466 matches
-
inițial, regele Constantin a colaborat cu dictatura militară. În același an, mai târziu, el a încercat o contra-lovitură de stat cu speranța restaurării democrației. Lovitura a eșuat iar el a fost obligat să plece în exil. La 1 iunie 1973 junta militară greacă a abolit monarhia fără acordul poporului grec, apoi, a încercat să-și legitimizeze acțiunile prin plebiscitul din 1973 care a fost suspectat pe scară largă de fraudă. Noul șef al statului a devenit președintele Greciei, George Papadopoulos. Dictatura
Frederica de Hanovra () [Corola-website/Science/317795_a_319124]
-
Primele alegeri de după 1964 și după sfârșitul „Juntei” militare grecești din 1967-1974 au avut loc în Grecia pe data de 17 noiembrie 1974, în timpul „metapolitefsi”. Câștigătorul a fost Konstantinos Karamanlis și partidul său conservator nou format, ND (Noua Democrație, ), cu 2.669.133 de voturi, adică 54,37
Alegeri legislative în Grecia, 1974 () [Corola-website/Science/319613_a_320942]
-
Din anul 1964, în urma conflictelor dintre cele două comunități, locurile ciprioților turci din Camera au rămas vacante, în timp ce Cameră Comunelor ciprioților greci a fost desființată. Responsabilitățile Camerei au fost transferate la Ministerul Educației nou înființat. Până în anul 1967, când o junta militară a preluat puterea în Grecia, dinamismul politic pentru unire s-a stins, în parte ca rezultat al politicii externe neangajate a președintelui cipriot Makarios. Unirea a rămas un obiectiv ideologic, în ciuda faptului că a presat în mod semnificativ agenda
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
Republică Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), o acțiune în dezacord cu Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. În 1985 RTCN a adoptat o constituție și a organizat primele alegeri. În 1974, în urma unei lovituri de stat organizate de către junta militară din Grecia între anii 1967-1974 și executată de către Gardă Națională Cipriotă, invazia trupelor din Turcia (care citează autoritatea să ca fiind una dintre cele trei puteri garanțe stabilite prin Constituție), ciprioții turci și-au înființat în mod oficial propriile
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
de ONU pentru a dezvolta măsurile instituționale acceptabile pentru comunitățile cipriotă greacă și cipriotă turcă au început în 1969; au urmat mai multe seturi de negocieri și inițiative. După invazia din 1974 urmată de încercarea unei lovituri de stat de către junta grecească, Makarios a asigurat recunoașterea internațională a guvernului grec cipriot ca fiind singura autoritate juridică în Cipru, care s-a dovedit a fi un avantaj strategic foarte important pentru următoarele decenii. Negocierile au continuat în anii de dupa 1974 cu grade
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
să se asigure victoria unui singur partid. În astfel de cazuri parlamentul nu mai este port de intrare a voinței populare doar, pur și simplu, locul unde vin ratificate deciziile luate de cine deține efectiv puterea (organe de partid unice,junta militară etc.) upoziția acestor decizii la votul parlamentelor are singurul scop de a afișa o aparență de democrație sau un manechin al consimțământului popular opțiunilor de sistem.
Parlamentul Republicii Italiene () [Corola-website/Science/319725_a_321054]
-
în Regatul Unit, înainte de a pleca în America de Sud. După ce a conștientizat dificultatea atacării fortăreței regaliste de la Lima peste Peru Superior, el a hotărât să adopte acest plan. Căpitănia Generală de Chile înlăturase guvernatorul în 1810 și-l înlocuise cu Prima Junta Guvernamentală, dând semnalul începutului unei perioade din istoria chiliana denumită Patria Vieja. Această junta a fost învinsă, însă, în 1814 în bătălia de la Rancagua și, odată cu Reconquista, Chile a redevenit stat regalist. Bernardo O'Higgins și alți lideri chilieni se
Traversarea Anzilor () [Corola-website/Science/320572_a_321901]
-
regaliste de la Lima peste Peru Superior, el a hotărât să adopte acest plan. Căpitănia Generală de Chile înlăturase guvernatorul în 1810 și-l înlocuise cu Prima Junta Guvernamentală, dând semnalul începutului unei perioade din istoria chiliana denumită Patria Vieja. Această junta a fost învinsă, însă, în 1814 în bătălia de la Rancagua și, odată cu Reconquista, Chile a redevenit stat regalist. Bernardo O'Higgins și alți lideri chilieni se refugiaseră la Mendoza în timpul noului guvern regalist, care a dus la intrarea lui O
Traversarea Anzilor () [Corola-website/Science/320572_a_321901]
-
1972 împrumuturi în valoare de 300 milioane de dolari subvenționate de Comunitatea Europeană pentru a mări competitivitatea economiei elene înainte ca țara să devină membru cu drepturi depline. Ajutorul financiar, precum și protocolul de aderare, au fost suspendate între anii de juntă 1967-74, perioadă în care Grecia a fost exclusă din CEE. De asemenea, în timpul dictaturii, Grecia s-a retras din Consiliul Europei de teama unor investigații jenante ale Consiliului, urmate de acuzațiile de practică a torturii. La puțin timp după întoarcerea
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
