695 matches
-
cînd avem în vedere politicile europartidelor. În fine, politica federațiilor europene de partide nu este un transnational coalition building. Strategia construirii coaliției transnaționale face legătura între nivelurile multiple ale Europei. În acest sens, Karl-Magnus Johansson s-a referit la K. Kaiser 430 pentru a afirma că actorii care țes aceste legături își construiesc coalițiile fie cu mișcări sociale, fie cu actori din alte țări sau din alte organizații internaționale. Johansson s-a inspirat de la J. Rosenau pentru a propune ideea că
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
871-893. Karl-Magnus Johansson și Peter Zervakis, "Historical-Institutional Framework", în Karl-Magnus Johansson și Peter Zervakis (ed.), European Political Parties between Cooperation and Integration, Nomos, Baden-Baden, 2002, pp. 11-28. David Judge și David Earnshaw, The European Parliament, Palgrave Macmillan, Londra, 2003. Karl Kaiser, "Transnationale Politik. Zu einer Theorie der multinationalen Politik", în Politische Vierteljahresschrift, Sonderheft 1, pp. 80-109. Richard S. Katz, Parties in Europe and Parties of Europe, la conferința organizată de Stefano Bartolini, "Multi-level Party Systems: Europeanisation and the reshaping of National
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
on European Politics and Society, vol. 4, nr. 1, 2003, pp. 117-145. 427 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981), pp. 1-2. 428 Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele, op. cit (1998), pp. 11-28. 429 Ibidem, p. 11. 430 Karl Kaiser, "Transnationale Politik. Zu einer Theorie der multinationalen Politik" în Politische Vierteljahresschrift, I, pp. 80-109. 431 James N. Rosenau, The Study of Global Interdependence. Essais on the Transnationalization of World Affairs, Frances Pinter, Londra/ Nichols, New York. 432 Paul A. Sabatier, "The
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
de ceapă te duc cu gândul la Piața Roșie; iar turnul cu coloane îngroșate la mijloc al mănăstirii Sfântul Ștefan, terminat în 1900, anticipa cu puțin decorurile din Intoleranță, filmul mut al lui Griffith. Întrecându-se care mai de care, Kaiserul, regina Angliei, țarul Rusiei au inventat la începutul secolului XX această expoziție de cópii care aduce alături unele de altele neo-Renașterea și stilul neo-Tudor, pavilionul de vânătoare bavarez și castelul scoțian. Orașul contemporan amestecă la rându-i Bauhausul berlinez și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
masă". O vizită oficială a împăratului Wilhelm și a împărătesei, flancați de Komprinz și de tînăra sa soție, ne-a dat ocazia să vedem, iluminate ä giorno, noile săli de la Hofburg; împăratul făcea onorurile cu o ușurință afabilă pe care Kaiserul nu reușea să o concureze. Îmbrăcat în uniforma albă de feldmareșal austriac care nu-i stătea bine și ai cărei pantaloni răsuciți aveau buzunarele aproape de genunchi, maestrul Războiului adopta poze pe care le voia marțiale și armonioase, dar care aminteau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
soliditatea temeliei sale. Ne este permis să credem că și atitudinea personală a regelui Carol nu avea față de Austria fermitatea dorită în anumite împrejurări: față de Wilhelm al II-lea, regele României nu se arăta prea călduros (el nu-i ierta Kaiserului faptul că nu i-a întors niciodată vizita oficială, iar pe teren german că l-a îndepărtat pe idolul său, Bismark, înconjurîndu-se de personaje ale căror moravuri umpleau cronica de scandal de la Berlin. Regina Maria a României adaugă în Memoriile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
i-a întors niciodată vizita oficială, iar pe teren german că l-a îndepărtat pe idolul său, Bismark, înconjurîndu-se de personaje ale căror moravuri umpleau cronica de scandal de la Berlin. Regina Maria a României adaugă în Memoriile sale că sora Kaiserului, prințesa de Saxa-Meiningen, care își detesta fratele, reușise să-l facă detestat și de regele Carol, asupra căruia ea avea influență...). În schimb, suveranul nostru, căruia îi plăcea să fie numit Nestorul 94 regilor, se simțea foarte apropiat de octogenarul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai întunecată ca oricînd. Mi-e greu să admit că arhiducele, atît de pătruns de ideea de a fi încoronat la Zagreb și de a favoriza pe slavi, să fi fost sedus de proiectele de harababură generală europeană, dorite de Kaiser, făcute pe spezele slavilor, în timp ce veleitățile sale războinice se îndreptau spre aliatul italian. Iar tonul acru al dezmințirii date de colonelul Brosch îmi întărește convingerea în această privință. Nimănui nu i-ar trece astăzi prin minte să nege faptul că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
