754 matches
-
făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una din zile, stând de vorbă cu Vasile Pogor, l-ai prevenit în glumă că îl vei face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
matale te făceai că nu bagi de seamă. În Convorbiri literare apăreau mereu alte scrieri izvorâte din prea plinul inimii dumitale, iar la Junimea erai de neînlocuit când era vorba de vreo anecdotă mai ca lumea. Ultima „jucărie” descoperită de junimiști erau Amintirile din copilărie ale dumitale, scrise cum nici nu visau ei. Drept să-ți spun - și am s-o fac, pentru că nu mă feresc de matale - de când am căutat eu sămânță de vorbă mă tot chinuie o nedumerire. Vezi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
aborda pe acest domn ar fi dat roade. Doar numai acest șfichi l-a plesnit taman unde trebuia și l-ai făcut să amuțească pentru totdeauna. Nu mai știu de câte ori, în sporovăiala noastră, am adus vorba despre Junimea și despre junimiști, dar nu te-am întrebat niciodată carei părerea matale, așa, fără ocolișuri: Când m-am dus întâi, stăteam și eu mai pe la ușă... cu vremea însă, cu încetul, m am mai apropiat, dar tot nu m-am băgat niciodată printre
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
populară). Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, directori: Ioan Kalinderu și Al. Lapedatu. Convorbiri critice. Director: Mihail Dragomirescu, revistă de foarte înaltă și severă ținută 38. Convorbiri literare, revistă fondată în 1866 de grupul literar Junimea, care a devenit partidul politic al junimiștilor, partid conservator condus de P.P. Carp. Directorul actual este D-nul Simion Mehedinți, care-și rezumă teoria idealistă în această frumoasă formulă: "Țările mici, în care contagiunea viciului se răspândește repede, nu-și permit luxul nici unei imoralități fără să ispășească
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
opune mișcărilor politice extremiste, de dreapta, sau de stânga, din ce în ce mai amenințătoare pentru parlamentarismul constituțional românesc, în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea. Ca istoric, Gheorghe Brătianu susținea ideea reîntoarcerii la metodologia detașată de politică și de pasiuni, a junimiștilor. În concepția istoricilor grupați în "Școala nouă", istoria nu trebuia strămutată pe planul luptelor politice și sociale. Garanția unor rezultate științifice incontestabile era asigurată, potrivit acestei concepții, numai de o atitudine perfect obiectivă 49. În acest sens, vorbind despre metoda
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
caracterului ei politic, este contrabalansată de scepticismul unor interpreți care, pornind de la prejudecata că un scriitor nu se poate manifesta pe deplin în mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens, junimistul G. Panu afirmă că "Eminescu a fost înainte de toate literat și nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au făcut și fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi să le cunoască"172. Operând ierarhizări între creația literară și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este favorizată de schimbările care au loc pe scena politicii românești: în martie 1888, Partidul Liberal pleacă de la conducerea țării, fiind înlocuit de un guvern junimist, condus de T. Rosetti, din care mai fac parte T. Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ia ființă la 3 februarie 1880, din grupări conservatoare existente anterior și care dăduseră guvernul Lascăr Catargiu între 1871-1876. Fiind cu predilecție un partid al marilor proprietari de pământ, dar și al intelectualilor (în rândurile sale desfășurându-și activitatea și junimiștii), Partidul Conservator îi are în frunte pe: Emanuil Costache-Epureanu (1880), Lascăr Catargiu (1880-1899), George Gr. Cantacuzino (1899-1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu Maiorescu (1913-1914), Alexandru Marghiloman (1914-1925), Nicolae Filipescu (1915- 1916). Conservatorii se află la guvernare între 1888-1895, 1899-1901, 1904-1907
