2,387 matches
-
lor, m-am expus acolo, cu bună-știință, situației în care o să mergem acolo și eu și domnul Boc, o să vorbim frumos după care o să plecăm și ei o să zică că domnul Boc e creștin-democrat de când era la studenții comuniști și lătra el pe acolo cum cântau alții. Bun, am făcut-o și pe asta. Au rămas domnul Ciorbea cu domnul Sârbu. În campanie am fost cu domnul Ciuhandu, în sfârșit, dar câte n-am făcut pentru cauză. S-au împăcat PSD
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
ciclului romanesc, ofițerul de Securitate Neculai Crăciun și activistul de rang înalt Todor Grancea, se revelează modul în care funcționează sistemul comunist, focalizat acum la începutul anilor ’80. Acesta poate fi sintetizat în câteva principii de real-politik dictatorial: „Câinele care latră nu mușcă. (...) dar ținem cățeii din scurt. La unii le punem botniță”, „prevenirea e mai bună decât stingerea”, „frica păzește bostănăria”, „Regula în această lume este să nu cumva să crezi că regulile sunt respectate”, „Nimic nu este ceea ce pare
Dragoste în vremea holerei roșii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4963_a_6288]
-
cale Mihai Nicolae, co-președintele Platformei unioniste Acțiunea 2012. Acțiunea 2012 amintește că Radu Banciu nu reprezintă societatea din România, ci un caz izolat, încadrat în cele 12 procente ale persoanelor care nu susțin unirea celor două state românești. Proverbul ,,Câinii latră, caravana trece” ne motivează să neglijăm astfel de poziții secundare, menite să dezbine, și să privim spre ceea ce îi unește pe români, fie că sunt în Ardeal, în Oltenia, în Republica Moldova sau Muntenia: limba, istoria, obiceiurile și tradițiile. De asemenea
Banciu scoate oamenii în stradă...împotriva lui. Protest la B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/49910_a_51235]
-
în clipa următoare, satul răsună a doua oară ca o alarmă nesfârșită de glasurile celorlalți cocoși.” A fost al doilea cântat, subliniat de narator, al treilea însă nu mai are rost: în locul celui deal treilea cântec al cocoșului încep să latre câinii („toți câinii de prin împrejurimi începură să latre”) și să croncănească ciorile („niște ciori învățate să se rotească și să se așeze deasupra a ceva înalt, acum că acel ceva nu mai era, dădeau târcoale prin preajmă și croncăneau
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
o alarmă nesfârșită de glasurile celorlalți cocoși.” A fost al doilea cântat, subliniat de narator, al treilea însă nu mai are rost: în locul celui deal treilea cântec al cocoșului încep să latre câinii („toți câinii de prin împrejurimi începură să latre”) și să croncănească ciorile („niște ciori învățate să se rotească și să se așeze deasupra a ceva înalt, acum că acel ceva nu mai era, dădeau târcoale prin preajmă și croncăneau urât, parcă a pustiu, din ciocurile lor negre”), totul
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
fi viabili, este de a încerca să împrospăteze limbajul” (p. 81). Nu știu dacă într-adevăr lucrul imposibil aici chiar devine posibil aiurea, așa cum crede Angela Marinescu. În definitiv, critica operează cu noțiuni. (Și, cum știm, noțiunea de câine nu latră.) E greu să conferi corporalitate unei judecăți de valoare. Sau unei etichete tipologice. În confesiuni (sau interviuri) mai merge. Dovadă că destule din replicile Angelei Marinescu sună, cumva, poetic: „Am debutat așa, nicicum. Dar atât mi-amintesc: după debutul cu
Probleme personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4352_a_5677]
-
un transport de vite. Vagoanele ruginite erau închise până sus. Helene mergea de a lungul șinelor, Peter în urma ei. În depărtare zări un polițist. Poate că locomotiva avea o defecțiune, animalele trebuiau să rabde mult la transporturile lungi. Un câine lătra, iar Helene zise doar: Să mergem. Se îndreptă din nou către pădure. Trebuiau să ocolească trenul pe departe, ca să scape de mirosul lui și să nu se întâlnească cu câinii. De ce alergi, mamă? Oare Peter nu simțea mirosul? Ei i
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
mititei, vin, o lume veselă, cu timpul ei grăbit, iute, săltând la perfectul simplu. Autobuzul a tras în stație. Pornim iarăși. E o zi cu soare. Departe se văd crestele munților. Pe șosea, dulăi răi, galbeni se reped la mașină, lătrând mai să o rupă... Femei în negru, case cu șindrilă, după Jiblea peisajul devine sălbatic, șoseaua se îngustează plină de peripeții. Alături, Oltul curge greoi, încărcat de sloiuri. Calea ferată paralelă străbate gresiile stâncilor, străpungându-le, înșirându-le ca pe
