1,004 matches
-
caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința către monolog. În funcție de deosebirile de nivel artistic, se poate face o sistematizare a variantelor mai importante. Până în 1979 se cunoșteau peste nouă sute de variante și fragmente
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
ale trecutului vor continua astfel să inspire poporului dezgust odată cu voința de nimicire. Una din misiunile pe care clasa muncitoare o are de desăvârșit, este și curățirea terenului social al țării de buruienile boierești și Îndepărtarea primejdiei unui salt din partea lăcustelor apusene. Ascuțirea vigilenței se dovedește fecundă pentru poezie căci ea Îi furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Voncu), ale căror contribuții se regăsesc, practic, în fiecare număr, se mai remarcă prezența unor colaboratori ca Alexandru Zub, Vasile Bardan, Mircea Cau, Alunița Cofan, Ileana Comănescu, Doina Ciurea, Alexandra Crăciun, Dan Grădinaru, Constantin Hârlav, Ileana Ioanid, Nicolae Iliescu, Ioan Lăcustă, Elisabeta Lăsconi, Florin Mihăilescu, Jeana Morărescu, Cristina Necula, Dinu Pătulea, Lena Ruști, Elena Solunca-Moise, Octavian Soviany, Vasile Tonoiu, Elena Zaharia-Filipaș. Din 2001-2002, colaborează constant foarte tinerii Mihai Fulger, Mihai Iovănel, Andrei Milca, Oana Soare. M.V., N.Br.
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
începu iar pomelnicul. - Va să zică barabule ai furat dar cartofe nu ! - Nu, întări cu hotărâre moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate fi întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
situației județului Tulcea realizată de prefect pentru consiliul județean Tulcea 717. În cuprinsul acesteia se specifica faptul că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a secetei ca [în] cei din urmă trei ani, ci (...) lăcustelor (...) dacă nu se lua măsuri din timp să se distrugă ouele depuse"718. De altfel, invaziile lăcustelor aveau loc periodic producând mari pierderi culturilor agricole, motiv pentru care autoritățile erau nevoite să ia măsuri împotriva acestui fenomen prezentat pe larg
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a secetei ca [în] cei din urmă trei ani, ci (...) lăcustelor (...) dacă nu se lua măsuri din timp să se distrugă ouele depuse"718. De altfel, invaziile lăcustelor aveau loc periodic producând mari pierderi culturilor agricole, motiv pentru care autoritățile erau nevoite să ia măsuri împotriva acestui fenomen prezentat pe larg de către presa vremii 719. Același raport din anul 1885 preciza că "plasa Tulcea și anume localitățile Caranasuf
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
8 decembrie 1885, pp. 1-2; nr. 41/15 decembrie 1885, pp. 2-3; nr. 42/ 22 decembrie 1885, pp. 1-2; II, nr, 2/12 ianuarie 1886. 718 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei..., p. 153. 719 Vezi articolul "Lăcustele", în Istrul, II, nr. 114/3 iunie 1899. 720 Stoica Lascu, op. cit., doc. 44, p. 153. 721 Ibidem. 722 Ibidem. 723 Ibidem. 724 Ibidem. 725 Ibidem. 726 Ibidem. 727 Ibidem. 728 Ibidem. 729 Ibidem. 730 Ibidem, p. 155. 731 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Închipui, desigur, că aveau benzină destulă, și privind În jos văzu un nor roz, răsfirat, mișcându-se prin aer deasupra pământului, ca prima zăpadă adusă de un viscol venit din senin, și-și dădu seama că era un nor de lăcuste venite din sud. Apoi Începură să urce și părea că se vor Îndrepta spre est, dar deodată se Întunecă și intrară Într-o furtună, și ploaia cădea atât de deasă că i se părea că zboară printr-o cascadă; după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și de atunci nu am mai folosit niciodată salamadre, deși le găseam foarte des. Nici greieri nu foloseam, tot din cauza felului În care se chinuiau când Îi băgai În cârlig. Pârâul străbătea o pajiște și În iarba uscată prindeam uneori lăcuste, pe care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam cum plutesc, Înotând În cercuri la suprafață, duse de curent, și