494 matches
-
un model al întregii omeniri, capătă omnisciență și se apropie de ceea ce ar putea fi numit divinitate. Ei mai sunt numiți și Arihanta ("Arhat"), Kevalin, Vitragi sau Jina. Literalmente, arihanta înseamnă "nimicitorul vrăjmașului interior", adică distrugătorul celor patru tipuri de karma imanente sufletului ("ghatiya karma"); Kevalin semnifică "posesorul omniscienței"; Vitragi este un termen mai complex și este echivalent cu expresia "cel care nu mai are atașament sau antipatie față de nimeni", este sinonimă cu independența câștigată de un suflet care nu este
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
omeniri, capătă omnisciență și se apropie de ceea ce ar putea fi numit divinitate. Ei mai sunt numiți și Arihanta ("Arhat"), Kevalin, Vitragi sau Jina. Literalmente, arihanta înseamnă "nimicitorul vrăjmașului interior", adică distrugătorul celor patru tipuri de karma imanente sufletului ("ghatiya karma"); Kevalin semnifică "posesorul omniscienței"; Vitragi este un termen mai complex și este echivalent cu expresia "cel care nu mai are atașament sau antipatie față de nimeni", este sinonimă cu independența câștigată de un suflet care nu este atras sau respins de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
minimalizează din nou la dimensiunea unei semințe care e pregătită să primească un nou trup și să rodească. Trupul capătă astfel rolul unui recipient care găzduiește temporar sufletul. "Jiva" sunt infinite ca număr, increate și indestructibile și se întrupează conform karmei în zei, oameni, animale, plante, chiar și în pietre, minerale, ape, etc. considerate de jainiști purtătoare de suflet. Ele sunt caracterizate de atotștiință și fericire deplină, dar aceste calități nu pot fi conștientizate și actualizate din cauza subjugării lor în lumea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Ele sunt caracterizate de atotștiință și fericire deplină, dar aceste calități nu pot fi conștientizate și actualizate din cauza subjugării lor în lumea materială care le obturează. De aceea scopul jainistului este să se elibereze complet de ciclul reîncarnării și de karma și să intre în contact direct cu însușirile eterne ale sufletului. În funcție de gradul de dependență, sufletele se împart astfel: Conform credinței jainiste, sufletul este omniprezent în natură: el se află în fiecare rocă sau picătură de apă, în bătaia vântului
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala insecte sau ființe microscopice și nu fac mișcări bruște pentru a nu perturba aerul, vântul sau praful. Jainiștii disting cinci tipuri de suflete, după modul de distibuire a simțurilor: În jainism karma nu este doar un efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
după modul de distibuire a simțurilor: În jainism karma nu este doar un efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i imposibilă independența și eliberarea. Jainiștii și-au imaginat-o ca o masă de particule atomice magnetizate de sentimentele, de năzuințele și acțiunile lui "jiva". Cât timp karma rămâne în corp, sufletul se
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i imposibilă independența și eliberarea. Jainiștii și-au imaginat-o ca o masă de particule atomice magnetizate de sentimentele, de năzuințele și acțiunile lui "jiva". Cât timp karma rămâne în corp, sufletul se află într-o stare de vasalitate, puritatea, transcendența și strălucirea sa fiind acoperite esența karmică, întunecată și grosieră. Efectul este subminarea atributelor spirituale: balanța interioară este perturbată cauzând îndoieli și confuzie, omnipotența se anulează, natura
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
obscurată, ceea ce cauzează durere și suferință, puterea intuitivă este obstrucționată, iar cunoașterea absolută este înghițită de nebuloasa ignoranței. Eliberarea este posibilă când intrarea unor noi substanțe karmice este blocată de efortul individual. Astfel omul nu se eliberează decît când anihilează karma deja acumulată și împiedică fluxul de karma nouă. Procesul purificării interioare parcurge patru etape: Unii filozofi jainiști vor descrie apariția (sau anihilarea) monadelor karmice ca rezultat al unor "leshyas" ("înclinații mintale") caracterizate de diferite culori, explicând totodată și modul de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
intuitivă este obstrucționată, iar cunoașterea absolută este înghițită de nebuloasa ignoranței. Eliberarea este posibilă când intrarea unor noi substanțe karmice este blocată de efortul individual. Astfel omul nu se eliberează decît când anihilează karma deja acumulată și împiedică fluxul de karma nouă. Procesul purificării interioare parcurge patru etape: Unii filozofi jainiști vor descrie apariția (sau anihilarea) monadelor karmice ca rezultat al unor "leshyas" ("înclinații mintale") caracterizate de diferite culori, explicând totodată și modul de determinare a viitoarelor încarnări. Ei vor împărți
