1,059 matches
-
a dat exemplu pe Roxana din Casa noastră). Eroinele lui G. Îi evocă Norele lui Ibsen. Exagerările au stîrnit rîsul unei părți a asistenței (din care, bineînțeles, am făcut și eu parte). Unii au avansat ipoteza că e amorezată de jupîn. „Intrigi!”, am zis, refuzînd să comentez acest capitol. * Am discutat cu Liviu Dănceanu, un compozitor dintre cei mai înzestrați și un „puncheur” sobru, despre „muzica nouă”. Sporici a spus că gustul lui se oprește „cam la Debussy”. Ceva mai încolo
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sacrosant al intimității. Revolta lui Lache decurge dintr-o violare a intimității, a unui calm familial care se acordă cu satisfacția deplină a îndeplinirii angajamentelor contractuale, adică a responsa- bilității de pater familias. Onoarea de familist și-o apără și jupân Dumitrache cu același aplomb belicos. Sentimentul familiei pe care-l exaltă Lache se redimensionează la scara unei țări întregi. Acest Ulise de provincie balcanică face tot ce-i stă tactic în putință pentru a ajunge cât mai târziu în Ithaca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fac să ne gândim la cu totul altceva: oare Dej și ai săi siniștri tovarăși doreau un război mai abitir decât sovieticii?! Oare nu le plăcea pacea și liniștea?! De ce trebuia eliminată sintagma „secolul de aur”?! Din cauză, poate, că jupânii roșii credeau că Îl construiseră ei Înșiși sau că urmează să-l construiască spre deplina bunăstare a propriilor neamuri, „pretini” și amante?! Cine mai știe...! Foarte greu de apreciat. h. Cuvintele „piața liberă”, „preot” și „biserică” - rase din text! Cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cumpărase expres... Acestui om de spirit i-a venit în gând... să cumpere o talancă, care să servească de clopoțel la întrunirea Junimii din seara banchetului. Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se trecea în sala în care masa era întinsă. Mai
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sociale ale gazetarului. Viața parlamentară constituie subiectul unor cronici corosive. Într-una din anecdotele adunate sub titlul „Gogoși”, cele două personaje, băcanul Ghiță Calup și Ilie, tejghetarul său, prefigurează două dintre personajele comediei O noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru literatura umoristică de aici sunt distanțarea redactorului față de evenimentele care pasionau atunci opinia publică și chiar un tineresc spirit de frondă. C. este în egală măsură o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
oare? Că de nu,mai bine este La spânzurătoare. Povestea unui om leneș-Ion Creangă Caprele de bucurie Horă mare au pornit Și vor fi jucând și astăzi Dacă n-or fi obosit. Capra cu trei iezi-Ion Creangă Avea cisme noi jupânul Și și-ambogățit stăpânul. Motanul Încălțat-Charles Perrault Priveau părinții cu nesaț Spre cămășile de nea, Dar din toți ,unul avea Aripă în loc de braț. Cei 11 cocori-H.Ch. Andersen Păsările nu-l primeau, Îl goneau și-l alungau, Vai, cât e de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul Corb, pe-o creangă, mulțumit zăbovea, În plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub copacul înalt, pe loc, acest discurs : Bună ziua, Maestre. Ce bine arătați ! Ce frumos îmi păreți ! Ce elegant vă purtați ! Dacă, fără să vă mint, graiul V-ar fi la fel de minunat ca straiul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
conțină o rădăcină iranică, căreia dacii i-au adăugat o terminație din limba lor”. A doua serie de cuvinte continuă mai întâi împrumuturile iranice și celtice prin alani, iazici și celți, „după ce populația autohtonă se romanizase”. Astfel s-ar explica jupân „care se găsește sub forma zupan și žup la slavii occidentali sudici și la cei nordici, fără să poată fi explicat cu mijloace slave, cuvânt care este, după toată probabilitatea, de origine avară, ca și scrum, în timp ce cătun ar fi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
iți, 95 a iubi, 102 iute, 95 iuțeală, 95 înalt, 56 a încăpea, 95 a începe, 95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
decodarea semnului marital și inițierea se desăvârșește prin nuntă. Alteori, apropierea de mireasă este marcată de starea fizică specifică la intrarea în sacru, semn că fecioara a asimilat puterile mitice: „Dumbrăvile cu izvoară/ Cine bea pe loc se-nsoară./ Și jupânul nostru mire,/ Fiind foarte însetat,/ La un izvor s-a plecat,/ Și setea și-a stâmpărat;/ Dar când s-a sculat în picioare/ A zărit lâng-o floare/ O urmă de fiară” (Bucovina). Locul din care bea împăratul are o funcție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i privește mai ales pe tinerii care merg în străinătate, de multe ori bagajul pe care îl duc cu ei acolo este cel al atitudinii clientelare, adică "eu trebuie să-mi găsesc un patron, eu trebuie să-mi găsesc un jupân și să văd cam ce avantaje pot avea de la acel jupân dacă-l slujesc cu credință, ce răsplată". și atunci, cum tinerii la care ne referim sunt mai ales din domeniul academico-universitar și dacă acolo unde se duc domnește o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
