940 matches
-
Cluj (1918-1922). Se specializează la Școala Română din Paris (1923-1925), urmând și cursurile unor mari savanți ai vremii, între care Joseph Bédier la Collège de France și Mario Roques la Sorbona. Devine doctor al Universității din Cluj, cu teza Obiceiul junilor brașoveni (1927). Lucrează la Biblioteca Universitară clujeană, între 1925 și 1929 ca bibliotecar și între 1936 și 1947 ca director, concomitent fiind și cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (din 1926). Întemeiază și conduce, din 1930, Arhiva de Folclor a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925), Obiceiul junilor brașoveni (1930), Cercetări folclorice în Țara Oașului (1932), Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă (1933), Cântare și verș la Constantin. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din Nordul Transilvaniei (1964) ș.a. Prin problematică și prin ipotezele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
căreia la baza ei ar sta tocmai această cutumă a nunții mortului. Adrian Fochi va remarca mai târziu că ideea lui M. este extrem de utilă în încercarea de a decoda setul de mesaje al baladei și al colindei mioritice. Obiceiul junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
unei vechi cărți românești, București, 1941; Dr. Vasilie Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice și de folclor, I-II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971-1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Este fiul Ioanei și al lui Ion Bobei. B. a făcut primele clase la Bărbătești. În 1911 intră, ca bursier, la Școala Normală din Constanța. Începe între timp să scrie, trimițând primele încercări, în versuri și în proză, la „Dobrogea jună”. După un an de învățătură la Craiova, se întoarce în cetatea tomitană, pentru ca între 1916 și 1918, în timpul războiului, să urmeze, la Botoșani, Școala de ofițeri în rezervă. Din 1919, predă la școala din Dobriceni (în județul Vâlcea), unde va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
în Franța, la Sorbona. În 1927 este titularizat profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Debutează cu versuri la „Analele Dobrogei” (1921), unde va continua să publice masiv până în 1938, colaborând totodată și la „Ritmul vremii”, „Gloria Dobrogei”, „Dobrogea jună”, „România de la mare”, „Adevărul literar și artistic”, „Tomis”, iar mai târziu „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. El însuși va înființa revista „Pagini dobrogene” (1926-1927) și un cenaclu literar care va funcționa mulți ani. Pe lângă versuri, publică și comentarii despre Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
1908 are prilejul să cutreiere Italia, consemnându-și impresiile în câteva pagini de literatură. Schița Grota din Adelsberg aparține acestei perioade. La îndemnul lui N. Iorga își completează studiile la Viena (1910-1912), unde desfășoară o entuziastă activitate în cadrul Societății România Jună. Ales președinte al secției literare a societății, alcătuiește monografia Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena (1912), lucrare importantă prin caracterul ei istoric și istorico-literar. Doi ani mai târziu, în baza unor minuțioase cercetări, scrie un studiu despre M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
Grota din Adelsberg aparține acestei perioade. La îndemnul lui N. Iorga își completează studiile la Viena (1910-1912), unde desfășoară o entuziastă activitate în cadrul Societății România Jună. Ales președinte al secției literare a societății, alcătuiește monografia Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena (1912), lucrare importantă prin caracterul ei istoric și istorico-literar. Doi ani mai târziu, în baza unor minuțioase cercetări, scrie un studiu despre M. Eminescu în perioada lui vieneză (Mihail Eminescu, 1914). Luându-și doctoratul în litere în 1913
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
