7,304 matches
-
fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori, învăluită în legende, cu miezul lor de adevăr, vechimea lăcașului e apreciată la cel puțin șase veacuri. Biserica n-a fost dintotdeauna pe locul în care o vedem azi. Ea a fost ridicată la Volovăț, sat din coasta Rădăuților, unde, se presupune, fusese înmormântat ctitorul ei, Dragoș Vodă, "descălecătorul" din
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
voievodul știa valoarea, nu doar simbolică, a ctitoriei neamului său. Iarăși, se crede, cu îndreptățire probantă, că la mănăstirea cea nouă, plănuită de Ștefan drept necropolă domnească (aici sunt 28 de morminte, cele mai multe, ale dinastiei Mușatinilor), călugării n-aveau încă lăcaș de rugăciune. La Volovăț, după potolirea urgiei năvălitorilor turanici, Ștefan cel Mare a dispus înălțarea altui lăcaș de cult, de astă dată, de piatră. Să reziste măcar incendiilor vrăjmașe. La răstimpuri, bisericuța a suportat și firești reparații, ba, și adaosuri
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
la mănăstirea cea nouă, plănuită de Ștefan drept necropolă domnească (aici sunt 28 de morminte, cele mai multe, ale dinastiei Mușatinilor), călugării n-aveau încă lăcaș de rugăciune. La Volovăț, după potolirea urgiei năvălitorilor turanici, Ștefan cel Mare a dispus înălțarea altui lăcaș de cult, de astă dată, de piatră. Să reziste măcar incendiilor vrăjmașe. La răstimpuri, bisericuța a suportat și firești reparații, ba, și adaosuri trebuincioase, la bârnele din lemn de stejar (talpă, pereți, tâmplărie, grinzi, căpriori etc.), adăgându-se și lemnărie din
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
de vreo două decenii) șterge zilnic pulberea cariilor de pe icoane, catapeteasmă, de pe tocurile ferestrelor, de peste tot. Cu tristețe și năduf zice: "Și e declarat monument clasa A, domnule, auziți, de clasa A. în zadar. Parcă, anume, cineva vrea ca acest lăcaș de cult să dispară. Am trimis, și noi, la începutul acestui an, un studiu de fezabilitate la Ministerul Culturii și Cultelor, ca să obținem fonduri pentru reparațiile de maximă urgență. Niciun răspuns. Deși starea de continuă degradare a lăcașului unicat e
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
ca acest lăcaș de cult să dispară. Am trimis, și noi, la începutul acestui an, un studiu de fezabilitate la Ministerul Culturii și Cultelor, ca să obținem fonduri pentru reparațiile de maximă urgență. Niciun răspuns. Deși starea de continuă degradare a lăcașului unicat e cunoscută de zeci de ani. S-au strâns bani în numele nostru de diverse fundații și persoane Ťcaritabileť, avem informații în sensul astă, și noi nu am văzut un leu". "Mă întreb cum nu se tem acești oameni de
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
frumos vitraliu din secolul al XIII-lea, reprezentându-l pe sfântul Julien - cine-o mai fi fost și ăsta. Aceasta și-a disputat cu catedrala din Metz - pe toată durata Evului Mediu - posesia capului original al sfântului Ioan Botezătorul; amândouă lăcașurile dețineau câte unul. Cum era evident pentru toată lumea că sfântul n-ar fi putut să aibă în nici un caz două capete, iar Salomeea - singura capabilă să tranșeze disputa fără echivoc - murise demult, adevărul a rămas undeva la mijloc, la catedrala
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
poate pierde Căciula sau paltonul, umbrela sau nevasta Dar câți, la urma urmei, n-o pierd și fără asta! ... Da, știm și noi că teatrul ar trebui să fie O școală de moravuri și-un leac de insomnie, Un sfânt lăcaș în care un spectator novice Când intră să se dreagă, nu riscă să se strice. Mai mult decât atâta: un teatru-adevărat Ar trebui să dreagă ce e deja stricat, Să fie-un fel de templu miraculos, în care, Când intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lucruri bune în satul ista. Printre cele multe se numără și minunea care își primește astăzi învățăceii. Iat-o! Învățătorul și-a rotit privirea și brațul vlăguit, mângâind parcă fața noii școli. Tinerii dascăli vor sfinți prin munca lor acest lăcaș. Doresc din toată inima să fie așa. Un ropot de aplauze, ca o cădere de apă vijelioasă, a răsunat sub bolțile de frunze ruginii ale copacilor din curtea școlii... Bătrânul, sprijinit cu amândouă mâinile în baston, privea adunarea cu un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
