687 matches
-
numit gorile. Pe masculi nu i-am putut ajunge din urmă atunci când i-am urmărit. Am capturat trei femele pe care nu le-am putut lua cu noi pentru că mușcau și zgâriau. A trebuit să le ucidem, dar le-am jupuit și am trimis blana la Cartagina.“ Conform lui Pliniu, aceste blănuri au fost apoi conservate în templul Junonei...“ Zâmbi trist. Făptura omenească nu se schimbase mult în două mii de ani. Să vâneze și să ucidă era tot ce știa. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pentru camioane, tăietorii de lemne se vor năpusti asupra pădurii și la capătul unor ani o vor lăsa netedă ca în palmă. Vor intra cu un tractor pe o parte și vor ieși cu el pe cealaltă parte și vor jupui bazinul Amazonului cum se jupoaie o oaie... De ce nu-i prezentați toate astea președintelui? La urma urmelor, el este cel care decide... N-a vrut să ne primească. Își pregătește turneul prin Europa și, după cum ne-a spus secretarul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se vor năpusti asupra pădurii și la capătul unor ani o vor lăsa netedă ca în palmă. Vor intra cu un tractor pe o parte și vor ieși cu el pe cealaltă parte și vor jupui bazinul Amazonului cum se jupoaie o oaie... De ce nu-i prezentați toate astea președintelui? La urma urmelor, el este cel care decide... N-a vrut să ne primească. Își pregătește turneul prin Europa și, după cum ne-a spus secretarul lui, n-are nici o fereastră disponibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zâmbitoare, blițuri care crestează dupăamiaza ploioasă, l-am prins, acesta este infractorul, criminalul în serie, admirați-l din față și din profil, nici nu ar merita un avocet, un iepure fricos trebuie dus direct la răcoare, în celulă. Sau, poate, jupuit de viu, pe un eșafod ridicat în mijlocul intersecției. Da, aceasta ar fi o soluție de urgență, iar oamenii ar putea să aplaude spectacolul fără să fie nevoiți să mai plătească și bilete. E drept că iepurele nu este la prima
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
scrie ceea ce a scris, să înțeleagă importanța cuvintelor așternute pe hârtie, ele nu trebuie aruncate doar așa, ca și cum nu ne-ar mai interesa tot ceea ce se întâmplă cu personajele. În țipetele exaltate ale privitorilor și sub ochii holbați, călăul va jupui acest iepure așa cum scrie la carte, dinspre membrele posterioare către gât, dintr-o singură mișcare, așa cum scoți o mănușă de pe mână, întorcândo pe dos. Spectacolul va fi asigurat, transmisiune live, toți scriitorii lumii vor trage concluziile care se impun... Sări
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Codreanu)”; Pag. 333: „... poetul și ziaristul cuțovlah, Doru Belimace”; Pag. 336: „Scatofagul Cantacuzino era metec fanariot, ca și Zelinschi-Codreanu, și ca și hindusul Nae Ionescu și sârbul Richard Franasovici... Fanariotul arnăut I.G. Duca, descendent din faimoșii călăi ai Moldovei, care jupuiau În numele Sublimei Porți”; Pag. 340: „Mai mult de jumătate din demnitarii P.N.Ț., au fost meteci: Madgearu, Răducanu, Mitro, Iunian, D.R. Ioanițescu-Durac, Dr. Vayass, Dr. Mezincescu, C. Gongopol (directorul oficiosului «Dreptatea»), Mihai Ghelmegeanu, Mihai Ralea, Armand Călinescu etc.”; Pag. 343
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nepotului, copilului, adică, din prima sa ieșire În lume, cu tatăl tatălui său. Ce făcea tatăl tatălui său: lovea puternic, unul din câinii legați cu frânghii, pe malul apei, acesta se zbătea nu prea mult, iar după aia bătrânul Îl jupuia, Îi așeza tacticos, pielea, În paporniță, hoitul i-l arunca În valurile apei curgătoare de la picioarele lor și alt câine trecea la rând. Pe nepot, Îndeletnicirea l-a Îngrozit. A rămas halucinat. O milă și o crispare teribile l-au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care i se comunicase de la celălalt capăt al firului, Întrebă, zăpăcit: ce? Nu-nțeleg ce-mi tot spui, tu, de-acolo. Sponsorul, el era la telefon, Îl sfătui, cu prudență, să fie atent, după care Îi repetă, În aparat: am jupuit capra. Gata! Cartea a fost, și, de fapt, este, Încă, atât de bună, Încât, nu au putut să nu o ceară și să nu o lectureze, de la cap la coadă, cu mare atenție, conducătorii țării: șeful guvernului și președintele Republicii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
