534 matches
-
aparține în mare măsură unor autori locali. Astfel, spațiul rezervat poeziei îi revine aproape exclusiv lui George Lesnea, care contribuie cu versuri aproape număr de număr. Cu proză colaborează Aurel Lambrino, Adrian Pascu, Enric Furtună (un fragment din romanul Meletie jidovul) și Sandu Teleajen (secvențe din romanul Umbră și vis), acesta din urmă fiind și semnatarul scenetei Buzunarul cuconului Todiriță. Dacă, în afara unor recenzii și note incluse în rubrica intitulată „Cărțile”, critica literară este cvasiabsentă, în schimb P.m. cuprind câteva comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
Nu vă teamereți, feții miei, că seți iertați de păcatele voastre; curățit-am pre voi ș-am împăcat cu Tatăl mieu pre voi. [Luat-au]V [pre voi]O [Tatăl]Sîn mila lui; nu aveți amu a teame nici de jidovi, nici de păcatele voastre, nici de dracul, nici de mo[art]ea de veac." (CC1.1567: 11v) (55) Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
predicatelor complexe; ne referim la structura alcătuită din verbul a putea plus infinitiv scurt verbal, ilustrată prin exemple ca (171): (171) a. cum cuvintele tale ceale sfinte să le putemcu drag mareasculta (CM.1567: 251v) b. ce ară puteaeipăți de la jidovi (CC1.1567: 15r) c. Cine den ceia ce sânt de potriva mea ară puteade totcăuta cu ochii lui întru adâncul a atâtea taine (...)? (SVI.~1670: 150r) d. Pentru aceasta dară nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari aciia șezând(CC1.1567: 71v) d. Iară Moisi era rugându-să lui Dumnezău pentru dânșii și pentru piiarderea ce fu. (PI.~1650: 181v) (ii) a. apostolii cu năroadele jidovilor au fost cu veselie așteptând(CC1.1567: 202v) b. La botedâz au fost în doaă chipuri obicina în Besearecă când au fost botedzând (ȘT.1644: 11) c. și l-au izbăvit dentr-acel iad, de s-au fost muncind (ȘT.1644
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se întîmplase nici sub legionari (e drept că nu stătuseră la putere decît cîteva luni), și cu atît mai puțin sub Antonescu, deși tata era atacat în presa de extrema dreaptă drept "iudeo-cosmopolit" iar cenaclul ca fiind frecventat doar de "jidovi" sau "jidoviți". Într-adevăr, porțile Cenaclului erau larg deschise tuturor scriitorilor, deci și celor evrei. Prioritar lor, de îndată ce legi rasiale îi alungau de aiurea și erau persecutați... Din fericire pentru tata, în 1946, nu mai era de față pentru a
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
cauze își pune uneori nefericirile, alteori ebuliția creației literare. Pentru a se regenera sau pentru a recâștiga încrederea în sine, mărturisitorul se autopurifică interior sau se disculpă: „Am complex de inferioritate.(...) Lucia, trebuie să știi că sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu mine dacă se va învedera că sunt jidov. Astăzi văd că spuneai adevărul. Te gândești la conți, la baroni, la bancheri, la oricine, numai la mine nu te gândești. La mine, jidovul umil și rătăcit, eu, care nu sunt nici conte, nici bancher, nici luptător, nici artist, care
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu mine dacă se va învedera că sunt jidov. Astăzi văd că spuneai adevărul. Te gândești la conți, la baroni, la bancheri, la oricine, numai la mine nu te gândești. La mine, jidovul umil și rătăcit, eu, care nu sunt nici conte, nici bancher, nici luptător, nici artist, care într-un cuvânt nu sunt decât un Pierrot, dar care nu m-aș da pentru toți bancherii și artiștii de pe lume nu pentru că i-
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
împacă nici cu titlul, nici cu arta, nici cu banii.” (p. 255-256). Obsesia fondului evreiesc îi dă complicații psihologice, atât în plan ideologic, cât și în plan social, cu puseuri megalomane compensatorii: „Tu vezi în mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de șnetrebnic, n. ed.ț, pe un comunist zdrențăros și fără demnitate. Încă o dată, Lucia, nu. Oare nu sunt eu un zeu? Fără îndoială că ai să râzi. Da, Lucia, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de șnetrebnic, n. ed.ț, pe un comunist zdrențăros și fără demnitate. Încă o dată, Lucia, nu. Oare nu sunt eu un zeu? Fără îndoială că ai să râzi. Da, Lucia, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar. Mie, este adevărat, nu-mi place emfaza și nu iubesc pe eroi. Dar nu mi-e frică de nimic. Am avut mulți prieteni. Mai am încă mulți. Unii chiar m-au părăsit arătându-mă