operei sale, umple câteva lacune, îmbogățind substanțial bibliografia cercetărilor în domeniu. G. a tradus proză de Henryk Sienkiewicz, Paul Heyse, Peter Rosegger, Bjornstjierne Björnson, Laza Lazarevic, Vladimir Korolenko. SCRIERI: Din Bucovina de altădată, București, 1911; Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena, Arad, 1912; Mihail Eminescu, Heidelberg, 1914; Die Rumänen bei der Belagerung Wiens im Jahre 1683, București, 1915; Scrieri literare, îngr. și pref. Constantin Loghin, Cernăuți, 1924; Cartea sângelui, Suceava, 2002. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 245-253; Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
darurilor”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, iar mai târziu, în deceniul al patrulea, în „Cuget clar”. Asumându-și rolul unui „director de conștiință” încă înainte de 1900, în ziarul de limbă franceză „L’Indépendance roumaine”, exercitându-l, în continuare, în „România jună” și în „Epoca”, N. Iorga concepea literatura ca parte constitutivă a unei mari acțiuni de „îndreptare” națională, cu implicații sociale. Acea acțiune era menită, în viziunea lui, să provoace o „răscolire sufletească profundă”, ducând „la o nouă viață morală”, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Aronovici despre Ștefan cel Mare și Avram Iancu. Ca urmare a strădaniilor lui Alexandru Hurmuzachi, cele două asociații ce funcționau la Viena, cea din 1864 și cea din 1868, se contopesc și în 1871 pun bazele unei noi societăți: România Jună. P. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
să prezinte integrală creațiilor verdiene în ordine cronologică. O altă reprezentație notabilă cu opera Giovanna d’Arco din Statele Unite a fost versiunea de concert de la Carnegie Hall cu Orchestră Operei din New York care a cuprins în distribuție nume celebre precum June Anderson și Carlo Guelfi (Mai 1996). Opera Giovanna d’Arco a mai fost prezentată în concert la Avery Fisher Hall în anul 1995 cu soprana Margaret Price în rolul titular, Carlo Bergonzi în rolul Carlo și Sherrill Milnes în rolul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Popa, Mircea Ștefănescu. Nu sunt evitate jurnalele de călătorie: Campo Santo de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion Minulescu etc., amintirile: Pe drumul amintirilor de Pamfil Șeicaru, Școlarii din strada Semicercului de Gala Galaction, Junii bucureșteni de Ion Minulescu, evocările: Moartea Cassandrei de Ion Vinea, Hoțul din Odesa de Ioachim Botez. Sunt traduse poeme din Omar Khayyam, proză de Arthur Conan Doyle și de Ardengo Soffici, versuri de Stéphane Mallarmé, Albert Samain, Paul Valéry. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMÂNIA JUNĂ”, periodic literar scos la Viena, în anii 1883 și 1888, de Societatea studenților români din capitala Imperiului Austro-Ungar. Editarea unui periodic literar a constituit unul dintre țelurile acestei asociații încă de la întemeiere. Un eficient sprijin a primit „România jună” din partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
ROMÂNIA JUNĂ”, periodic literar scos la Viena, în anii 1883 și 1888, de Societatea studenților români din capitala Imperiului Austro-Ungar. Editarea unui periodic literar a constituit unul dintre țelurile acestei asociații încă de la întemeiere. Un eficient sprijin a primit „România jună” din partea membrilor societății Junimea, în special de la T. Maiorescu și I. Negruzzi, care au și participat efectiv la selectarea lucrărilor intrate în sumar. Cele două volume cuprind câteva opere reprezentative ale literaturii române din ultimele decenii ale secolului al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
literaturii române din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Dintre acestea se detașează Luceafărul, tipărit în volumul din 1883 - prima apariție a capodoperei lui M. Eminescu. Faptul avea să confere mai târziu prestigiu atât publicației, cât și Societății „România jună”, al cărei membru poetul fusese cu un deceniu mai înainte. În cel de al doilea volum, lui Eminescu i se tipăresc poeziile De ce nu-mi vii... și Kamadeva. V. Alecsandri trimite două pasteluri (Iarna vine și Izvorul), precum și actul întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul editat de Societatea „România jună” reprezintă un moment important în evoluția periodicelor literare românești, oferind un model de selecție severă, călăuzită de un gust artistic superior. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