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fost Junimea?"331. Autorul articolului susține că nu afinitatea sau adeziunea la ideologia vreunei grupări politice l-a condus pe Eminescu spre jurnalistică, fapt confirmat de altfel și de polemica pe care gazetarul o poartă în paginile de ziar cu junimiștii și chiar cu liderii partidului conservator, care susțineau financiar editarea Timpului. Nu-l putem acuza pe Eminescu de părtinire, critica lui nefiind îngrădită de afinități politice și nici de rațiuni financiare. Afirmația este întărită de Ioan Slavici, unul dintre puținii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
redactor-șef pe I.A. Cantacuzino, în februarie 1878. Libertatea de gândire și de exprimare a lui Eminescu îi va aduce mari neplăceri: jurnalistul intră în conflict cu Al. Lahovari, un influent lider conservator, ajungând să formuleze critici dure la adresa junimiștilor. Începând cu ianuarie 1882, Gr.C. Păucescu preia conducerea ziarului, iar în data de 16 februarie 1883, Eminescu demisionează din funcția de redactor-șef. Vorbind despre activitatea desfășurată de Eminescu la Timpul, Nicolae Iorga afirma: "Mihail Eminescu își luă rolul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. 8. Dragostea nu cade niciodată") și sîntem încrezători că cel puțin în parte, am urmat calea deschisă de junimiști și, așa cum citim în salutul transmis de Virgil Nemoianu, "prin "Convorbiri literare" a avut loc cu adevărat o restaurație". Într-o lume a neașezării și discontinuității, am pășit în temeinicie și normalitate. La moment aniversar sîntem datori să mulțumim din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lege să rămînă neaplicată". Lege știută și recunoscută de toate guvernele ce s-au perindat de atunci și pînă în ziua de azi, și a continuat, din nefericire, să rămînă consecvent neaplicată. Practica nepotismului își are rădăcinile, cum ar spune junimiștii, în negura timpului, una de la care nici în vremea în care condeiul lui Eminescu înnegrea paginile foii conservatoare, nu era abatere. Nici noi nu încercăm a ne iluziona că astăzi ar fi altfel, că practica nepotismului ar fi doar amintire
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1947, din care reproducem: "... Concomitent, trec la cealaltă lucrare: volumele 14-25 din Studii și documente literare, așadar încă 12 volume, dintre care 4 o parte din arhiva inedită T. Maiorescu, 4 volume, arhiva Sextil Pușcariu, 2 volume vechi și noi junimiști, 2 volume diverși. Volumul 26 cuprinde un indice general pentru vol. 14-25 și un sumar sinoptic. Dacă nu mi se întîmplă nimic și dacă împrejurările se vor schimba, așa cum se conturează într-un viitor nu prea îndepărtat, și cum evenimentele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în Prefața lui Nicolae Georgescu, filologia înseamnă discurs larg cultural, demonstrație, spectacol de idei, paradă de erudiție; o prelungire a hașdeismului". A fost, ca diriguitor al "Convorbirilor literare", un bun și necesar continuator al ideilor care i-au animat pe junimiști, iar seria sa de Studii și documente literare (v. I-XIII, 193l-l946) este și rămîne un veritabil tezaur pentru cultura națională; serie ce se cere finalizată cu volumele XIV-XXV, să ne încredem, existente încă. ["Convorbiri literare", aprilie 2013] Eugen Simion
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Al. Russo, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, Al. I. Odobescu, B. P. Hasdeu, I. Codru-Drăgușanuă, Tudor Vianu tratează perioada Junimii (Junimea ca grupare, Întemeietorii, Primii aderenți junimiști, Afini ai lui Eminescu și primii eminescieni, Poeți obiectivi, clasici și exotici, Teatrul la Junimea, Teoreticienii, Marii creatori - Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, I. Slavici-Ambianța epocii: adversari și aliațiă. Vladimir Streinu, istoricul literar, consacră un întreg capitol estetismului românesc
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
forțat. Diagnosticul e sec, dur, exact: „Într-o țară În care nici măcar Învățământul primar nu era instituționalizat și În care lipseau liceele, profesorii calificați și infrastructura școlară, universitatea nu era o prioritate, și acest fapt a fost Îndelung comentat de junimiști, fiind unul dintre cele mai la Îndemână exemple pentru a ilustra teoria formelor fără fond. În realitate, Înființând o universitate la Iași, tânărul stat român a optat pentru un model de succes În cultura europeană de la jumătatea secolului al xIx
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