Oltenia sprintenă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5860_a_7185]
-
de om cu sufletul hain. I-a oferit un colț de curte și mâncare, iar mititelul a avut zile. E de mai mult de o lună în starea asta, însă vrea enorm de mult să trăiască, mănâncă bine și chiar latră noaptea încercând sa păzească colțul ăla de curte al lui. Din păcate, cabinete veterinare nu sunt decât la zeci de km depărtare, iar posibilități materiale nici atât... știți poate cum e la țară. Ce va face Suflețel când va veni zăpada
Cazul sfâșietor al unui cățeluș din România. "A fost mână de om hain" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50921_a_52246]
-
trei, se opri; ca și cum ar fi auzit două tălpi grele pornind împreună cu el; se întoarse înapoia lui, nimeni. Strânse cingătoarea de piele cu cuie, își legă la păr baticul cu pete roșii, luă ulicioare strâmte și întortocheate, un câine îl lătră cu tristețe, o cucuvaie simți că se apropie lumina și zbură surd, înspăimântată, pe deasupra capului lui. Trecu grăbit pe lângă porțile încuiate, ieși în grădinile cu livezi; se porniră de-acum să ciripească întâi șintâi puii de rândunele; într-o bostănărie
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
pe un cuptor zidit, la intrarea colibei, se căznea să coacă pâine; lângă ea un câine, negru, cu pete galbene, își sprijinise picioarele dinainte de cuptoraș și deschidea o gură adâncă, hămesită, plină de dinți. Auzi călcăturile în vie, se repezi, lătrând, la drumețul străin. Bătrâna se întoarse uimită, văzu tânărul; ochii ei mici, vioi, sclipiră; se bucură să vadă bărbat în singurătatea ei; se opri cu lopata în mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
o ședință în care temperatura a fost aproape de fierbere, pentru că senatorii Federației Ruse voiau la un moment dat ca președintele Obama să-i ceară scuze poporului rus, de faptul că Rusia trebuie să intervină acolo indiferent de cățeii care vor lătra. S-a vorbit de fasciștii ucraineni care au cucerit puterea la Kiev ș.a.m.d. Așadar, trimiterea de trupe în Crimeea fără consimțământul Kievului și prezența militară a Rusiei acolo până când situația se va normaliza. Asta poate însemna foarte multe
Dungaciu: Rusia începe transnistrizarea Crimeei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54702_a_56027]
-
Bodu nu este de acord cu modul în care unii jurnaliști și politicieni, între care și purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, au ales să riposteze față de atitudinea britanicilor privind consecințele liberalizării pieței muncii începând din 2014. "Cătălin Ivan lătra la Marea Britanie ca să iasă din UE. Atitudinea unor jurnaliști și politicieni britanici de a se opune deschiderii pieții muncii pt români și bulgari trebuie să genereze o reacție, dar nu la modul acesta, mai ales că poziția guvernului britanic este
Bodu critică atitudinea lui Ivan: Latră la Marea Britanie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34284_a_35609]
-
a fost întrerupt de lătrăturile furioase ale unui câine care, trecând aproape prin fața ușii mele, m-a trezit. „- De ce urlă așa de tare potaia asta murdară” - miam spus în starea mea de semitrezie. Și, de îndată, mi-am răspuns: - Dar latră tocmai la străinul care se află în visul tău... Câteva clipe mai târziu, am adormit la loc, liniștit. Poetul este un veșnic captiv, cântând veșnic libertatea. Nu atât de moartea însăși mă tem, cât de ceea ce o precede... Subiect de
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
stat și de guvern”. Utilizează perfect plecările neinspirate ale lui Ponta și Antonescu „Băsescu, lăsat liber să joace tontoroiul pe un pustiu politic, utilizând perfect neinspiratele plecări ale Titulescului Mic și Crinului Mare, cândva regal, lăsat să urle și să latre, face ce trebuie - urlă și latră. Punctează. Nu are dreptul la concediu Ponta? Are. Nu are, în schimb, dreptul la dezertare dintr-un câmp fierbinte de luptă, nu are dreptul la concediu de odihnă în timp ce speranțele publice fac metastază. Ponta
Apel violent la Ponta și Antonescu, al lui Lucian Avramescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35944_a_37269]
-