1914, generalul era însărcinat de regele României să-l însoțească la Berlin pe prințul Carol, care intra într-un regiment de gardă la Postdam. Primise din partea suveranului nostru o misiune confidențială de cea mai înaltă importanță, aceea de a declara Kaiserului în persoană că din cauza persecuțiilor neîncetate ale românilor din Transilvania de către unguri și a felului pieziș în care Austria a acționat atunci cînd România a făcut apel la sprijinul ei, atît în problema cuțovalahilor, cît și a conflictului pe care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de misiune, imediat ce a sosit, chiar la dineul de gală dat la palat cu ocazia sărbătorilor ocazionate de căsătoria fiicei împăratului cu ducele de Brunswick. El a transmis cancelarului Bethmann-Hollweg conținutul mesajului regal spre a obține urgent o audiență la Kaiser. Cancelarul a primit comunicarea ca pe o lovitură de măciucă. Descumpănit, într-un potop de vociferări și cuvinte nedeslușite, Bethmann-Hollweg îl părăsea pe general pentru a se duce repede la suveran, iar acesta, puțin mai tîrziu, îl primea pe Perticari
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Nu este admisibil ca din cauza ungurilor să pierdem România și toate planurile noastre să fie date peste cap". Precizare sinistră cînd o apropiem de declarația de război din luna august și de o întrevedere mai puțin augustă decît aceea dintre Kaiser și Perticari. Este vorba de un schimb de cuvinte pe care l-am avut cu ambasadorul german Flotow pe la jumătatea lunii mai 1914, la Roma. Faptul s-a petrcut într-o tribună, la concursul hipic al Școlii de cavalerie din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ta "pîrleală". A zice că moartea arhiducelui Ferdinand era unul din mijloacele prevăzute și puse în practică, ar fi excesiv și chiar monstruos. Dar această moarte nu deranja planurile, ci dimpotrivă le favoriza, legitimînd vînătoarea "bestiilor împuțite" (calificativ dat de Kaiser sîrbilor într-o întrevedere cu același general Perticari în momentul cînd, întors de la Kiel, urma să proclame "starea de pericol de război"). Din cauza a tot felul de urzeli, poliția se încurcă în ițe și nu-și mai recunoaște firele. Exemplul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
încheiate printr-o retragere cu torțe. Clădirea guvernatorului era rearanjată cu mobile de stil, pe care germanii, timp de jumătate de secol cît a durat ocupația, le închiseseră în pod și înlocuindu-le cu niște orori "moderne". În apartamentul rezervat Kaiserului, puteai admira o odaie de baie piscină din faianță de culoarea fundului de mare, unde apa curgea prin gura unei broaște gigantice din aramă, cu un ochi verde prin care venea apa rece și unul roșu pentru cea fierbinte... Mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
informații destul de precise Londra și Paris se străduiau să antreneze țara în război de partea lor și îmi comunicau ce anume era susceptibil să-l impresioneze pe regele Constantin, pe care îl știau de partea Germaniei, și în calitate de cumnat al Kaiserului, și ca feldmareșal german, convins de forța militară și de victoria Germaniei. Suveranul, în pofida germanofiliei sale, era un patriot pătruns, ca toți grecii, de "Marea Idee" realizarea visului național al unei Grecii stăpîne pe Constantinopol. Zvonurile despre un atac asupra
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ornată cu crengi și mobilată confortabil. Din această cămăruță ajungeai, printr-o scară subterană, în grădină, la un trunchi gros de arbore artificial, făcut din beton, camuflat cu verdeață și găunos, avînd în interior o scară din fier, prin care Kaiserul ar fi șters-o în caz că ar fi fost nevoit să fugă pe ascuns. Examinînd de aproape această uimitoare lucrare monument dedicat Fricii mareșalul Foch îmi atrase atenția că dispozitivul de apărare ușa de acces în adăpost, din oțel se deschidea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lucrare monument dedicat Fricii mareșalul Foch îmi atrase atenția că dispozitivul de apărare ușa de acces în adăpost, din oțel se deschidea în interiorul vilei. De unde trăgea concluzia că adăpostul trebuie să fi fost făcut în ultima perioadă a războiului, cînd Kaiserul nu mai avea încredere în loialitatea anumitor trupe, și își asigura o ascunzătoare bine apărată spre spate și deschizîndu-se către pădure pe căi cunoscute doar de credincioșii săi intimi... Am mai găsit și o altă urmă a timpului petrecut de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
