897 matches
-
fără nici o concesie făcută teoriilor rosetești și luminilor secolului, cum s-ar prinde, ar întîmpina sau nu greutăți internaționale, totuși nu trebuie să exagerăm aceste greutăți și, speriindu-ne de umbra noastră proprie și de închipuiri deșerte hrănite de-o jurnalistică venală, să sărim din lac în puț. Mai înainte de toate să nu crează cineva că esistă în lume vreo putere care de dragul evreilor va pune în mișcare vreun soldat, că se vor primejdui oasele unui singur creștin pentru această rasă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a lupta cu urmările greșelelor de azi. Popoarele lesne uitătoare i-au înnegrit fără de judecată memoria, ingrații care îi înconjurau odată tronul părintelui său au aruncat fiere în inima nenorocitei mume - nici ocazia asta nu putea trece fără ca o jurnalistică lipsită de demnitate și de sentiment să nu bârfească contra celui abia săvârșit din viață; noi, descoperind încă o dată vălul negru ce acopere fața palidă, fină și brăzdată de suferințe a împărătescului tânăr, dorim sufletului său repaosul ferice a celor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel puțin despre ea; căci epoca în care am putea-o menționa cu laudă ne pare încă foarte depărtată. [20 iulie 1879] ["ZIARELE GUVERNULUI... "] Ziarele guvernului nu încetează nici acuma de a atrage mereu atenția nației asupra articolelor speriitoare din jurnalistica străină, asupra cuvintelor nefavorabile a cutărui sau cutărui diplomat și, deși ar fi fost de așteptat ca, în urma fuziunii, presa guvernamentală să înceteze a mai întrebuința acest nedemn mijloc de influințare, totuși sîntem în trista poziție de a constata că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreilor. Domnea în mod invers, va să zică nu-i era nimănui permis de a-l pronunța. {EminescuOpX 399} omul din popor nu se mai lasă convertit de la credința că evreii scriu gazetele, de aceea el nu le mai dă nici o crezare. Jurnalistica noastră are mult de mulțumit talentelor ovreiești; tocmai pe acest teren dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai dă nici o crezare. Jurnalistica noastră are mult de mulțumit talentelor ovreiești; tocmai pe acest teren dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca de din afară, fără tăișuri un fel de respect, ca și când batjocura Germaniei n-ar împunge în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a pricepe adevărul. Din articolele ziarului guvernamental ar putea estrage cineva un sistem întreg de falsificare a judecății, de sofistică. Și de ce sunt incapabili de a pricepe adevărul? Pentru că scopul lor nu a fost niciodată de a-l căuta. Jurnalistica în mînile roșilor a fost un mijloc de trai, un mijloc de a parveni, de a câștiga, nu de-a spune adevărul. Dar unde interesul dictează acolo nu mai există {EminescuOpXII 227} {EminescuOpXII 228} adevăr: stat pro ratione voluntas, voința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevăratul partid roșu care consistă din 100 - 200 de fanarioți constituiți în societatea secretă al cărei șef este d. C. A. Rosetti. Daca 'i vom număra pe acei ce formează partidul roșu adevărat, determinant, cum e reprezentat în Camere, în jurnalistică, în oficiile publice, vom găsi puțini, foarte puțini români între ei, și încă și aceștia din numărul amăgiților. Nu ni se citeze Goleștii, cari erau dintre cei pururea amăgiți, sau un Brătianu, ca uscătură din codrul verde. Pentru a reveni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea dunăreană nici ar exista. [5 noiembrie 1881] ["CESTIUNEA DUNĂRII... "] Cestiunea Dunării preocupă aproape esclusiv jurnalistica noastră, și nu fără cuvânt. Nu numai interesul practic al navigațiunii pe Dunăre e în joc, deși acesta ar fi îndeajuns pentru ca să justifice preocupațiunile. Deja pe Dunărea de Jos bandiera română fâlfâie pe câteva sute de vase cari fac concurență
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
caz, publicarea, împreună cu Stephan Roll și Victor Brauner, a revistei 75 H.P. - rămasă la unicul număr din octombrie 1924 - arată deja o opțiune decisă în favoarea programului avangardist, între coordonate trasate, în mare, de gruparea Contimporanul. De la primii pași în spațiul jurnalisticii, poetul se mișcă dezinvolt, dovedindu-se familiarizat cu fondul principal de idei al momentului (alimentat, în esență, de constructivism, încât 75 H.P. apare ca o mică filială a Contimporanului - însă și de futurism și de dadaism, acesta din urmă reînviat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