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
jidovul rătăcitor, pe un fel de șnetrebnic, n. ed.ț, pe un comunist zdrențăros și fără demnitate. Încă o dată, Lucia, nu. Oare nu sunt eu un zeu? Fără îndoială că ai să râzi. Da, Lucia, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar. Mie, este adevărat, nu-mi place emfaza și nu iubesc pe eroi. Dar nu mi-e frică de nimic. Am avut mulți prieteni. Mai am încă mulți. Unii chiar m-au părăsit arătându-mă cu degetul
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
revistei germane este titrat " ' Doar în horn': un colind antisemit a stârnit tumult în România". În timpul unei transmisiuni a postului public TVR 3, "un cor cântă un colind care glorifica în mod indirect Holocaustul. Cântecul, care rimează și folosește cuvântul 'jidovi', un termen peiorativ pentru evrei, include versurile 'numai la corlan, la fum, acolo-i jidovul bun'". Publicația notează că ministrul de Externe, Titus Corlățean, a condamnat dur incidentul de la TVR 3. Totodată, Der Spiegel scrie că se pregătește schimbarea conducerii TVR
Der Spiegel: Un colind anti-semit a stârnit tumult în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55987_a_57312]
-
În timpul unei transmisiuni a postului public TVR 3, "un cor cântă un colind care glorifica în mod indirect Holocaustul. Cântecul, care rimează și folosește cuvântul 'jidovi', un termen peiorativ pentru evrei, include versurile 'numai la corlan, la fum, acolo-i jidovul bun'". Publicația notează că ministrul de Externe, Titus Corlățean, a condamnat dur incidentul de la TVR 3. Totodată, Der Spiegel scrie că se pregătește schimbarea conducerii TVR, după ce Parlamentul a decis că televiziunea publică a fost gestionată defectuos.
Der Spiegel: Un colind anti-semit a stârnit tumult în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55987_a_57312]
-
la el până și Marguerite Yourcenar care, în Memoriile lui Hadrian, îl "denigrează" pe strămoșul nostru Traian, insinuând că ar fi fost sodomit. Și cine sunt autorii acestui complot, cine sunt cei care vor să ne compromită? Nimeni alții decât "jidovii și jidoviții"!" * Arhipelagul hunedorean e alcătuit din insule mai mari sau mai mici, dar demne toate de parcurs la pas. * Amplul grupaj dedicat lui Dominic Stanca, evocarea lui Franz Liebhardt la centenar de către Cornel Ungureanu (" Avea - cum să spun? - goetheanitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
cum ar fi, să zicem, trupa lui Peter Brook din Mahabharata, iar mesajul reprezentației lor teatrale nu poate fi, în consecință, decît universal. Această convenție numită teatru se bazează pe toleranță. Așa pot conviețui cabalistul, călugărul dominican, țiganul, maurul, valonul, jidovul rătăcitor, creștinul și păgînul. Creștinismul, iudaismul și islamismul, aceste trei mari religii ale omenirii, își pot armoniza glasurile și toci asperitățile la masa dialogului pe care teatrul, cel dintîi, l-a inventat că pe un exercitiu esențial al democrației. Aspectul
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
plăcuță ne anunță locul acțiunii, Venta Quemada. Scenografii Irina Solomon și Dragoș Buhagiar au imprimat un anume ritm prin alternarea și delimitarea spațiilor, planurilor, a direcțiilor și traseelor personajelor (pe orizontală, verticală, diagonală). În fundal, drumul fără sfîrșit parcurs de jidovul rătăcitor, drumul, de fapt, al rătăcirii noastre pe pămînt într-o călătorie numită viața, drumul ca simbol al călătoriei inițiatice sub toate raporturile sub care este pus acest spectacol. Costumele devin semn pentru locuri, religii, întîlniri, întîmplări, iar lumină și
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
nu pricepem mai nimic dăn Eminescu. Poet ermetic. Și parcă mai pricepe cineva ceva? 3. EMINESCU EVREU. La urma urmei, se prea poate să fi fost. Să fi fost prigonit tocmai pentru că era evreu. Astea, însă, se spun în șoaptă. Jidov, da, pribeag, că nu spune chiar el că era pribeag? El însuși spunea; pribegi, cine erau? Veneticii, ăștia. Eminescu era o minoritate. Hotărît lucru! Ce, putea fi el majoritate? Dacă era, acum toți am fi arătat ca el. Ar fi
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