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
monadelor karmice ca rezultat al unor "leshyas" ("înclinații mintale") caracterizate de diferite culori, explicând totodată și modul de determinare a viitoarelor încarnări. Ei vor împărți aceste atitudini sau înclinații în șase grupe (dintre care doar primele cinci sunt generatoare de karma) după criterii cromatice, dar și după faptele pe care le determină. Astfel există leshyas: Scopul suprem al jainismului este eliberarea ("moksha" sau "nirvana") sufletului din ciclul "samsara" (de reîncarnări) și dezvăluirea potențelor latente ale acestuia (omnisciența, omnipotența, omni-percepția și bucuria
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
adevărului. Experiența cognitivă dobândită este absolută și nemijlocită și poartă numele de "kevala jnana" ("cunoaștere pură"). După căpătarea statutului de eliberat, sufletul continuă să trăiască în universul uman, până când survine moartea, care de această dată este definitivă din cauza lipsei de karma. După decesul trupului, sufletul se retrage într-o contemplație plenară și ideală la limita dintre cosmos și non-cosmos, dintre "loka" și "aloka". Evoluția sufletului către iluminare poate fi urmărită prin analizarea celor cinci etape de cunoaștere care culminează cu omnisciența
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
adevărate a realității și a activității ascetice, exercițiile "yoga" sunt asociate cu "cele trei bijuterii jainiste": cogniție corectă ("samyagjnana"), devoțiune corectă ("samyagdarshana") și conduită corectă ("samyakcaritra"). Filozofia jainistă poate fi rezumată la nouă principii fundamentale ("tattvas") care reproduc teoria despre karma și despre eliberare. Fără cunoașterea acestor principii și a celor trei bijuterii jainiste (cunoaștere corectă, credință corectă, practică corectă) încercarea unui om de a progresa spiritual este vană. Cele nouă tattvas sunt următoarele: Călugării jainiști practică un ascetism foarte strict
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cred că eliberarea se produce din interiorul sinelui, prin intermediul "atmanului" conștientizat prin meditație. Jain Dharma împărtășește o mare parte din concepte și credințe cu hinduismul. Amăndouă religiile respectă aceiași zei (Devas) și zeițe (Devis) și conțin elemente ca reîncarnarea și karma. Cu toate acestea există și diferențe izbitoare. De exemplu, varianta jainistă a epopeilor Ramayana și Mahabharata diferă cu mult de cea hindusă. Cât timp Rama este văzut de adepții hinduismului ca fiul lui Dumnezeu (Vishnu), jainiștii cred că acesta a
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
laicat va duce la o despărțire de obiectiv a celor două formațiuni sociale. Un călugăr urmărește să distrugă ("nirjara") întreaga substanță karmică din suflet, în timp ce un neinițiat în tainele ascezei va dori doar să nu acumuleze ("samvara") noi monade de karma prin respectarea codului moral. Deși s-ar putea crede că obiectivul laicilor nu este decât unul temporar, până când acesta se încarnează într-o existență care-i favorizează eliberarea, jainiștii cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina mentală, postirea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
uneori și la apă) pentru două (Chaththa Upavas), trei (Aththama Upavas) sau opt zile (Atthai Upavas), postirea în decursul unei luni întregi (Masaksamana Upavas) sau înfometarea până la inaniție și moarte (Santara Upavas). Această ultimă modalitate de postire înlătură cu eficiență karma și este considerată de jainiști o glorificare a spiritului, o răsplată spirituală, un sacrificiu al materiei pentru descoperirea adevărului constant și absolut. După filozofia jainistă, moartea voluntară prin înfometare lentă nu este un suicid pentru că nu se produce în urma unei
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cultul, devoțiunea ar fi ineficace și nenecesară. Însă jainiștii nu se roagă pentru a îmbuna zeii sau pentru a aștepta o răsplată, ci vor să obțină prin practica devoțiunii diciplina necesară concentrării la idealurile spiritule și la dobânirea detașării de karma. Ei nu se închină la imaginea în sine, ci o folosesc ca pe un instrument, ca pe un punct de plecare pentru a o transcende și a înțelege niște adevăruri deghizate. Bineînțeles că din cauza unor influențe hinduse și a unei
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