public vreo carte în viața mea. Dar, după ce a apărut volumul De pe mal de Prut pe malurile Senei, după ce am constatat cu uluire că a plăcut multora, ba chiar mult mai mult decît aș fi putut visa vreodată, iată că junimiștii noștri de la editura ieșeană m-au convins să adun lalolaltă gîndurile și impresiile datorate pe/trecerii mele pe diversele petice ale pămîntului lui Dumnezeu... Așa se face că baza a rămas acel caiet uitat, pierdut, regăsit, rătăcit din nou și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lumină a altora, inedite. În fond cercetarea pe care a întreprins-o îl trădează, pentru că a fost și una de rigoare științifică. Redactarea, da, ea poate fi un argument în susținerea dorinței autorului. Despre Junimea, despre Convorbiri literare și despre junimiști,îndeosebi despre cei cinci fondatori ai Societății, dar și despre celebrii ei colaboratori - Eminescu, Creangă, Alecsandri, Caragiale, Slavici și alții - s-a scris mult. Și mai sunt, cred, încă destule care mai trebuie scrise. Exemplul la care ne referim este
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lămurite,înțelese și, poate acceptate. Deocamdată, sugerez autorului să nu se oprească aici. Generozitatea Iașului și pasiunea lui, armonizate, pot aduce noi și substanțiale satisfacții intelectuale. De câte ori străbat ulițele Iașilor, mă trezesc adesea visând la vremurile când acei oameni minunați - junimiștii - călcau pe caldarâmul bătrânei cetăți purtând cu ei aura omului făcător de cultură. La fiecare colț de uliță, mă aștept să-i întâlnesc. De multă vreme, însă, visez să vă invit - imagunar, se înțelege - prin Iașii de odinioară, cu gândul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
casei lui conu Vasile, luminate ca de sărbătoare. În odăile de sus, mare animație. Ne oprim la poartă. Eu îndrăznesc să fac câțiva pași până sub ferestre. Mă opresc și ascult cu atenție. Simt că sus e o întâlnire a junimiștilor și nu vreau s-o tulbur cu prezența mea. Un glas pătrunzător ajunge până la mine. Eglasul lui Creangă, care tocmai citește „Amintiri din copilărie”: „Apoi dar, mai rămâi sănătoasă, mătușă Mărioară!” Mă întorc la birjar. Mișa,mă tem că în
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
care tocmai citește „Amintiri din copilărie”: „Apoi dar, mai rămâi sănătoasă, mătușă Mărioară!” Mă întorc la birjar. Mișa,mă tem că în sara asta n-am cam nimerit-o,pentru că nu se poate vorbi cu conul Vasile. Aici sunt toți junimiștii și el îi sufletul adunării. Mâine seară cred că,tot pe vremea asta,avem să ne întâlnim,pentru a ne încerca norocul pe ulița Păcurarilor. Pe ulița cărturarilor,cum se chema înainte. Acum e a junimiștilor - mă completează Mișa. Și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mă iei. ...Iată-mă-s din nou instalat comod pe pernele trăsurii lui Mișa. Nici nu-i nevoie să-i spun unde mergem, pentru că el a reținut propunerea mea din seara trecută și acum Ducipalul lui deapănă drumul spre ulița junimiștilor, cum am aflat de la Mișa că se cheamă Păcurarii. Chiar în capul străzii, pe stânga, ne întâmpină masiva și inexpresiva clădire a „Criminalului” (fosta pușcărieă. Peste drum este intrarea spre biserica Prapa Doamnă, care pleacă din poarta casei lui Petre
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
1883. Eminescu, însă, n-a mai citit poezia la serbarea dezvelirii statuii. După ce îmi regăsesc liniștea, mă întorc la trăsură. Mișa, ca să-mi arate că locurile îi sunt prea bine cunoscute, îmi spune: Dacă ai ști mata,boierule, pe câți junimiști i-am purtat eu până aici sau de aici aiurea... Numai să vă înșir numele junimiștilor de pe această uliță și o să vedeți că nu degeaba se zice că este ulița lor. Iaca, la numărul 25, se află casa lui conu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mă întorc la trăsură. Mișa, ca să-mi arate că locurile îi sunt prea bine cunoscute, îmi spune: Dacă ai ști mata,boierule, pe câți junimiști i-am purtat eu până aici sau de aici aiurea... Numai să vă înșir numele junimiștilor de pe această uliță și o să vedeți că nu degeaba se zice că este ulița lor. Iaca, la numărul 25, se află casa lui conu Anton Naum; la numărul 29, a lui Abgar Buicliu; dincolo de ulița Cișmeaua Păcurari, la numărul 45
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]