În cele din urmă dispăreau când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Dar acum am fost lăsat la vatră. — Păi și ce mai căutați aici? — Expun uniforma americană. Nu consideri că-i ceva semnificativ? E puțin strâmtă la gât, dar curând o să vezi milioane nenumărate de tipi În uniforma asta, mișunând ca lăcustele. Cosașul, știi, ceea ce numim noi cosaș În America este de fapt o lăcustă. Adevăratul cosaș e mic, verde și plăpând, prin comparație. Dar nu trebuie totuși să-l confundăm cu cicada, lăcusta zburătoare care emite un sunet ciudat și constant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Expun uniforma americană. Nu consideri că-i ceva semnificativ? E puțin strâmtă la gât, dar curând o să vezi milioane nenumărate de tipi În uniforma asta, mișunând ca lăcustele. Cosașul, știi, ceea ce numim noi cosaș În America este de fapt o lăcustă. Adevăratul cosaș e mic, verde și plăpând, prin comparație. Dar nu trebuie totuși să-l confundăm cu cicada, lăcusta zburătoare care emite un sunet ciudat și constant pe care nu mi-l pot aminti În momentul de față. Încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nenumărate de tipi În uniforma asta, mișunând ca lăcustele. Cosașul, știi, ceea ce numim noi cosaș În America este de fapt o lăcustă. Adevăratul cosaș e mic, verde și plăpând, prin comparație. Dar nu trebuie totuși să-l confundăm cu cicada, lăcusta zburătoare care emite un sunet ciudat și constant pe care nu mi-l pot aminti În momentul de față. Încerc să mi-l amintesc, dar nu pot. Aproape că-l aud, dar atunci dispare. O să mă iertați dacă Întrerup aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fost rănit, Îi spuse apoi lui Nick. În mai multe locuri. Dacă vă interesează cicatricile, pot să vă arăt câteva foarte interesante, dar aș prefera să vorbesc despre cosași. De fapt, despre ce numim noi cosași - care sunt de fapt lăcuste. Aceste insecte au jucat un rol foarte important Într-un anumit moment al vieții mele. S-ar putea să vă intereseze și vă puteți uita la uniformă cât timp vorbesc. Adjutantul Îi făcu un semn cu mâna celuilalt curier să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vă uitați și voi, le spuse telegrafiștilor. Nu pot spune că am vreun grad. Servim consulatul american aici. Nu-i nici un deranj dacă vă uitați. Puteți să vă și holbați, dacă vreți. Și eu să vă zic cum e cu lăcustele americane. Cea căreia Îi spunem maro-mijlocie a fost mereu preferata noastră. Rezistă cel mai mult În apă și sunt preferatele peștilor. Cele mai mari, care zboară, scot un zgomot asemănător cu cel pe care-l face șarpele cu clopoței atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
plase obișnuite, ca cea pentru țânțari. Doi ofițeri ar ține plasa de la capete alternative, sau, ca să zicem mai simplu, fiecare de câte un capăt, apoi se apleacă, apucă și partea de jos a plasei și Încep să alerge contra vântului. Lăcustele purtate de vânt sunt prinse Între pliurile plasei. Nu-i nici o șmecherie să prinzi chiar foarte multe lăcuste astfel și, după mine, nici un ofițer n-ar trebui să umble fără o astfel de plasă, din care să poată improviza un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
simplu, fiecare de câte un capăt, apoi se apleacă, apucă și partea de jos a plasei și Încep să alerge contra vântului. Lăcustele purtate de vânt sunt prinse Între pliurile plasei. Nu-i nici o șmecherie să prinzi chiar foarte multe lăcuste astfel și, după mine, nici un ofițer n-ar trebui să umble fără o astfel de plasă, din care să poată improviza un năvod cu care să prindă lăcuste. Domnilor, sper că am fost destul de limpede. Aveți Întrebări? Dacă nu Înțelegeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Între pliurile plasei. Nu-i nici o șmecherie să prinzi chiar foarte multe lăcuste astfel și, după mine, nici un ofițer n-ar trebui să umble fără o astfel de plasă, din care să poată improviza un năvod cu care să prindă lăcuste. Domnilor, sper că am fost destul de limpede. Aveți Întrebări? Dacă nu Înțelegeți ceva În timpul cursului, vă rog să mă Întrebați. Nu vă fie teamă. Nici una? Atunci să Închidem În această notă. Ca să-l citez pe un mare militar și gentelman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