uman. mi-am făcut o cafea și am băut-o ascultînd știrile. nu m-aș fi mirat dacă buletinul de știri ar fi început cu informații despre mine, informații de genul : „pentru prima dată în istoria literaturii un erotoman este jupuit de viu în fața publicului”... La ora nouă patrulam deja în pasajul Verdeau, în fața librăriei Verdeau, dar ușa era închisă și pasajul aproape pustiu. normal, pentru o duminică dimineață, mi-am spus, în definitiv domnul Bernard are și el dreptul la
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
monumentală din fier forjat. îmi veni în minte brusc nuvela lui edgar allan Poe, Prăbușirea Casei Usher, dar și imaginea casei bîntuite de stafii de la Disneyland. Poarta, îmbătrînită, dar încă extrem de demnă, străjuită de doi pilaștri încă impunători deși serios jupuiți de timp, era bineînțeles închisă, aș spune chiar ferecată. Cineva nu avusese încredere în vechiul ei mecanism de închidere, mult prea fin, funcționînd pe bază de cheie, și prin urmare securizase cele două aripi ale porții cu un lanț și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
repezi lângă bolnav. - Lasă, moș Costache, că iau cât trebuie. Uite atât, ajungepentru gheață și pungă (și scoase câteva piese de cinci lei). G. Călinescu Uite, Vasiliad, îți dau zece lei, că doar ești doctor de casă, nu vrei să jupoi lumea (Stănică mai scoase încă patru piese, dând numai două doctorului). Bolnavul, văzând că cutia se ușurează, gemu și începu s-o tragă, izbutind s-o vâre sub plapumă. Stănică scoase zece bani și-i întinse Marinei, căreia îi spusese
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
al banilor din pachet și nu-și putea închipui nici raiul fără aceste elemente. Frica lui era obscură, instinctivă și era însoțită mai ales de ipoteza halucinantă că s-ar putea să vină o clipă în care toți să-l jupoaie, să-i ia totul, sa-l scoată din casă, în vreme ce el vede și nu se poate mișca. Astfel se înfățișa moartea lui moș Costache: ca un furt total agravat cu paralizie integrală și eternă. O mai mare pedeapsă decât să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
porți tu la picioare. La tălpi sau în înălțime? I-am făcut un semn și păcătosul de Fuzzy a apărut, după zece minute, c-o pereche de sandale aburite dintr-un magazin. Era o pereche de sandale nemaipomenite, plăpânde, albastre, jupuite parcă de pe-un fluture, și, când le-am ridicat deasupra capului, am răcnit, cu ochii rîzîndu-mi în cap, către ei: "Băieți, asta este!" Apoi i-am trimis după tine, cu strigăte și șuturi în fund. Mai trase un fum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că tu, dacă ai trăit 54 de ani, trebuie să mori 54 de ani și de-abia după aia îți trece. 315 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Te duci acum? îl interogă grăsanul și se porni, fără grabă, să jupoaie de pe celălalt fâșii ce semănau cu niște imense coji de banană. Pe care i le desprindea, apucîndu-i-le din creștetul capului, și trăgîndu-i-le până în dreptul brâului. Dând la iveală, pe dedesubtul primului bărbat, ce arăta distins, îngrijit, flegmatic, înalt, tuns perie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și liniștea odăilor îl făcea să urle. Când s-a trezit gagica și i-a auzit țipetele, 1-a cuprins din nou furia. Scrâșnea numai din dinți și mușca paharul. Îi venea să se ducă peste ea și s-o jupoaie de vie. Mînă-mică i-a spus: - Lasă, Stăpâne, noi să fim sănătoși, să punem laba pe ucenic, să-i plătim... Starostele nu-i răspunse. Se gândea că o să vie vremea să-l vândă și ceilalți. De-acum pierduse totul. Se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pentru că au exersat-o. Un tânăr inginer pe care-l cunosc alcătuiește În fiecare zi o listă cu cele mai bune zece idei legate de subiecte extrem de variate Ă Începând cu de ce trec găinile strada până la diferite moduri de a jupui o pisică. Colegii lui abia așteaptă să vadă ce-i mai trece prin minte! Un astfel de exercițiu creativ, menit să mai smulgă câteva chicoteli, are un efect secundar minunat. Astfel, tânărul inginer exersează căutarea de idei noi În fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