de o lovitură de stat condusă de ofițerii credincioși colonelului Georgios Papadopoulos. Regele a acceptat să primească jurământul depus de guvernul militar ca guvern legitim al Greciei, dar a lansat o contralovitură de stat eșuată în scopul de a răsturna junta opt luni mai târziu. Konstantin și familia sa au emigrat. În 2001, foști agenți ai poliției secrete est-germane Stasi, au declarat reporterilor investigatori greci că, în timpul Războiului Rece, au condus o operațiune de falsificare a dovezilor, cu scopul de a
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
1967 și un politician distins care i-a criticat in mod repetat pe Papadopoulos și pe succesorul său. Încă se dădeau lupte grele în nordul Ciprului, când numeroși greci au ieșit pe străzi în toate orașele mari să sărbătorească decizia juntei de a renunța la putere înainte ca războiul din Cipru să se întindă peste Marea Egee. Dar discuțiile din Atena nu ajungeau la nici un punct comun cu oferta propusă de Gizikis lui Panagiotis Kanellopoulos pentru a forma un nou guvern. Cu
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
susținerea pentru Karamanlis. După intervenția decisivă a lui Averoff, Gizikis a decis să-l invite pe Karamanlis să-și asume calitatea de prim-ministru. De-a lungul șederii sale în Franța, Karamanlis a fost un adversar important al Regimului Coloneilor, junta militară care a preluat puterea în Grecia în aprilie 1967. Acum, lui i se cerea să-și încheie exilul autoimpus și să restabilească democrația în țara în care a instaurat-o pentru prima dată, Grecia. La vestea sosirii sale iminente
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
KKE), care fusese interzis cu decenii în urmă. Legalizarea partidului comunist a fost considerată de mulți ca un gest politic de incluzionism și apropiere. În același timp, el a eliberat toți deținuții politici și a grațiat toate crimele politice împotriva juntei. În continuarea reconcilierii, el a adoptat o abordare moderată de înlăturare a colaboratorilor numiți de regimul dictatorial din pozițiile pe care le aveau în birocrația guvernului, și a declarat că vor avea loc alegeri libere în noiembrie 1974, la patru
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
pentru a nu intra într-un război împotriva Greciei. Karamanlis este recunoscut pentru restaurarea cu succes a democrației în timpul metapolitefsi și repararea celor două mari schisme naționale prin legalizarea Partidului Comunist și prin instituirea sistemului prezidențial democrat în Grecia. Acuzarea junta cu succes din timpul junta trials și sentințele grele impuse conducătorilor juntei au trimis un mesaj armatei, acela că era încălcării constituției a luat sfârșit. Politica de integrare europeană a lui Karamanlis este cunoscută pentru relațiile paterne între Grecia și
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
un război împotriva Greciei. Karamanlis este recunoscut pentru restaurarea cu succes a democrației în timpul metapolitefsi și repararea celor două mari schisme naționale prin legalizarea Partidului Comunist și prin instituirea sistemului prezidențial democrat în Grecia. Acuzarea junta cu succes din timpul junta trials și sentințele grele impuse conducătorilor juntei au trimis un mesaj armatei, acela că era încălcării constituției a luat sfârșit. Politica de integrare europeană a lui Karamanlis este cunoscută pentru relațiile paterne între Grecia și Statele Unite. Pe 29 iunie 2005
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
pentru restaurarea cu succes a democrației în timpul metapolitefsi și repararea celor două mari schisme naționale prin legalizarea Partidului Comunist și prin instituirea sistemului prezidențial democrat în Grecia. Acuzarea junta cu succes din timpul junta trials și sentințele grele impuse conducătorilor juntei au trimis un mesaj armatei, acela că era încălcării constituției a luat sfârșit. Politica de integrare europeană a lui Karamanlis este cunoscută pentru relațiile paterne între Grecia și Statele Unite. Pe 29 iunie 2005 a avut loc la Odeonul lui Herodes
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
spre mare, în vederea reîmbarcării. Reînarmarea Imperiului Austriac îl obligă însă pe Napoleon să se întoarcă la Paris în ianuarie 1809. Mareșalul Soult continuă urmărirea britanicilor, obligându-i să se reîmbarce în cadrul bătăliei de la Coruna, dar nereușind să cucerească Cadiz, fortăreața Juntei spaniole. Războiul de gherilă continuă însă, francezii ezitând între a lupta împotriva armatei regulate spaniole, ceea ce cerea concentrarea trupelor și lupta împotriva gherilelor, pentru care era necesară dispersarea trupelor. La sfârșitul lui 1809 și în 1810 francezii cuceresc Ciudad Rodrigo
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
guvern occidental au dus la aderarea Greciei la NATO, si a ajutat pentru a defini echilibrul ideologic al puterii din Marea Egee pentru întregul Război Rece. Război civil ,cu o unitate de securitate vehemență anti-comunistă, care ar conduce la stabilirea de juntei militare din Grecia 1967-1974, si o moștenire de polarizare politică care a durat până în anii 1980.