laudă, rugi, formule sacre și daruri materiale cu valoare simbolică. Astfel credincioșii aduc imaginii sfinte jertfe ca florile, semnificând conduita omului, puritatea și frumusețea tuturor formelor de existență, tămâia, emblema vieții ascetice, lumânările, care amintesc de conștiința pură, neîncărcată de karma, orezul de casă, sămânță care nefiind capabilă să mai germineze face trimitere spre întruparea ultimă urmată de eliberare, mâncarea dulce, a cărei oferire este analoagă detașării de lume, fructele, simbolul mokshei, etc.. Unele statui sunt îmbăiate, în timp ce svetambarașii le decorează
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
de a observa "cele zece virtuți cardinale": iertare, caritate, adevăr, autocontrol, post, detașare, umilință și abstinență. (Cuvântul "Paryushana" poate avea și o altă etimologie, structurile "upshamana", însemnând "a suprima" și "ushan", "a arde", făcând referire la abolirea dorinței și a karmei.) Alte obiceiuri specifice Paryushanei sunt ritualurile devote ("puja") și postirea, pe care unii o îndeplinesc în toate cele 8-10 zilele, deși nu este absolut necesar: scrierile jainiste recomandă cel puțin trei zile. Imperioasă este însă ajunarea în timpul ultimei zile, care
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Le-am spus, „E destul de simplu, căutați-mă în orice zi de vineri la 10 seara la mine în birou și vă voi spune.” - Norocul e acel moment în care pregătirea se întâlnește cu oportunitatea. - Dacă îți trăiești corect viața, karma se va îngriji de ea însăși. Visurile vor veni ele la tine. Pausch a fost desemnat „Persoana săptămânii” în emisiunea „World News with Charles Gibson” de pe canalul tv american ABC, pe 21 septembrie 2007. În urma ecourilor din mass-media, înregistrarea video
Randy Pausch () [Corola-website/Science/314552_a_315881]
-
este și mai impermanentă decât Mintea-Subtilă, ce nu există în moarte. Mintea-Foarte-Subtilă, totuși, continuă, și când se "prinde" sau coincide din nou cu fenomene, o nouă Minte-Subtilă se formează, cu propria personalitate/presupuneri/obiceiuri și că "aceea" entitate/persoană trăiește karma în continuum-ul ce se desăvârșește atunci. Trebuie să menționăm polaritatea în Budismul Tibetan dintre "shes-pa" (principiul conștiinței) și rigpa (conștiința pură egală cu natura lui Buddha). Conceptul de persoană ca tulku oferă o și mai mare controversă. Un "tulku
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
întrebări înregistrate în Bhagvatisutra demonstrează o recunoaștere că sunt aspecte complexe și multiple ale adevărului și realității și o abordare exclusiv reciprocă nu poate fi luată pentru a explica o astfel de realitate: Sufletul trece prin modificări continue cât despre karma o atrage și astfel se reîncarnează în următoarele patru stări de existență- Sufletul este întodeauna găsit a fi în legătură (împreună cu karma sa) încă de la lipsa de început a timpului și de aici trece continuu prin cicluri de nașteri și
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
nu poate fi luată pentru a explica o astfel de realitate: Sufletul trece prin modificări continue cât despre karma o atrage și astfel se reîncarnează în următoarele patru stări de existență- Sufletul este întodeauna găsit a fi în legătură (împreună cu karma sa) încă de la lipsa de început a timpului și de aici trece continuu prin cicluri de nașteri și moarte în aceste patru stări de existență până când atinge eliberare (Moksa). Credințele Jainiste asupra sufletului pot fi rezumate astfel: Sikhismul consideră Sufletul
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
compediu de speculații metafizice și filozofice puse în circulație în jurul anului 900 i.Hr.Potrivit textelor Vedice, destinul unui hindus este determinat de toate acțiunile sale și de consecințele acestora de-a lungul fazelor succesinve ale existenței. Destinul său este numit Karma. O viață corectă în prezent constituie garanția unei existențe mai bune mai târziu. O viață vicioasă în prezent va avea drept consecințe reâncarnarea într-un animal inferior. Acest ciclu continuu al nașterii și morții este încheiat doar atunci când sufletul atinge
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
propriu de bunăstare" (Dalai Lama). În contextul discuțiilor etice vaste privind acțiunea morală și judecată, Budismul este caracterizat prin credință că consecințele negative (nefericite) ale acțiunilor noastre, derivă nu din pedepsirea sau corectarea bazată pe judecată morală, ci din legea karmei, care funcționează ca o lege naturală de cauză și efect. O simplă ilustrare a unei astfel de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
simplă ilustrare a unei astfel de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]