putut să aibă o viață fără griji, întrucât moștenise o avere însemnată. Dar averea o va irosi curând. V., care scosese la Galați un ziar în limba franceză, odată strămutat la București, unde profesează avocatura, se consacră cu toată convingerea jurnalisticii. Scrie la gazete redactate în franțuzește, între care „L’Orient” (devenită „L’Indépendance roumaine”, unde e director politic girant), și la alte publicații, cum sunt „Românul”, „Epoca”, „Adevărul”, „Timpul”, „Națiunea”, „Conservatorul”, „Universul”. Cu aptitudini muzicale, era și profesor la Conservatorul
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
secretar al Comitetului raional al Comsomolului din comuna Izvorani. De aici trece în redacția gazetei politice a Stațiunii de Mașini și Tractoare Kotovsk, unde în 1948 debutează cu câteva schițe și povestiri. Termină Școala Republicană de Partid și secția de jurnalistică de pe lângă Școala Superioară de Partid din Moscova (1957). Un timp lucrează, la Chișinău, la Comitetul Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, din 1957 până în 1962 este președinte al Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune și Televiziune al RSS Moldovenești, ulterior
VIDRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]
-
lui "nu vreau", i-am trimis lui papa, dar nu sunt corecte lu' Ioana, lu' ăsta, lu' ăștia etc.). Construcțiile de sub (c), în care întreaga informație cazuală este preluată de regent, deși nerecomandabile, sunt frecvente în limbajul administrativ și în jurnalistică. Pentru detalii, vezi Dindelegan (2008c - sub tipar). 50 Pentru descrierea acestui fenomen, vezi Dediu, în volumul de față, p. 51 Pentru tendințele în manifestarea alternanțelor fonetice vezi Guțu Romalo (1985: 140-143). 52 La Philippide (1928), etnonimele circulau cu formele albaneji
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
i-a adunat joi, 31 mai, pe ziariștii din presa centrală și străină pentru a fi profesori „colegilor mai tineri“. Andreea Archip Manifestarea a fost organizată de Centrul Cultural Francez (CCF), în colaborare cu Studioul Teritorial TVR Iași, Departamentul de Jurnalistică și Științele Comunicării din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, revista „Opinia“, Centrul pentru Jurnalism Independent din București, Goethe Zentrum Iași și British Council Iași. Prima zi a început timid și parcă prea de dimineață. Până a se dezmetici în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
5%. În Franța, mulți jurnaliști deveneau deputați și orice parlamentar era într-un fel jurnalist prin colaborarea la ziarele difuzate în circumscripția sa. În România, cu rare excepții, calea spre un loc în Parlament nu se deschidea prin debutul în jurnalistică. Presa penetra puțin în mediul rural, unde numărul de analfabeți era foarte mare. Putem observa aici incidența nivelului cultural al corpului electoral asupra compoziției profesionale a Parlamentului. Într-un mediu în care nu sunt mulți cititori de presă, ziaristul nu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
patologice, al obsesiilor!" Și asta pentru că fondul politic al articolelor, al demonstrațiilor de profunzime din articole, avea în vedere tocmai una din problemele cheie ale epocii, și ale tuturor epocilor care au urmat, chestiunea națională. Căci, punctează apăsat, Theodor Codreanu: "jurnalistica lui redă demnitatea proprietății cuvântului, cristalizând, totodată, o doctrina națională modernă, capabilă să oblăduiască aducerea României pe locul meritat în rândul marilor culturi și civilizații europene". Cui nu convenea acest lucru este demonstrat în continuare demontând meticulos momentul așa-zisei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cuza!), nici pe conservatori, deși conducea ziarul de această orientare, "Timpul". Singurul "partid" slujit de Eminescu era România. Pentru asta a trebuit să plătească prea mult. Anghel Demetriescu, să luăm un singur exemplu, disociază tranșant "schizofrenia" între poezia genială și jurnalistica dementă, a unui nebun "nevindecabil". Maiorescu începe să distingă semne de "nebunie", bunăoară, în poezia Melancolie, fapt care a stârnit riposta lui Mite Kremnitz: "Nebunie? Poate că concepția noastră, a tuturor, este nebunie și Eminescu a prins adevăratul sens al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004), Ed. Edict, Iași, 2004, 521 p. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004., Ed. Edict, Iași, 2005, 205 p. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit. TipoMoldova, Iași 2005, 319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului, Ed. TipoMoldova, Iași, 2006
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
