ori, poate o vulpe.. sau un râs..!”, interveni Căruntu. „ - Nu !.. jder a fost.. pentru că..!”, dar Sofronie nu-și termină argumentația... un răget de urs auzindu-se mai sus, nu departe de ei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o pușcă, împroșcând scântei din spuză. Apoi, un fâșâit de animal de pradă, se strecură printr-un desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă !”, zise cu nepăsare, Sofronie. „ - Ori, poate o vulpe.. sau un râs..!”, interveni Căruntu. „ - Nu !.. jder a fost.. pentru că..!”, dar Sofronie nu-și termină argumentația... un răget de urs auzindu-se mai sus, nu departe de ei. Toți tresăriră
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă !”, zise cu nepăsare, Sofronie. „ - Ori, poate o vulpe.. sau un râs..!”, interveni Căruntu. „ - Nu !.. jder a fost.. pentru că..!”, dar Sofronie nu-și termină argumentația... un răget de urs auzindu-se mai sus, nu departe de ei. Toți tresăriră ca scuturați de un fior, răsucindu și ochii în părți.. și traseră cu urechea într acolo. Și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
știe". Am tipărit "Cronica de la Arbore" în mai multe ediții. La una dintre lansări, am trimis mașina Editurii să-l aducă pe moș Toader din Țara de Sus. Când a apărut, falnic, în ușa librăriei, îmbrăcat în bundiță tivită cu jder, un murmur de surprindere s-a prelins dintr-un capăt în celălalt al sălii: era cel dintâi țăran autentic invitat să-și lanseze o carte la Iași. Circulase și informația că are niscaiva "scame" la dosar: făcuse ani buni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
te-am crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral”, susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu sau pe Vasile Fetescu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se oferea întâlnirea cu un cuplu mai puțin obișnuit. Un tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cum era legea pământului în vremea aceea, în rândul unu lua loc asistenta domnului Lăudat. Era o figură parcă desprinsă de pe litografiile pașoptiste. Brunetă, cu ochi scânteietori și un semn distinctiv, o pată de moar în obraz, amintind de Ionuț Jder, eroul sadovenian. Acest "talisman" i-a adus repede supranumele de "jderoaica", ceea ce nu era chiar o invențiune fără acoperire, ci consona cu vioiciunea minții și mlădierea grațioasă a trupului. Elvira Sorohan, căci despre ea era vorba, se deosebea de profesor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cadrul istoric determinant; este vorba de: tipul idilei, conflictul social (bogat-sărac), cel moral (bun-rău), autoconstrângerea etc. 50 Analiza lexicologică invocată stă la baza unor studii pe care le-am publicat în decursul timpului: Disocieri stilistice în trilogia istorică sadoveniană "Frații Jderi", în "Anuarul de lingvistică și istorie literară", tomul XXVII, A, 1979 -1980, p. 139-144; Specificul metaforei în proza istorică sadoveniană, ALIL, XVIII, 1981-1982, p. 91-103; Modalități stilistice de realizare a distanței temporale în proza istorică literară, în vol. Collegium, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elena Simionică, Județul Vaslui. Elemente de istorie și geografie locală. Manual opțional pentru clasele III-VIII, Editura Macarie, Târgoviște, 2000. 167 Filmul a fost regizat de Mircea Drăgan în 1974. Scenariul gândit ca o continuare a romanului lui Mihail Sadoveanu, Frații Jderi era semnat tot de el, împreună cu Valeria Sadoveanu și Constantin Mitru. Deși nu este considerat o mare realizare artistică, fiind, în schimb, presărat cu numeroase tirade patriotarde, filmul s-a bucurat, de-a lungul timpului, de reluări periodice și de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (I-II, 1929), Baltagul (1930), Nunta domniței Ruxanda (1932), Uvar (1932), Creanga de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Nopțile de Sânziene (1934), Frații Jderi (I-II, 1935-1936), cuceresc admirația criticii și a cititorilor. În 1921 e ales membru titular al Academiei Române, unde în discursul de recepție face elogiul poeziei populare, iar în 1924 i se acordă Premiul Național pentru proză. Este redactor la săptămânalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut unsprezece copii, se căsătorește, în 1942, cu Valeria Mitru. În septembrie 1944 moare pe front mezinul scriitorului, Paul-Mihu. Apar acum ultimul volum din trilogia Frații Jderi (Oamenii Măriei Sale, 1942), culegerea Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943) și scrierea autobiografică Anii de ucenicie (1944). După august 1944 S. se alătură fără rezerve regimului impus de ocupanții sovietici și primește funcții importante: membru, apoi vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]