niciodată ținta, nebunaticul ce știa să țintească cu o piatră o rândunică în zbor. Se cufundă cu Telesio într-un dialog aprins despre Natură și Infinit. Iată, nu mai simțea nicio durere, acum puteau să-l taie și să-l jupoaie, să-i lase să i se scurgă sângele din piept și printre coaste, din mâini și picioare. Se uită la propriul sânge fără vreo emoție, surâdea spre călăii săi și se gândea: N-o să reușească să mă facă să recunosc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pasăre împăiată este prin aceea că poate fi atinsă mai vie decât una care zboară? COMPOZITORUL: O după-amiază călduroasă este drept urmare o materie de pasăre împăiată, în care nu trebuie neapărat să ucidem, ceea ce avem nevoie, pentru că acestuia muzica îi jupoaie pielea și sună, pentru că, nu-i așa, e și ea în aer, întocmai ca și muzica, care are grijă să fie și ea în aer, ca un floc de timp care se vântură de colo colo și se înroșește. PIANISTA
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
punitivă va dobândi aspecte Înfricoșătoare Într-un alt mit, cel din De sera numinis uindicta, unde ne sunt descriși ca personaje „Înspăimântătoare la vedere”, supuse, de altfel, marilor daimoni Adrastos, Dike, Poine și Erinys, care Îi Înșfacă pe păcătoși, Îi jupoaie și, apucându-i cu un clește, Îi cufundă În metal topit. Toate acestea se petrec În infernul sublunar pe care Îl invocă, după cum am văzut, și dialogul De facie... Dar daimonii osânditori sau salvatori nu sunt feriți de a face
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pe 20 decembrie). Porcul neînjunghiat în această zi nu se va mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se jupuia pielea de pe spate pentru opinci. După ce era înjunghiat, se pârlea cu paie, se spăla și se rădea cu cuțitul, după care se freca cu sare, ca să fie șoriciul fraged. Înainte de a fi tranșat, se făcea o cruce pe frunte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
orice bubă rea la om ce nu se poate vindeca, nici vindeca: coajă de stridie să ardă bine și să o piseze și piatră acră arsă, să le amestece cu cretă și să ungă la bube. Pentru răceală multă: să jupoaie cea după deasupra de la lemnul de soc, să o lepede să rămână verdeața și pe aceea să răzuie cu cuțitul și cu mălai de mai, să o puie Într-o tigaie la foc și să facă 2 perioare de pânză
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ca moșnegii senili. Dar ți-ai găsit! Aceștia, tot moțăind, deschid precum găinile, numai un ochi și se uită la cel care îi privește, din motive obiective, tot cu un ochi destul de câș, apoi mormăie ca pentru ei: „Iar ne jupoaie de vii ăsta! Dar Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului lăudat!". Și se culcă la loc, și dorm, și dorm, iar cheliosul, precum zmeul din poveste, îi jumulește așa cum vrea mușchii lui. Și în asemenea moment, am
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de a păși în eternitate cufundat în miere: realul se reduce la combinațiile atomice și la simulacrele ce se desprind de ele și circulă liber în vid. Se poate ține un curs despre simulacre și se poate povesti despre pielița jupuită de pe lucruri, despre atomii care plutesc în vid, apoi constituie și reconstituie forma din care s-au desprins, suntem liberi, bineînțeles, să ținem o disertație despre cartea de identitate a unui atom, cea a agregărilor sale cu alte particule indivizibile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea, unor practici sectare; îi detestă pe toți ceilalți filosofi; ce-i drept, n-a omorât, jupuit și mâncat copilași - de astfel de fapte vor fi învinuiți însă creștinii, când le va veni rândul să fie calomniați. Pentru a calomnia cu succes, trebuie să travestești realitatea, să o deformezi, să-i aplici ușoare distorsiuni, trebuie ca, plecând
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Cuviincios. - Înțelegi ca și mine, domnule Faulques? - Perfect. Desigur, a comentat croatul, era mai amuzant, ori mai emoționant, să omori dintr-o ură mare și solidă. Mai satisfăcător și banal. Cu sânge cald, chiuind de bucurie, În timp ce-ți jupuiai victima. - E ca alcoolul și sexul, a adăugat. Te calmează mult, te ușurează. Dar pentru oamenii care, ca noi, au privit multă vreme același peisaj, această ușurare e departe. Un brici rupt În molozul unei case, un munte golaș În spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]