745 matches
-
produce cărămida ce se găsește în zidurile Palatului Culturii din Iași. Ion Rameder, fratele fabricantului - antreprenor pe șantierul Palatului - a transportat cărămida acolo cu tramvaiul. Peste drum de fosta cărămidărie, se ridică Abatorul târgului, una din nenumăratele realizări ale primarului junimist Nicolae Gane, în a cărui vreme Iașul a făcut pași importanți către civilizație... De aici înainte am intrat pe drumul Dancului. Chiar în marginea satului - știi bine, dragă prietene - ne-am ostoit setea cu apa unei cișmele deosebite. Întâi, că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ani înainte un articol cu titlul: „Primăvara literară”, în care se declara reconfortat („e o adevărată răcorire sufletească”) de apariția în primii ani ai secolului XX a unor scriitori tineri ce dovedesc „sănătate și putere”, inspirîndu-se, ca și „premergătorii” lor junimiști, din „viața poporului nostru”, disprețuind totodată „ademenirea curentelor literare de aiurea”3). La Bacovia, însă, „toamnă literară” nu se referă nici la climatul literar, nici la producția editorială de sezon, ci are cu totul alt înțeles: „toamnă literară” e, pur
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
efigia fiului său, poetul Cătălin Anuța, va pulsa meteoric în amintirea lumii culturale ieșene chiar la mai bine de un deceniu de la prematura sa dispariție dintre noi. Sunt un cititor sporadic de poezie, însă nu l-am cunoscut pe tânărul junimist lansat în anii '80, la Cenaclul cu același nume al Muzeului Literaturii din Iași, sub îndrumarea lui Lucian Vasiliu, Daniel Dimitriu sau Val Condurache. Era o pleiadă de tineri iubitori de carte și literatură, talentați, care și-au putut afirma
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
raftul bibliotecii și din minte]. Și acum, firește, să dăm cuvântul autorului: [Dan Lungu mulțumeste tuturor, în special lui Florin Cântec care a publicat un text ghiduș în Iașul universitar ficționalizând și el, după puteri, apoi spune că, în spirit junimist, "autorul a vorbit" și se apucă să citească un fragment din carte (pp. 235-237)] "Ca încheiere, aș spune, totuși, și câteva critici înainte de a vă invita să vă înfruptați din oferta Polirom. (Recunosc aici, parșiv, că sper că e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după apariția revistei „Convorbiri literare”, V. Alecsandri Începe să publice pastelurile, poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară ... Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernii grele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alecsandri, dar pe o altă treaptă, autorul comediilor a aparținut integral teatrului, a trăit În lumea acestuia, a căutat să-i Înțeleagă menirea și să-i Îndrepte demersul pe un făgaș, putând să-l proiecteze către vocația lui universală, aspirație junimistă, legat fiind de această mișcare o bună parte din exixtența lui de creator. De altfel, după cum s-a putut observa, opera dramatică a lui Caragiale a fost creată tocmai În perioada când contactul lui cu Junimea și Titu Maiorescu a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
despre Eminescu ca despre un spirit modern, "poet în toată puterea cuvântului". Textul, publicat în Convorbiri literare, cuprinde una dintre primele judecăți de valoare în legătură cu opera eminesciană. Începând cu această dată, numele lui Eminescu este invariabil legat de personalitatea mentorului junimist, poetul fiind perceput de critica timpului ca o anexă a problemei Maiorescu 177. Criticul deschide seria interpreților creației eminesciene, dar tot el este cel care determină, prin aprecierile pe care le face, apariția primelor atacuri la adresa poetului, în paginile Columnei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
178 care, interesat de valoarea etică a unei opere, vede în Eminescu un exemplu de valorificare în cadrul unei confrerii literare (Junimea), care caută să impună opțiunile sale lumii întregi. Dacă Eminescu poetul se bucură încă de la început de aprecierile mentorului junimist, care îi anticipează influența asupra unei întregi culturi, Eminescu publicistul este caracterizat prin grilă ideologică și politică de Nicolae Iorga. Deschizând seria interpreților publicisticii eminesciene prin articolul "Un nou Eminescu apăru...", Iorga deplasează discuția în spațiul dezbaterilor ideologice. Pledând pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să se odihnească în ea. Marii creatori au funcția aceasta de a vorbi pentru mai mulți, scutindu-i pe aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a vorbi pentru mai mulți, scutindu-i pe aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dialoga peste capul măruntului partizan mai curând cu părintele căruia îi vizează metodic scrierile, de la O cercetare critică... (1867) până la Observări polemice (1869)"200. Trimiterile sunt explicite în corpul articolului, în care Eminescu apreciază "stilul bun și limpede" al mentorului junimist, reproșându-i însă pretenția ridicării culturii și civilizației românești la nivelul celei europene, fără a ține cont de stările reale de lucruri din țara noastră. După momentul debutului jurnalistic, urmează colaborarea de câțiva ani la Familia lui Iosif Vulcan, colaborare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
redactor șef pe Gr.H. Grandea, care se afirmase deja prin activitatea desfășurată la Curierul Bucureștilor. În ianuarie 1877, redacția ziarului este preluată de Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici devine responsabil cu partea literară și cu politica externă. În aprilie, mentorul junimist se retrage de la conducerea gazetei, care rămâne în sarcina lui Slavici, Gr.H. Grandea și G.I. Pompilian. Jurnalul trece prin momente dificile din punct de vedere financiar, fapt mărturisit de Slavici într-o scrisoare adresată lui I. Negruzzi, în 5 august
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
