1,007 matches
-
dedesubt monede de aur” <endnote id="(361, p. 183)"/>. În tradiția populară românească și cea aromânească <endnote id="(511)"/>, legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În 1908 Mateiu Caragiale unui prieten de la Paris <endnote id="(895, p. 587)"/>. Monedele de aur (galbenii) erau câteodată falsificate de calpuzani. Evident, adesea erau acuzați zarafii evrei : „Ovreiul dracului, bată-l Maica Domnului - blestema câte un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Crainic vehiculează totuși aceleași clișee antisemite : „Iudaismul Înseamnă cămătărism [...]. Forța evreului e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără teritoriu”, banul fiind „patria lor ambulantă”. Ei ar fi un „neam de traficanți cosmopoliți”, care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a lăsat afară, și-l Îndeamnă să se sfădească, să se bată, să facă cuiva rău, ori să puie gând la alte cele, la păcate” <endnote id="(149, p. 29 ; pentru alte legende populare românești care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p. 404)"/>. Într-una din nuvelele sale (Sfântul Vasile), Mihail Sadoveanu valorifică epic această opoziție din cadrul gândirii tradiționale : un „om sfânt” duce la faliment cârciumile din Bucovina, „propovăduind printre oameni că rachiu-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876 : „Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor În țara noastră - de mulțimea jidanilor -, causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne [cușer] de la evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne [cușer] de la evrei” ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și să credeți că nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite de datoriile și drepturile cetățenilor, slăbindu-i corpul și scurtându-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
otrăvirii rachiului, dar neagă - În modul său sarcastic - că această practică ar fi speci fică doar cârciumarilor evrei : „Se face la noi, În toate zilele și pe toate drumurile, un foarte hazliu patriotism ; se strigă și se scrie că crâșmarul jidan otrăvește populația noastră rurală ; și, pe tema aceasta, se tună atâta Încât ai crede că ultimul cuvânt al regenerării noastre naționale trebuie căutat În fundul șipului cu rachiu al lui Ițic sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru național
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Șumuleanu și N. Paulescu. „Ovreii, ca niște duhuri rele - scria N. Paulescu -, falsifică băuturile și le otrăvesc cu diverse ingrediente.” Șumuleanu amintea În 1911 „acidul salicilic” printre ingredientele folosite de evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că unii „jidani” au fabricat vin „cu drojdie, glicerină, zahăr și alcool”, pe care autoritățile „l-au confiscat și distrus”. Cât despre „otrăvirea băuturilor tari”, cei doi susțineau că un oarecare „cârciumar ovrei Iancu” vindea rachiu făcut din „eter sulfuric [ ? !], În care e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1924 Corneliu Zelea Codreanu Îi deplângea pe țărani pentru faptul că - din cauza evreilor - „au Îmbătrânit Înainte de vreme”, fiind „arși de băutură otrăvită” <endnote id=" (622)"/>. În 1936, Codreanu era convins că, „pentru ca poporul să-și frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și În adevăr diabolic”. Printre altele - scria „Căpitanul” -, „[jidanii] Îi vor otrăvi și ameți [pe români] cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbătrânit Înainte de vreme”, fiind „arși de băutură otrăvită” <endnote id=" (622)"/>. În 1936, Codreanu era convins că, „pentru ca poporul să-și frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și În adevăr diabolic”. Printre altele - scria „Căpitanul” -, „[jidanii] Îi vor otrăvi și ameți [pe români] cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o pisică” <endnote id="(824, p. 365)"/>. În folclorul polo nez
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Poetul nu-i numea pe evrei ca atare, dar multă lume Îi bănuia În spatele termenilor de „străini” și „străinătate”. „Multe necazuri ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști de dreapta se arătau nemulțumiți de stabilirea unor evrei la sate, mai ales În regiunile din nordul României
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atestat de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. „Sunt destul de dese cazurile când bacii sunt evrei.” Ei se numesc „cușerari”, pentru că „fac brânză cușeră”. Tiberiu Morariu publică și câteva fotografii cu stâne evreiești (ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor, religia nu le permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În plus, datorită reformei agrare din octombrie 1920, un număr de 4.500 de evrei au fost Împroprietăriți cu loturi de 4-6 hectare <endnote id="(611, pp. 62-64)"/>. Când, În 1923, Liga Apărării Național-Creștine a cerut „exproprierea pământurilor ocupate de jidani” și „scoaterea lor din comunele rurale” <endnote id=""(611, p. 165)/>, parlamentarii evrei au protestat, considerând că această solicitare este ilogică „tocmai din punct de vedere antisemit” : „Ei [= antisemiții] ar trebui să aibă un interes ca evreii să se Îndeletnicească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negative. Un bun exemplu de stereotip (aparent) pozitiv este „proverbiala” inteligență a evreului. „Inteligent - cum doar evreii pot fi”, scria prozatorul Panait Istrati În anii ’20 <endnote id="(723, p. 684)"/>. Exclamații admirative, de genul „Deștept ovreiu’ !” sau „Cap de jidan !” <endnote id="(3, p. 44)"/> erau atât de obișnuite printre neevrei, Încât au fost preluate de evreii Înșiși, În Încercarea de a-și defini propria identitate. Este drept că expresia echivalentă În idiș sau În ladino - A Jidischer Kop („Cap
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la toți În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul de 3 ani este dat la belfer <endnote id="(736)"/> de’l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el nu știe jocuri, nebunii, nu-l vezi cu mingea, cu arșice, zmeu, păsărele, el nici să stea toată ziua pe drumuri [precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și Nicolae Paulescu) se spunea că „inteligența jidanului e curat materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort fizic, adică fără să furnizeze nici un fel de muncă productivă. Baza acestei inteligențe este egoismul Împins până la exces. Din cauza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]