În pădure se găsea un chioșc unde se vindeau băuturi și apă minerală, ținut de o bătrînă de treabă. Ne povestea că îl vedea adesea pe Hindenburg trecînd, escortat de cîțiva călăreți cu pistolul în mînă gata să tragă, iar Kaiserul a venit de două ori la chioșc, însoțit de ofițeri și de fotografi, nu înainte însă ca trupele de geniu să fi săpat în apropiere un șanț adînc, care a fost umplut cu soldați cu puștile la parapet, și cutii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
liberală, care punea accent pe "viața interioară a lui Iisus", redus la statutul de moralist sau iluminat, Barth, sub influența existențialismului lui Kierkegaard, reafirmă teandria lui Iisus, Dumnezeu și om. După ce, încă din 1914, dezavuase sprijinul acordat de numeroși teologi Kaiser-ului, văzând în aceasta falimentul teologiei liberale, Barth publică în 1919 comentariul său la Epistola către Romani, unde repune pe primul plan exegeza biblică în detrimentul criticismului istoric: "Teologia este ministerium verbi divini. Nici mai mult nici mai puțin"133. Din
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
serate, str. știrbei-Vodă, 2 (Piața Teatrului); Gabrilescu (frații), Calea Moșilor, 39; Georgescu, T., Calea Moșilor, 260; Gheorghevici, M., str. Sf. Vineri, 21; Ionescu, T.I., str. Doamnei, 12; Ionescu-Buzdruna, G., Piața Sf. Anton, 4; str. Sfinților, 34 și Calea Moșilor, 201; Kaiser, I., Calea Victoriei, 15; Manu, I. șt., Calea Victoriei, 177; Manolescu, I.M., Calea Buzești, 166; Manolescu, Ilie, Calea Rahova, 145 și 179; Marinescu-Bragadir, D., distilerie la Bragadir (Ilfov), str. Carol I, 11; Murgescu, D., Calea Rahova, 73; Nicolae, P., Calea Rahova, 13
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prăjituri, lichioruri, șampanie și vinuri fine, șocolată, marchiză, bufet pentru serate și baluri, Calea Victoriei, 26; Con stantinescu, Iorgu, str. Carol I, 48; Constantinescu, T., str. Carol I, 44; Fialcovski, prăjituri și înghețată, vinuri și lichioruri fine, str. știrbei-Vodă (Piața Teatrului); Kaiser, I., Calea Victoriei, 15; Rădulescu și Ionescu, Calea Victoriei, 51 ter; Rădulescu Smarandache, str. Carol I, 58; Frații Tănăsescu, Calea Victoriei, 55 (p. 356). Pictori: Aman, Th., director al școlii de Arte Frumoase, str. Clemenții, 4; Eliescu, N.D., str. Smârdan, 22; Foltzer, Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de probabilități omenești, spre cel mai mare triumf și cât de decisiv de importante, cât de nesfârșit de importante erau Moldova și Valahia pentru Rusia și cât de puțin ar putea să realizeze fără ele. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 12 f. Anexa III 5 noiembrie 1791. Memoriul baronului Vasile Balș adresat împăratului Leopold al II-lea, privitor la activitatea prestată la Cernăuți și Viena, de-a lungul timpului, în calitate de cunoscător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Jahr machte sein Alter. Er hatte zugleich von Seite einiger der wichtigsten Bojare (Reichsbaronen) der Moldau, mit welcher er durch Bande des Standes und Blutes in Verbindung stand, und ist, den für sie gefährlichen und sehr geheim mündlichen Auftrag, dem Kaiser ihre Rechte, ihre Behandlung, und ihre Wünsche vorzutragen. Er erfüllte alles. Höchstdieselben wiesen ihn in Ansehen der Bukowinerangelegenheiten an dem damaligen Hofkriegspräsidenten Grafen Hadik, unter wessen Gerichtsbarkeit Bukowina stand, und in Ansehen der Wünschen der Moldau an S<ei>ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
trăiască și să moară. Nefericitul de mine! Fie că stau ori plec, declinul mă urmărește pas cu pas în ambele cazuri s-a zis cu mine! Viena, la 5 noiembrie 1791 Baron von Balș, m.p. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 23 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 389-405 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu acesta ca urmare a Preaînaltului patent cu chibzuirea împrejurărilor locale va fi instituită o comisie în această privință. Amintire și sfat privitoare la trimiterea tabelelor cu cei care emigrează din Bucovina, cu indicarea cauzelor. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 2 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 405-407 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Plan der Zerteilung der Provinz sorgte für Aufsehen und Aufregung bei den oberen Schichten der Bukowina, an deren Spitze der radautzer Bischof Dosoftei Herescul stand und welche den jungen Bojaren Balș entsandten und bevollmächtigten, ihre Position gegenüber diesem Anliegen dem Kaiser zu präsentieren. Am 13. November 1780 übergab Balș eine von ihm angefertigte Bittschrift dem Graf Hadik, dem Vorsitzenden des wiener Hofkriegsrates, damit diese dem Kaiser zukommen soll; hiermit handelt es sich auch über die erste politische Kundgebung der Rumänen, innerhalb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]