dezvăluie secretul mereu amânat. Necunoscutul se dovedește a fi un anume Sey Mondy, care se considera Cetățean al Lumii, deci nu era - cum s-ar putea crede - nici francez, nici britanic, nici altceva, o reeditare - s-ar putea zice - a Jidovului rătăcitor. E, după cum îl recomandă naratorul, Marele Călător, Ultimul Pribeag Adevărat. Avem astfel semnalul foarte clar al unei alegorii narative chiar din pragul intrării în text. Sey Mondy știe lumea, e un mondialist în sensul îmbrățișării totalizatoare a lumii, dar
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
hărților pătate cu ceai verde prin febre gălăgioase rătăceam agățat de gânduri abrupte dorințe alunecoase mult ninse cu sentiment din frigul întrebare scenele unor situații de viață se perindau odată cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii jidovului rătăcitor urechea lui van gogh bastonul alb a lui borges pâinea străpunsă de gloanțe a lui bruno schulz părul verde a lui baudelaire pălăria lui pessoa nisip din eumeswil transpirația marianei marin nasul lui gogol o batistă de emily pencilinson
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
mai acătării de stil, Iar dedesubtul lor era ACESTA, ce nu poate fi numit. ACESTA asemănător cu gândurile hoinarului făr de acoperiș deasupra capului și care străbate prin ger un oraș străin. Cel care seamănă cu clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate fi comparat cu fața împietrită a aceluia care a
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
lipsa oricăror noutăți în mersul anchetei; iar judecătorul are probleme tot mai mari cu vederea. Ceea ce poate fi văzut nu poate fi înțeles, decât prin acționarea unui comutator al viziunii. Ieșite la suprafața societății, personajele fantastice (Sadim, piticul cocoșat, bătrânul jidov Cartaphilus, Învățătorul-Victimă, tânăra cunoscută sub numele de Pisica Verde, în fine, domnișoara Orzan-cea-bătrână) sunt, din cauza izbitoarei lor stranietăți, ocolite ori respinse cu violență. Ele se retrag, atunci, prin diferite cotloane, se ascund și mai bine de ochii și înțelegerea lumii
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
caracterizare. Pentru că Polanski este - precum filmele sale - etern zbuciumat, permanent în căutarea unui loc unde să se așeze. Printre cei mai „eclectici” autori de film, dar încă verde și energic, Polanski pare la început de mileniu trei întruparea lui Ahasverus, jidovul rătăcitor ce nu-și poate găsi liniștea. Poate că tocmai acest lucru l-a determinat să se întoarcă spre începuturile vieții sale, la copilăria în ghetto-ul din care avusese norocul să scape, fără să fie deportat, spre deosebire de tatăl său - închis
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
le cuprinde pe cele de la apariție și sunt, cum le consideră cu noblețe, Nicolae Mecu, de natură ideologică. Provin din partida național-legionară și pun pe seama lui G.Călinescu aberații de felul: „antinațional”, „lipsit de simț patriotic”, „incorigibilul esteto-iudaic”, susținător al „jidovilor... freudiști, pan-sexualiști, anticlasiciști și antitradiționaliști, invertiți, pederaști și avangardiști”. (Printre „jidovii” cu pricina este și Ion Ludo, care îl va trata pe G.Călinescu în 1945 de, cum altfel?, antisemit, autor al unei Istorii „imorale, pline de îndemnuri greșite
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
poartă tonuri rasiste, Brunner făcând analogii cu modul în care erau apelați coreeni în timpul războiului, iar Peterson sugerând că "nu doar că porecla de 'Gândaci' dată arahnidelor de pe Klendathu sună ca un termen rasist - amintinnd de folosirea peiorativă a termenului 'jidov' - dar personajele lui Heinlein cred că oamenii sunt superiori Gândacilor și că sunt meniți să se răspândească prin galaxie." Robert A. W. Lowndes a subliniat că războiul dintre omenire și arahnoizi nu este unul legat de puritatea rasială, cu mai
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
avem de-a face cu o catacreză, cu o banală metaforă tocită, a cărei explicație de dicționar nu poate neglija conjuncturile. E limpede că, folosită de Emil Cioran, o asemenea asociere nu e cu totul inocentă ideologic. Vulgata culturală a jidovului rătăcitor, pe care Diaconu o exploatează ca pe un dat generic, nu are cum să funcționeze uniform. Puritatea ei e o iluzie, pe care, în situația particulară a celui care a scris Cartea amăgirilor, până însăși detașarea hotărâtă de trecutul
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]