1,484 matches
-
față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a determina sensurile universale ale obiectului său, dacă acesta mai vorbește încă dincolo de orizontul istoric propriu. Am încercat să fac o regulă a metodei din această idee. Vizat în sistemul de referință al analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și conceptul determinismului prin finalitate, personalismul energetic se dezvăluie ca realizare a unui model de ontologie a umanului și ca o filosofie semnificativă în spațiul personalismului contemporan. Aceasta este concluzia finală a lucrării. Abstract The intention of this
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2008 • Format 16,5x23,5 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43; O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian, București, Casa de Presă și Editură "Mihai Dascal", 2000. 2 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, Studiu, antologie și note de Gheorghe Al. Cazan, București, Editura Eminescu, 1984, p. 511. 3 Pentru lucrările exegeților
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
problème de la métaphysique, Paris, Gallimard, 1953. 29 Ch. Renouvier, Critique de la doctrine de Kant, Paris, Félix Alcan, 1906, p. 9. 30 Acest subiect apare, într-o formă foarte apropiată de cea din prima ediție, și în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene, Iași, Editura Institutul European, 2004. 31 M. Foucault, Cuvintele și lucrurile, București, Editura Humanitas, 1996, p. 362. 32 Max Scheler, L'homme et l'histoire, Paris, Aubier Éditions Montaigne, 1955, p. 13. 33 George Uscătescu, Proces umanismului, București, Editura Politică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf. Kant, Logica generală, p. 78; primele trei întrebări apar după cum s-a menționat mai sus și în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
făcute la Asociația creștină a tinerilor în 4 decembrie 1943, în vol. Mărturisiri, București, Editura Minerva, 1990, p. 84. 78 M. Souriau, Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique de Kant, Paris, Felix Alcan, 1926, p. 132. 79 Problema finalității kantiene a fost doar deschisă în acest subcapitol din prima ediție. După publicarea lucrării, cercetarea problemei a continut, iar rezultatele ei, legate strict de planul de intenții de interpretare și de lucru inițial, au fost publicate într-un articol din "Revista
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea locului omului în ordinea universală, se cuvine o observație: în filosofia contemporană există și realizări sistematice ale identității omului cu natura (energetismul) și ale identificării omului cu Absolutul (personalismul), și, de asemenea, încercări ce experimentează structura formală a finalității kantiene și care ajung la rezultate asemănătoare celor obținute de C. Rădulescu-Motru (de exemplu, filosofia lui Nietzsche). 130 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 689. 131 Idem, Timp și destin, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1940, p. 209
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
schimbul și pe care noi, azi îl numim valoare, Kant îl numește a fi îndemânarea oamenilor. Oamenii schimbă între ei capacitate de a servi nevoi și interese în bătălia cu raritatea și cu natura. Pentru a fi mai aproape de conceptul kantian de bani este evident că nu putem înțelege prin "îndemânare" capacitatea umană de produce ceva, ci mai ales capacitatea omului de produce ceva util, necesar, dorit de ceilalți oameni. Așadar, lucrul care trebuie să ia numele de bani, trebuie să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
parte sau alta a barierei. Spre deosebire de noi însă, orientul este amoral, nu cunoaște și nu distinge categoriile de bine și rău și poate tocmai de aceea nu crede absolut deloc în om, în individ. Chiar dacă are o dimensiune a purității kantiene, neatinsă de niciun interes material, sau are o dimensiune materială, a interesului, morala există în om. Numai plecând de aici putem înțelege ce ne poartă prin istorie, optimiști, de-a lungul a mii și mii de ani. "Cititorul epopeii (este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
îi este reprodus articolul Naturalismul, fragment din studiul cu același titlu, în care autorul definește „tainele” naturaliste ca niște „taine fără mister”, căci necunoscutul s-ar reduce la câteva constante matematice, iar naturalismul, în fapt, va fi revitalizat parțial criticismul kantian. Sunt prezenți cu versuri Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Zaharia Stancu (Sfârșit), Ion Buzdugan, Isaia Tolan, Lucian Blaga (Lucrătorul), Al. A. Philippide, Aron Cotruș, Ion Pillat; cu eseuri și proză, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu. „Cronica literară” și rubrica „Cărți - reviste
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
armoniei stilistice. Un alt merit al cărții stă în scoaterea poetului de sub incidența limitativă a romantismului și în sublinierea dimensiunii moderne și anticipatorii a gândirii și poeticii lui. Modelul ontologic eminescian (1992) adâncește teza arhaității, prin care scriitorul depășește „schisma” kantiană („numen” vs. „fenomen”, „conștiință în genere” vs. „conștiință individuală”) și fundamentează filosofia practică din publicistică. Într-o secțiune a ei, lucrarea Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997) continuă demonstrarea modernității și actualității scriitorului (operația se bazează pe „reconstruirea” eminesciană a
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
la ideile lui Croce, el consideră că „întrucât cunoașterea noastră este mai întâi perceptuală și apoi conceptuală sau ideală, esteticul stă la baza cunoașterii umane”. Opinia lui, potrivit căreia imaginația e reală, era substanțial amendată de un criticism de proveniență kantiană: esteticianul credea în valoarea și în semnificația realului obiectiv, a realității naturii, a omului (deopotrivă a naturii și a colectivității) și nu concepea o artă în substanța căreia să nu se redescopere lumea realului. De aceea, un lucru care a
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
a fi avut o concepție filosofică proprie, B. a contribuit în mod substanțial la răspândirea, în cultura noastră, a unor idei de largă circulație în filosofia europeană de la începutul secolului al XIX-lea. În ansamblu, opiniile sale derivă din filosofia kantiană și din raționalism, fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