clădirii cu pricina, după ce studie reticent, dar cu luare-aminte, aspectul mizer al fațadei ei, se încumetă să și intre. Înăuntru, locul era cu adevărat scârbavnic și infect. Acum, în fața ochilor săi, vedea cum se desfășura moda hâdă și dezagreabilă din lăcașul celor privați de libertate, din cauza judecății lor întunecate. Astfel, din antreu, dădu direct într-o sală de mărimi considerabile, în care cineva îi spusese că acolo își petrec bolnavii timpul lor liber, numai atunci când starea sănătății mintale le permitea s-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
manevrată cu ușurință... de ce să n-o faci! Câtă perfidie În această lume a minciunii și a haosului! Desigur, fiecare regulă are și excepții. Nu pot nega faptul că, În afara vânzătorilor de „viață veșnică și fericită”, nu există reprezentanți ai lăcașului de cult, de Înaltă ținută morală, care doresc binele și liniștea În această lume. Eiiiiiiiiiiii... Mă cutremuram de câte ori vedeam această poză apocaliptică. O vreme am crezut cu toată ființa că chiar așa stau lucrurile. Atât biserica cât și părinții ( bieții
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
te ia!” să vezi ce bătaie Îți dau când ieșim din biserică. Această expresie a ajuns până la urechile sensibile ale părintelui care s-a revoltat, apostrofându-mă: Să ieși afară, păcătoaso! cum Îți permiți să pomenești numele diavolului În sfântul lăcaș? De azi Înainte nu vei mai fi primită la programul de pregătire și nici nu vei binecuvântată cu „sfânta Împărtășanie”. Am Încremenit! În mintea mea gândurile se derulau cu repeziciune, văzând cu ochii minții catastrofa ce avea să urmeze după
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu o singură condiție, să respect orele de masă: micul dejun la ora 9.00 și cina la ora 18.00. În fața mănăstirii, unde m-am cazat, se află o altă alee cu trandafiri. În partea dreaptă, la ieșirea din lăcaș, era amenajat un spațui verde, cu iarbă proaspăt cosită, unde erau așezate două mese din lemn, și scaune de forma unor băncuțe. Pentru prima zi, Îmi luasem mâncare de acasă. Am adus sacoșele din mașină, le-am așezat pe una
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
frământ eu atât de mult?! Cum dormisem foarte puțin În noaptea dinaintea plecării, oboseala Începuse să-și spună cuvântul. Am venit În cameră, unde era răcoare și bine și am tras un pui de somn. Trebuie neapărat să precizez că lăcașul este Înconjurat de o parte și de alta a aleii despărțitoare de o livadă destul de mare, ca și suprafață, unde sunt cultivați: meri pitici, peri, pruni, cireși, vișini, nuci, viță de vie... După ora 16.00, mi-am luat o
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
te simți? La Început, am fost puțin derutată, ca mai apoi să Înțeleg semnificația termenului „maică”. „Fugi de-aici și nici nu mai pomeni!” Să știi că mi-a trecut prin gând, mai demult, dar n-aș rezista În acest lăcaș decât spânzurată! Metaforic vorbind, de metafore și epitete! Era ora 21.30. Mă gândeam cu stupoare ce-o să fac până dimineață. Acasă, obișnuiam să merg la culcare după ora 1.00 . A fost o noapte grea, lungă, chinuitoare. Nicăieri liniștea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
doamna C., membră a USR, care scrie o poezie deosebită. Timpul trecea destul de greu, așa că am Început o plimbare de dute-vino până am simțit că mă dor picioarele. Vântul se oprise și Înserarea curgea Încet peste dealuri, livezi, flori și lăcașul În care domnea o liniște de mormânt. Stranie liniște! Aproape mă cuprinse frica... Și doar mă aflam În lăcaș „sfânt” - „Hai!” gata cu toate gândurile Întunecate. Privește În jur! Îmaginează-ți că ești stăpâna castelului și te plimbi prin grădina amenajată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de dute-vino până am simțit că mă dor picioarele. Vântul se oprise și Înserarea curgea Încet peste dealuri, livezi, flori și lăcașul În care domnea o liniște de mormânt. Stranie liniște! Aproape mă cuprinse frica... Și doar mă aflam În lăcaș „sfânt” - „Hai!” gata cu toate gândurile Întunecate. Privește În jur! Îmaginează-ți că ești stăpâna castelului și te plimbi prin grădina amenajată special pentru tine. Ce poate fi mai frumos? Asta am și făcut. Am Închis ochii și, pentru câteva clipe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
realitatea În care am fost aruncată. Înainte de plecare, au apărut doi tineri, fată și băiat, care Îl căutau pe „prea-sfințitul” pentru a le binecuvânta mașina abia cumpărată. I-am rugat să-mi facă câteva poze În veranda cu mușcate a lăcașului, unde am fost cazată. Au ieșit niște poze destul de frumoase, mai ales mușcatele. După ora prânzului, o rugasem pe maica I. să Întrebe turiștii dacă n-au drum spre Pașcani. A apărut o mașină cu număr de București. Tocmai așezam