zodia Euterpei, Versuri, Editura PIM, Iași, 2012, prefață; Mircea Popescu, Album de pictură, “Călător în imaginar”, Editura CreArt, Iași, 2013, prezentare de autor, p. 6-9. d) În periodice Aurel Leon: „Monitorul de Iași, 25 februarie 1994; Lucian Vernescu, Două cărți: „Jurnalistică în revista „Elanul" nr.5 (p.19), ziarul „Monitorul" 27 septembrie 2005, revista „Vestea Bună" nr.63/2007; ing. Sergiu Brandea din Israel, în „Baaadul" nr.3, 2007, în „Minimum" Tell Aviv nr.256, ianuarie 2008,p.77-78; Lucian Vasiliu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din export, transporturi, asigurări, textile, pielărie, articole electrotehnice, chimicale, locuințe, tipografii și din industria tipăriturilor. Deși accesul lor în universități era restrîns prin limitări statutare și violențe extralegale, ei erau puternic reprezentați și în profesiile legate de magistratură, medicină, stomatologie, jurnalistică și în sectorul bancar. Cu toate că reprezentau doar 4,2 % din populație, ei alcătuiau 30,1 %, 27 % și, respectiv, 23,6 % din populația urbană a Bucovinei, Basarabiei și Moldovei și 14,3 % din întreaga populație urbană a țării. În orașe ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
e serioasăă Ziarele știu să facă o nonșalantă selecție între știri importante și știri vandabile. Orice informație e cântărită după eventualele ei conotații politice și după „rating“. Așa se face că, la un moment dat, suntem înștiințați (și nu în jurnalistica de cancan) că dnei Elena Udrea, la o conferință de presă, i s-au văzut chiloții. Sau că s-a împiedicat și era să cadă când a coborât de pe podiumul unei întruniri. Altă dată, ni se comunică isprăvi fenomenale ale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
unei depresii. O formă de evadere, și implicit vindecare, mi-a părut reînscrierea la examenul de admitere în facultatea de filozofie. Păstrasem vechea recomandare. Dar nu-mi făceam nici acum mari speranțe deoarece din pregătirea pentru examenul la facultatea de jurnalistică puteam păstra doar filozofia. Cealaltă facultate pretindea o a doua probă, diferită. Începând din a doua jumătate a anilor '70, reușita copiilor la facultate se transformase în proiectul costisitor al familiilor. Părinții își restrângeau cheltuielile pentru a plăti meditațiile făcute
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
un oraș în altul, astfel că li se pierdea repede urma. Ca și cum n-ar fi existat, cartea n-a avut nicio cronică. Studiul mecanismelor și personajelor puterii comuniste nu putea fi însă continuat exclusiv prin metoda interviului și la nivelul jurnalisticii. După acea primă carte de intreviu, mi-am reîntâlnit profesorul care-mi coordonase lucrarea de licență la vechea Alma Mater clujeană. Pentru mulțimea de aspiranți la doctorat în psihologie, nu se găseau atunci profesori coordonatori, locurile fiind încă strict limitate. Teza
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nr. 4, [14] 1989, 574 578. [15] CIOCÎRLIE, CORINA, Limba română de azi. Observații asupra limbajului „Mica publicitate”, în „Limbă și literatură”, Buc. Vol.1, 1990, p.27-31. [16] COJOCARU, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor de limbă la Facultatea de jurnalistică din București - sesiunea septembrie 1990, LLR-S, 1991, 55-56. [17] COJOCARU, MARIA; COJOCARU, CONSTANTIN, Rolul dictărilor la începutul perioadei abecedare, RPed, 39, nr. 2, 1990, 30 32. [18] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Literatura populară în școală Reconstituirea întregului (I), „Limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Forum, 36, nr. 1-2, 1994, 104-107; Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Litere (română B), 107-108; Universitatea din ClujNapoca. Facultatea de Drept, 108-111; Universitatea din Cluj Napoca. Specializarea Pedagogie (Probă mixtă - Limbă si literatură română), 111—112; Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Jurnalistică, 112-113; Universitatea din Timișoara. Facultatea de Litere, 114 116; Universitatea din Timișoara. Facultatea de Educație Fizică, 116-118 [s.t.c.: Subiecte de limba română date la admiterea în facultățile din centrele universitare Cluj-Napoca si Timișoara]. [107] IVĂNUȘ, DUMITRU; PITIRICIU, SILVIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îndrumător literar: pentru clasa a III-a / Rodica Birău. - Pitești: Carminis, 1995 (Tiparg). [26] BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL; MARDARE, MIRCEA, Gramatica limbii române pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de: drept, Academia de Poliție, filologie, jurnalistică, filozofie, sociologie, teologie ortodoxă, arhivistică, psihopedagogie, muzeografie, biblioteconomie, birotică, cibernetică, kinetoterapie, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație și Secretariat. București, ECȘ, 1995, 240 p. [27] BORDEI, RIȚA, Povestea unui manual. [Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]