Bumbac, și cu Mihai Eminescu. Obținând în 1864 o bursă pentru Viena, urmează acolo cursurile Universității, luând, se pare, și doctoratul în litere și filosofie. Președinte interimar al Societății literar-științifice a studenților români și, în 1871, vicepreședinte al societății „România jună”, el participă, alături de Ion Slavici și Mihai Eminescu, la lucrările comitetului care a organizat, în anul 1871, serbările de la Putna. Din 1874, a funcționat ca profesor de limbi clasice și de limba română la gimnaziul din Suceava. B. a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
Archives by the USSR Government in 1935 Report The 17 railway cars with crates and bales containing the archives and documents evaluated during the war in Russia, which have been restituted by the USSR government, arrived on the evening of June 16 this year at Obor station, at 17:30. Following the shipment's arrival, the railway cars were directed to Obor Customs. Here, after the locks and tags on the railway car doors which had been attached by Consuls Nicolau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel D. Bugariu, Marilina Sever Bocu, M. Ar. Dan, I. M. Simțianu, Octavian Metea (Prin Banatul pitoresc) ș.a., fiind reluate și pagini din Victor Vlad-Delamarina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
declară ales ca ajutor de primar pe domnul Vasile Banu"2873. La vot au participat consilierii comunali: Constantin Vlad, Constantin Ghegeliu, Vasile Banu și Nicolae Cangia, lipsind domnii Vanghele Popescu și Tudor Caradaș 2874. La 1 decembrie 1907 publicația Dobrogea Jună arăta că "la Constanța, în urma unei anchete rânduite de primăria orașului, se descoperă și se dau în vileag (...) toate actele necinstite de care s-a făcut vinovată fosta administrație comunală sub conducerea domnului Ion Bănescu"2875. De asemenea, "la Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
același document reieșea faptul că, în cursul anului 1908, în județul Tulcea, "corpul didactic urban a fost reprezentat prin 25 de bărbați și 43 de femei"2950. Anul 1908 a fost marcat de redeschiderea "problemei orientale" ca urmare a revoluției "Junilor Turci", mișcare ce viza reformarea statului otoman pe baze moderne, având ca sursă de inspirație principiile revoluției franceze și dorind imprimarea unui caracter național turc, precum și de anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Imperiul Austro-Ungar, eveniment produs la 5 octombrie 19082951
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca sursă de inspirație principiile revoluției franceze și dorind imprimarea unui caracter național turc, precum și de anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Imperiul Austro-Ungar, eveniment produs la 5 octombrie 19082951. Profitând de acestă situație creată în Balcani și de slăbiciunea regimului "junilor turci", Ferdinand de Battemberg a proclamat independența Bulgariei 2952. Toate aceste evenimente internaționale au afectat poziția primului ministru Dimitrie A. Sturdza confruntat cu opoziția tot mai puternică a lui Ion I. C. Brătianu. De altfel, în cursul anului 1908, PNL a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționa faptul că localitatea "nu are spital sau dispensar", în schimb, "farmacia comunală este aprovizionată cu medicamente"3121 iar "secretarul comunei este însărcinat cu distribuirea medicamentelor celor suferinzi"3122. Într-un articol editat la 5 iulie 1912 în publicația Dobrogea Jună se arăta că "primarul orașului Medgidia, schimbând nomenclatura străzilor, dă numele său și al predecesorilor domniei sale, diferitelor străzi"3123. Tocmai de aceea, jurnaliștii apreciau că "puterea de creație a domnului G. Popescu, zis și Ciocănel, nu cunoaște pereche în analele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
153 școli rurale, 14 urbane și 51 grădini de copii, cu un personal de 211 învățători"3130 dintre care "69 suplinitori la sate și 14 suplinitori la orașe"3131. La 5 octombrie 1912 domnul Constantin N. Sarry publica în Dobrogea Jună un articol intitulat "Administrația din Dobrogea" în care realiza o analiză a situației administrative din provincie, apreciind că "s-a atribuit și, fără îndoială, cu drept cuvânt cea mai mare parte din relele de care suferă astăzi Dobrogea relei administrații
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]