multe ori bagajul pe care îl duc cu ei acolo este cel al atitudinii clientelare, adică "eu trebuie să-mi găsesc un patron, eu trebuie să-mi găsesc un jupân și să văd cam ce avantaje pot avea de la acel jupân dacă-l slujesc cu credință, ce răsplată". și atunci, cum tinerii la care ne referim sunt mai ales din domeniul academico-universitar și dacă acolo unde se duc domnește o anumită hegemonie ideologică, se adaptează urgent, sperând să mai obțină bursă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
vorbește despre ele. Nu știu, poate că e de admirat curajul lui Puiu de a o lua pe o cale care să n-aibă nici în clin cu establishment-ul nostru varză, nici în mânecă cu gagul anti establishment al jupânului Von Trier... dar poate că trebuia să se gândească puțin și la partea de marketing. Acuma, nouă ne-a plăcut, franțujilor, culmea, le-a plăcut și lor... însă vorba lui Andrei Gorzo după avanpremiera de la Cinematecă : la noi nu prea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și Ulea de altfel, încât izbirea bătrânului voievod cu inamicul lua proporțiile unei încăierări între giganți. În afara scenei o atacă și Țircădău pe Zița cu șicul de la baston. Tot în culise se bat Popa Pripici și dăscălimea în Scrisoarea pierdută. Jupân Dumitrache îl capturează însă pe Rică în plină scenă, cu scopul de a-l întreba: „Ce poftești măi musiu?” Spiridon e bătut de Dumitrache cu biciul: „Sfântul Neculai”. Mai periculoasă decât șicul lui Țircădău e șpanga lui Chiriac, dar el
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în pastramă, a mâncat marfa. Speța e grea. Fapta se produsese din culpă. Turcul nefiind prevenit asupra naturii transportului, cere și el daune. Muftiul, prudent, îi pedepsește să-și plătească reciproc și îi dă afară cu o vorbă scurtă turcească. Jupân Dumitrache e gata să meargă „la cremenal”, secție penală, mă-nțelegi, dar Veta nu-i dă ocaziunea. El la secția civilă fusese, pentru că „o dezvorțase” pe cumnată-sa Zița de Țircădău. Încheierea nu fusese, se vede treaba, amiabilă pentru că Ipingescu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Povestitorul din Craii... își va împlini gândul de a scrie un volum de moravuri bucureștene care ar putea fi chiar romanul cu pricina. Va realiza oare Rică Venturiano o operă politică? Aparent, ca soț al Ziței și cumnat al lui Jupân Dumitrache, șansele sale scad. Dar în ultima piesă, neterminată, a lui I.L. Caragiale ar fi trebuit să-l regăsim om politic cu renume. Ajuns deputat, Spiridon Necșulescu din Titanic vals nu vrea decât să strângă în jurul său familia și izbutește
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ca să poată plăti taxele școlare, bunicul făcea acrobații mintale. Negustorii evrei îl chemau de pe trotuar, să cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce-mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? Întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
bunicul făcea acrobații mintale. Negustorii evrei îl chemau de pe trotuar, să cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce-mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? Întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce-mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? Întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de amenințarea cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de amenințarea cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
odihnit caii și am plecat înainte. Mai aveam încă de două ori pe atâta drum. Am observat însă că, de ce înaintam, de ce caii își micșorau trapul, așa încât mergând astfel era cu neputință să ajungem sara în Dorna-Vatra. Hai mai iute, jupâne, c-o să-noptăm, îi spusei eu. Eu nu sunt jupân, răspunse suparat birjarul. La noi, în Austria, se zice domnule! Ei bine, domnule. Dacă mergem așa, n-ajungem desară în Vatra-Dornei. Vom vedea. Tăcui în speranță că mai încolo va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
două ori pe atâta drum. Am observat însă că, de ce înaintam, de ce caii își micșorau trapul, așa încât mergând astfel era cu neputință să ajungem sara în Dorna-Vatra. Hai mai iute, jupâne, c-o să-noptăm, îi spusei eu. Eu nu sunt jupân, răspunse suparat birjarul. La noi, în Austria, se zice domnule! Ei bine, domnule. Dacă mergem așa, n-ajungem desară în Vatra-Dornei. Vom vedea. Tăcui în speranță că mai încolo va iuți el caii. Dar parcă făcea întradins; caii, lăsați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
83, iar el deloc nu-i îndemna nici cu gura nici cu biciul. Da ce-i asta, domnule, vrai s-ajungem mâni dimineață la Dorna-Vatra? Bine, Bine. El pronunță acest "bine, bine" cu o flegmă și o nepăsare revoltătoare. Ascultă, jupâne, îi zise frate-meu, apăsând asupra acestui din urmă cuvânt. Dacă nu te ții de tocmală 84, nu-ți dăm nici o para. Asta nu-i pe voia d-tale! Cu cât caii își domoleau mersul, cu atât el devenea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]