grămădite cu lâna una în alta, roată și cu capetele aplecate la mijloc, ca și cum ar fi ascultat freamătul cuptoarelor din mijlocul pământului. Stăteau neclintite subt soarele de iulie și primeau la boturi răsufletul ierburilor. Miliardele de cosași, specii mărunte de lăcuste de toate colorile, sfârâiau asurzitor în întinderile caste; zvonul lor tindea să se statornicească în tâmplele lui Lupu ca un cântec propriu al urechii interne. Când și când, la cotiturile drumșorului printre lanuri, ori la o coborâre într-o vâlcică
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
I se aude glasul ca fîșiitul unui șarpe! Căci ei înaintează cu o oștire, și vin cu topoare împotriva lui, ca niște tăietori de lemne. 23. "Tăiați-i pădurea, zice Domnul, măcar că este fără capăt! Căci sunt mai mulți decît lăcustele, și nu-i poți număra!" 24. Fiica Egiptului este acoperită de rușine, și este dată în mîinile poporului de la miază-noapte. 25. Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zice: Iată, voi pedepsi pe Amon din No, pe Faraon și Egiptul, pe dumnezeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
13. "Tu, care locuiești lîngă ape mari, și care ai vistierii nemărginite, ți-a venit sfîrșitul, și lăcomia ta a ajuns la capăt!" 14. Domnul oștirilor a jurat pe Sine însuși: Da, te voi umple de oameni ca de niște lăcuste, și vor scoate strigăte de război împotriva ta." 15. El a făcut pămîntul cu puterea Lui, a întemeiat lumea cu înțelepciunea Lui, a întins cerurile cu priceperea Lui. 16. De glasul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
o dărîmătură veșnică, zice Domnul... 27. "Înălțați un steag pe pămînt! Sunați din trîmbiță printre neamuri. Pregătiți neamurile împotriva lui, chemați împotriva lui împărățiile Araratului, Miniului și Așchenazului. Puneți căpetenii de oaste împotriva lui! Faceți să înainteze caii ca niște lăcuste zbîrlite! 28. Pregătiți împotriva lui pe neamuri, pe împărații Mediei, pe cîrmuitorii lui și pe toate căpeteniile lui, toată țara de sub stăpînirea lor! 29. Se clatină pămîntul, se cutremură, căci planul Domnului împotriva Babilonului se împlinește și El va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie! 3. Cînd răsună glasul Tău, popoarele fug; cînd Te scoli Tu, neamurile se împrăștie." 4. "Și prada voastră va fi strînsă cum strînge mușița: sar peste ea cum sar lăcustele." 5. Domnul este înălțat, și locuiește în înălțime. El umple Sionul de nepărtinire și dreptate. 6. "Zilele tale sunt statornice, înțelepciunea și priceperea sunt un izvor de mîntuire"; frica de Domnul, iată comoara Sionului. 7. Iată, vitejii strigă afară, solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
idol care să nu se clatine. 21. "Nu știți? N-ați auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-ați gîndit niciodată la întemeierea pămîntului?" 22. El șade deasupra cercului pămîntului, și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o măhramă subțire, și le lățește ca un cort, ca să locuiască în el. 23. El preface într-o nimica pe voievozi, și face o nimica din judecătorii pămîntului. 24. De abia sunt sădiți, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
culcușului se dovedi a fi puțin inspirată. De cum își lipi urechea de capacul lăzii Filip tresări la auzul unui vuiet stins venit ca din măruntaiele pământului, un râcâit disperat de gheare, un fâșâit de celofan al unui stol îndepărtat de lăcuste, ronțăindu-i și măcinându-i cu mandibule minuscule nervii și orele de nesomn. în plus, lada de lemn funcționa ca o imensă cutie de rezonanță, care prelua și amplifica acest sunet abstract, neidentificabil cu vreun sunet produs vreodată. Fu deșteptat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acolo locuiesc oameni răi, fără suflet, iar un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]