saltimbanci de uliță, să ne schimbăm opiniile ca [și] cămeșile și partidul ca cizmele?"221. Independența de gândire a gazetarului și refuzul înrolării ideologice determină înlăturarea sa de la conducerea Timpului, la sfârșitul lui decembrie 1881. "Opoziția coalizată", alcătuită din gruparea junimistă și liberali, speră să câștige alegerile din 1883 și preia conducerea Timpului, numindu-l redactor șef pe Gr.G. Păucescu. Acesta se dezice de criticile formulate în paginile publicației la adresa "roșilor", făcând concesii grupării liberale. În condițiile limitării considerabile a libertății
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în spațiul gazetăriei în noiembrie 1888, prin colaborarea la România liberă. Revenirea pe terenul publicisticii este favorizată de schimbările care au loc pe scena politicii românești: în martie 1888, Partidul Liberal pleacă de la conducerea țării, fiind înlocuit de un guvern junimist, condus de T. Rosetti, din care mai fac parte T. Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Liberal pleacă de la conducerea țării, fiind înlocuit de un guvern junimist, condus de T. Rosetti, din care mai fac parte T. Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
național. Manifestând o atitudine critică față de persoanele pentru care cunoștințele însușite în Occident devin principii absolute, Eminescu pledează pentru adaptarea "formelor noi", din afară, la nevoile și realitățile țării noastre. Din această perspectivă, jurnalistul se dovedește un continuator al mentorului junimist Titu Maiorescu, care condamnă graba nejustificată în preluarea formelor occidentale, fără a se pregăti terenul prin educație și culturalizare, pentru asimilarea acestora. Vorbind despre viziunea lui Eminescu asupra progresului, Zigu Ornea remarcă atitudinea potrivnică înnoirilor capitaliste și acuză poetul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
teatrale, satire, studii lingvistice ș.a. Demersul jurnalistic argumentativ are la bază principiul veridicității, indiferent de repercusiunile pe care le-ar putea avea o astfel de întreprindere (sunt cunoscute în acest sens criticile pe care și le atrage Eminescu din partea colegilor junimiști pentru libertatea de a-și expune opțiunile, chiar dacă acestea nu rezonau cu politica partidului): "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cărturar cu studii în străinătate, care tratează în articolele sale problemele politice și culturale cu care se confruntă țara în această perioadă. Dacă la primele apariții, România liberă se remarcă prin independență editorială, începând cu 1881 ziarul împărtășește vederile grupării junimiste, pentru a deveni ulterior organul de presă al acesteia. Printre colaboratorii publicației, se numără personalități precum I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță și Al. Macedonski. Tot aici va publica Eminescu ultimele sale articole, în 1888. Publicație de orientare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și publicată în același an, 1904, în limba germană la Universitatea din Halle). Volumul adună o serie de texte ce pun în discuție ideile ce animau epoca, de natură morală, filosofică, politică etc. Într-un stil polemic, lucid, în manieră junimistă, avînd ca model pe Titu Maiorescu în lupta acestuia cu beția de cuvinte; apărător al valorilor naționale autentice și în contra tradiționalismului găunos, este și un apărător al spiritului critic pe urmele lui G. Ibrăileanu, dar și un fervent susținător al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și urîciuni proprii speciei întregi". Un studiu de caz (Simț de clasă) este parvenitismul, rămas, după cum se constată, cu aceleași valențe și astăzi. Starea psihică a parvenitului este dezorientarea și clătinarea. Este, cum spune românul, speriat. Ca adept al doctrinei junimiste de creștere organică, remarcă: "Este vulgară vorba că societatea noastră, sub influența irezistibilă a unor civilizații străine, a sărit dintr-odată mai multe trepte istorice, în loc să pășească încet de pe una pe cealaltă, cum ar fi fost sănătos să fie. Dar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și clasa intelectuală din Bucovina - Notițe statistice, Cernăuți, 1911, România și clasa de mijloc din Bucovina - studiu statistic I Meseriașii, II Negustorii, Cernăuți, 1912, ș.a.), numeroase pagini de istorie literară. Cea mai importantă contribuție a ultimului diriguitor interbelic al revistei junimiste este editarea cunoscutei și recunoscutei serii de Studii și documente literare, vol. I-XIII, București, 193l-l946, din care numai primul volum este editat în colaborare cu Gh. Cardaș. Întreprindere, despre care citim în dicționarul amintit, că este un adevărat tezaur
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conducerea d-lui profesor I.E. Torouțiu. Membru corespondent al Academiei Române, care prin valoroasele și voluminoasele sale publicații, apreciind rostul "Junimii" în mișcarea de renaștere a limbii și literaturii române, va ști să ducă mai departe făclia veșnic vie a gîndirii junimiste". Despre activitatea de diriguitor al foii junimiste avem o mărturie a poetului Vasile Posteucă, dintr-un jurnal rămas încă inedit și semnalată de Ion Filpiciuc în introducerea la culegerea de folclor Frunză verde, reeditată în 2003, în îngrijirea aceluiași. Consemnarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
corespondent al Academiei Române, care prin valoroasele și voluminoasele sale publicații, apreciind rostul "Junimii" în mișcarea de renaștere a limbii și literaturii române, va ști să ducă mai departe făclia veșnic vie a gîndirii junimiste". Despre activitatea de diriguitor al foii junimiste avem o mărturie a poetului Vasile Posteucă, dintr-un jurnal rămas încă inedit și semnalată de Ion Filpiciuc în introducerea la culegerea de folclor Frunză verde, reeditată în 2003, în îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15 iulie 1943, pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]