în interior egalitatea prin discuții raționale, competență de care nu au parte toți. Numai societatea Literelor este una a oamenilor liberi. Tipografie și autonomie sînt deci sinonime. Nu există Lumini fără plumb și hîrtie: acesta este amestecul tehnologiei în raționamentul kantian. Anacharsis Cloots, baron prusac, l-a dezvăluit chiar dacă a bruscat bunele maniere. Epoca Luminilor postulează divulgarea ca imperativ moral și științific. Aude sapere are însemnat pe spate: îndrăznește să faci să se știe. Publicitatea a devenit un exercițiu și o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în disputa dintre liberali și comunitariști. Yong Huang, de exemplu, nu consideră că pozițiile pe marginea acestei probleme ar fi atât de diferite. Liberalii nu caută baza drepturilor plecând direct de la cine știe ce noțiune a individualismului abstract, fie el de factură kantiană sau de orice altă factură. Apelul lor fundamental se face la comunitate. La fel, comunitariștii, deși subliniază importanța comunității, nu văd această subliniere ca fiind incoerentă cu ideea individualității. Când critică individualismul, ei critică de fapt viziunea modernă a drepturilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de diferiți g(nditori, este una destul de delicată. "(n filosofia maioresciană, influențele străine se manifestă sub forme foarte variate: de la admiterea fără rezerve a raționalismului critic herbartian ș( a antropologismului ateu feuerbachian ((n prima perioadă) la adoptarea sfioasă a apriorismului kantian (n teoria cunoașterii ș( a unor idei estetice schopenhaueriene ((n cea de a doua), p(nă la influențele mai mult indirecte, deși neortodoxe, dar reale, a[le] hegelianismului ș( istoricismului (n teoria culturii" (Ghiță, 1995, p. 18). (ntr-o exprimare cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Ed. Cartea Românească, București, 1979. Cf. Marcel Detienne, Stăpânitorii de adevăr în Grecia arhaică, (I, Ed. Maspero, Paris, 1967), Ed. Symposion, București, 1996, p. 222, nota 131. Cf. Menon, 80e. Mutatis mutandis, am putea propune o analogie cu celebra problemă kantiană a obținerii cunoștințelor sintetice a priori, în care cunoștințele necesare nu aduceau nici un spor și noutatea cunoașterii nu era necesară, iar garanția progresului cunoașterii să fie legitimată prin indicarea unui nou tip de cunoștinte, care să conțină și necesitate, și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că putem influența mersul lucrurilor prin invocații când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa vrere a zeilor. De fapt, zeii funcționează ca un ideal al rațiunii kantiene: niște modele pentru desfășurarea meditației și a acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri, preafericiți, impasibili, autosuficienți, autonomi, indiferenți față de tot ce nu-s ei, lipsiți de pasiuni, ei îi îndeamnă cu atât mai mult pe oameni să se ocupe de ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a oferi o „a treia cale”, o via media între tradiția realistă și cea idealistă, creează confuzie și exclude literatura raționalistă din toate curentele teoretice importante, marginalizând-o. Mai mult, identificarea celor trei abordări ale relațiilor internaționale (hobbesiană, lockeană și kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura relațiilor internațioanle și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei „R”, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
exclusă, se poate observa aici o asemănare între conceptul lui Buzan și cel de „comunitate de securitate”. În perspectivă liberală, viziunea cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a „securității colective”, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a „păcii democratice” a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului de „regim”, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și de pe poziții egale, spațiul normativ fiind foarte redus. Principala regulă care dirijează interacțiunea dintre state spune doar că, odată stabilit un acord, acesta trebuie respectat. Postularea unor idealuri mai mult sau mai puțin comun împărtășite, cum presupune abordarea normativiștilor kantieni, nu este de mare ajutor în practică, ci este nevoie de un optimism moderat în rezolvarea problemelor comune. Foarte pe scurt, groțianismul este abordarea care privilegiază negocierile, scopul fundamental al acestora nefiind convingerea celuilalt de justețea unei poziții, ci conviețuirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
umane fundamentale (articolul cosmopolitan) și principiul interdependeței economice transnaționale (Doyle, 2005, p. 463). Înaintea primului război mondial - și mai ales în perioada interbelică - au existat numeroase scrieri subliniind natura pacifistă a democrațiilor în special în rândurile internaționaliștilor liberali din tradiția kantiană. Ipoteza pacifismului democratic avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial, și mai ales odată cu încetarea „războiului rece”, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
separate a atras atenția teoreticienilor relațiilor internaționale. Teorii contemporane Doi dintre cei mai reprezentativi susținători contemporani ai păcii democratice vor face obiectul unei treceri în revistă mai detaliate, subliniind însă diversitatea discursurilor analitice având ca obiect elaborarea și sofisticarea argumentului kantian. Rudolf Rummel și Michael Doyle corespund în linii generale celor două variante majore ale pacifismului democratic: pe de o parte versiunea monadică sau generală, al cărei argument susține ideea unui pacifism general/absolut al democrațiilor, indiferent de natura internă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
practice ale pacifismului democratic și, mai ales, tentației de a aborda politica de promovare a democrației în întreaga lume ca principalul mijloc de evitare a războiului. O dificultate teoretică derivă din confruntarea curentului intervenționist al pacifismului democratic atât cu argumentarea kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opus intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]