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
iadului nu o vor birui”. Printre aceștia de la urmă, era și tatăl meu, pe care întotdeauna l-am văzut închinându-se trecând prin fața ei și, nu o singură dată, l-am auzit exprimându-și nădejdea și credința în renașterea acestui lăcaș. Când treceam pe alături de biserică cu el, îmi slobozea mânuța mea și se închina, învățându-mă și pe mine să fac ca el, apoi continuam drumul nostru. - Tată, de ce s-a închis biserica noastră, îl întrebam eu curioasă, a murit
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
când în glumă, când înadins, că nu erau ei chiar uși de biserică. Atunci, bulibașa, râzând cu înțeles în barba lui, îi spusese: Cine a susținut că suntem oameni fără păcate? Un lucru e știut: balamalele de la multe uși ale lăcașurilor sfinte și încuietorile, noi țiganii le-am meșterit; altfel ușile ar fi rămas mereu închise! Erau vorbe înțelepte ce nu mai presupuneau alte comentarii. În timp ce bulibașa se întreținea cu avocatul, acesta din urmă punând necontenit întrebări pentru a se lămuri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vedea! Era întocmai Voica așa cum o văzuse el în dimineața acelei zile, când venea cu căldările pline cu apă proaspătă de la o fântână, de la marginea taberei. Părea o zână! Ochii negri ca murele coapte îi pătrunseseră în cel mai adânc lăcaș al sufletului său. Sprințară, veselă, părea o trestie clătinată ușor de adierea alintată a unui vânt iscat de privirile sale unduitoare. Iubirea îi dă îndrăgostitului impresia că el e stăpânul lumii și că dincolo de el nu mai există nimeni și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că de la pământ la stele drumul nu e neted. Raportarea lor lăuntrică la Dumnezeu prin Hristos pornea pe drumul crucii și al pocăinței, crezând că la timpul potrivit vor fi luate de stăpânul ceresc pentru înfrumusețarea prealuminoaselor și prea-liniștitelor sale lăcașuri. Până la cinci ani am avut o dezvoltare somatică normală, dar un factor perturbator necunoscut a influențat negativ mecanismul fiziologic al vitaminei D asupra metabolismului fosfocalcic, cu repercusiuni asupra sistemului osos și osificării. În organismul uman, vitamina D se găsește sub
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în materie. El își asumase cele mai dificile construcții ca diriginte de șantier, timpul lui fiind drămuit la centimă. Cu toate acestea, dacă, prin absurd, ar fi dobândit atributele unei chei de biserică, cu siguranță multe dintre ușile de la aceste lăcașuri sfinte nu s-ar fi deschis. Gândul de a se așeza la casa lui, începuse a pune stăpânire pe timpul și preocupărilor sale. Un îndemn interior îl conducea spre căutarea unei partenere care să corespundă pretențiilor sale. Cunoscându-le pe cele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o sală improprie, la un 28 demisol deloc prietenos, mă apucau emoțiile, speriat (cantotdeauna) de ipoteza eșecului. Hm... În Adevărul literar & artistic dau peste un elogiu adus noii directoare a Naționalului timișorean. Iată ce spune tînăra cronicară (sic!) despre managerul lăcașului :” CÎte teatre din România se pot mîndri cu un director al cărui program estetic se pliază pe noile mutații din sensibi litatea contemporană? Și concepe repertoriul teatrului În consecință?”. Care ar fi acest repertoriu? Autobahn de Neil LaBute , Krum de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
față de fratele meu cel păcătos, să te dau cumva afară". Continua cu și mai multă asprime: Ia vezi! Pantelică, ăla din colț, de la blănărie, abia așteaptă să-l ajut și pe el cumva cu lucrul p-aci, prin juru' sfântului lăcaș, și nu umblă să se tocmească pentru orice, cum fac alții! Înțelegi mătăluță?". "Înțeleg, Sfinția Voastră, cum să nu înțeleg!? Da' mi-e că mă judecați cu prea mare asprime, că io sunt băiat bun, muncitor și ci'stit. Nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
la ceas ostentativ și-zise cam nerăbdător: "Păi, fiule, n-ai vorbit și tu cu Tăsică?". Am vorbit, părinte, dar așteptam încuviințarea lu' matale", făcu respectuos nevoie mare portarul-instalator. "Ei, bine, având în vedere că adesea ostenești pentru acest sfânt lăcaș, o ai", zise cu niscaiva solemnitate popa. Simți însă nevoia să adauge imediat: "Asta nu înseamnă să ne facem un obicei din această plăcută corvoadă..." Nu, Sfinția Voastră! Nu fac io așa ceva. Sunt băiat cu bun-simț. Cân' să poate, să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]