Războiul Civil Grec () [Corola-website/Science/323352_a_324681]
-
apele teritoriale și spațiul aerian corespunzător. Conflictul militar a avut un puternic impact asupra ambelor țări, constituind subiectul unui număr de cărți, articole, filme și cântece. Sentimentul național a crescut mult în Argentina, înfrângerea declanșând proteste în toată țara contra juntei militare de guvernământ, precipitând căderea acesteia. În Marea Britanie, Partidul Conservator, aflat la guvernare, susținut de victoria militară asupra argentinienilor, a câștigat din nou alegerile. Efectul cultural și politic a fost mai puternic în Argentina, unde a rămas un etern subiect
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
constitui un popor, care să beneficieze de dreptul la autodeterminare. În 1981-82, pe fondul unei crize politice și economice fără precedent, sperând să abată atenția populației de la gravele probleme care aduseseră țara în pragul colapsului, președintele Leopoldo Galtieri, împreună cu membrii juntei militare care controla țara, a decis rezolvarea conflictului pe cale militară, sperând în resuscitarea sentimentelor patriotice ale poporului argentinian, încercând astfel să legitimeze întrucâtva regimul de dictatură militară. În perioada premergătoare declanșării conflictului, cu precădere în perioada de după transferul puterii de la
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
transferul puterii de la dictatorul Gen. Jorge Rafael Videla către Gen. Roberto Eduardo Viola, spre sfârșitul lui martie 1981, Argentina a resimțit din plin efectele unei recesiuni economice severe, dar și o perioadă de puternice frământări sociale, însoțite de proteste contra juntei militare care guverna țara într-o manieră dictatorială începând din 1976. În decembrie 1981, a avut loc o schimbare importantă la nivelul conducerii militare a Argentinei, care a adus în prim plan o nouă “juntă”, în fruntea căreia se găsea
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
sociale, însoțite de proteste contra juntei militare care guverna țara într-o manieră dictatorială începând din 1976. În decembrie 1981, a avut loc o schimbare importantă la nivelul conducerii militare a Argentinei, care a adus în prim plan o nouă “juntă”, în fruntea căreia se găsea Gen. Leopoldo Galtieri, în calitate de președinte, brigadierul Basilio Lami Dozo, și amiralul Jorge Anaya. Ultimul a fost principalul artizan al soluției militare a conflictului cu Marea Britanie, ce data de aproape un secol și jumătate. El a
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
interpretată ulterior ca primul act de război. Ca răspuns la această acțiune, vasul de patrulare al Royal Navy a fost trimis de la Stanley în Georgia de Sud, acțiune ce a condus la invadarea insulei de către forțele argentiniene în 3 aprilie. Junta militară argentiniană, presupunând că britanicii vor încerca să întărească dispozitivul militar în Atlanticul de Sud, au ordonat ca invazia să înceapă în 2 aprilie. Inițial, Marea Britanie a fost luată prin surprindere de atacul argentinian, în ciuda avertizărilor repetate emise de căpitanul
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
ridice “moralul” trupelor. Trupele argentiniene s-au putut convinge rapid de multe din informațiile false propagate prin acest ziar, în special după recuperarea cadavrelor celor uciși în luptă. i-a unit pe argentinieni, într-o atmosferă patriotică care a ferit junta militară de criticile populației. Chiar și cei mai dârji opozanți ai guvernării militare l-au susținut pe generalul Leopoldo Galtieri. Scriitorul Ernesto Sabato nota: “Europa, nu te minți singură; pentru Malvine nu luptă o dictatură, ci întreaga Națiune. Oponenții dictaturii
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
francez Pierre Dupont. În data de 18 aprilie 1810 în Caracas, Venezuela au sosit agenți royaliști și a doua zi, de Joia Mare în Palatul Federal Legislativ au preluat puterea în numele lui Ferdinand al VII-lea al Spaniei, numindu-se "Junta Supremă de Apărare a Drepturilor lui Ferdinand al VII-lea" (La Suprema Junta Conservadora de los Derechos de Fernando VII), demitând oficialii coloniali, în frunte cu căpitanul general Vicente Emparán. Aceste fapte vor duce în curând la Declarația de indepedență
Războiul de Independență al Venezuelei () [Corola-website/Science/327990_a_329319]