plecările neinspirate ale lui Ponta și Antonescu „Băsescu, lăsat liber să joace tontoroiul pe un pustiu politic, utilizând perfect neinspiratele plecări ale Titulescului Mic și Crinului Mare, cândva regal, lăsat să urle și să latre, face ce trebuie - urlă și latră. Punctează. Nu are dreptul la concediu Ponta? Are. Nu are, în schimb, dreptul la dezertare dintr-un câmp fierbinte de luptă, nu are dreptul la concediu de odihnă în timp ce speranțele publice fac metastază. Ponta, în numele a ceea ce am înghițit, ca
Apel violent la Ponta și Antonescu, al lui Lucian Avramescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35944_a_37269]
-
Respiră adânc parfumul Clarei. Deschise plicul. Citi: „Plec, André, de această dată pentru totdeauna...” André închise ochii, fălcile i se încleștară și doi dinți bolnavi, frecându- se unul de celălalt, îi provocară durere. Mai luă o înghițitură de whisky. Afară lătra un câine. Reluă lectura: „Nu căuta o explicație, nu există niciuna. Nu-ți reproșez nici legăturile absolut naturale din moment ce, cum mi-ai spus-o și mi-ai repetat-o, doar excesul de hormoni e unicul responsabil, nici măcar instabilitatea ta profesională
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
acest motiv zic, conform stătutului În partid, că e, după aliniatul al șașelea, mai mult decât poligam, că a trăit, când cu una, când cu alta, Încât unul ca mine, cu origini sănătoase, neam! Acu, târziu, la ora asta, când latră câinii peste drum, nu știu. Sunt la Drincă, ce o face ei doi derbedei Împotriva moralei la partid, cu două, iar nu știu. Io, Scârță, propun să luați la cunoștință și să-i băgați la temniță vreo câteva luni, că
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
prieten al copilăriei mele, și nu mi-am putut opri lacrimile. Chiar și acum, după amar de vreme, ochii minții mi-l redau pe Bob aidoma cum a fost, și îl revăd tolănit pe verandă, sau fugind prin curte și lătrând bucuros la mine, îmbiindu-mă la joacă și rostogolindu-se cu burta în sus ca să-l mângâi, sub soarele dătător de viață al amiezii la munte, fiindcă întotdeauna amintirile copilăriei și ale primei tinereți sunt învăluite în soare. Adio, brav
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
să te "leși" la vale spre Nichifor, cel ce are 85 de ani. Arată... "ghini". Pe vărul meu primar - pe Tolea - nu-l găsesc acasă. Are un câine și bătrân și slăbănog și care, de leneș ce-i, nu mă latră. Vărul meu trebuie să vină "amu, amu" de la Căușani. Lucrează la Fabrica de conserve. Înainte vreme, pe timpul copilăriei mele, între Cârnățeni și Căușani, se afla râul "Botna" - azi desecat, ca urmare a atâtor și atâtor planuri staliniste de-a se
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
iartă, Dacă avui atâta mau: Pentru urzeala mea deșartă, Din braniști sacre să te tau! în fața ta, genunchii, iată, Mi-i plec și mi se face rău în timp ce, nu întâia dată, Te-am umilit sub ferestrău. La geamuri, viscolul mă latră, Gorunule, și mă străbat Căințe când te-mping în vatră, Cu, parcă, mâini de scelerat. Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne, Spre tine dacă mă strecor Peste omături, ca un câine Cu dinți năpraznici de topor! Știu, rănile-ți că se
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
romanițe și viruși și oameni se luptă pe viață și pe moarte. Fii scurt din respect pentru viața care-a semnat-o precum un garant al morții. Nimeni nu simte Nimeni nu simte cînd vine visul aidoma unui cîine și latră de bucurie și se zbenguie lîngă picioarele tale tot mai împietrite năuce picioare de statuie care încă nu e terminată cu sînge care nu s-a uscat cu mușchi ce mai tresaltă cu un rest de glas gata să cheme
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
trezit entuziasmul mesenilor fiind udată din belșug cu whisky cu vinuri și bere. Cu toții am plecat convinși de rolul civilizator al restaurantelor de rafinamentul bucătăriei chinezești. Atâta doar că bunul Dumnezeu știe de ce toată noaptea am auzit câinii din Giurgiu lătrând a pagubă. COMUNISM Tocmai mă întorceam entuziast cu ghiozdanul doldora de broșuri cu copertele roșii de la orele de marxism-leninism. Timp de trei ore tovarășa profesoară ne-a explicat cu un patos molipsitor că Dumnezeu nu există că până acum nimeni
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
mut și orb - un fericit, are de toate, că, vezi dragă Doamne, n-a plătit nimic, dar nimic, de hatârul cugetării tale, bade disperatule!... Eu - trebuie să fiu și eu cumva, nu te supăra - nu-s nici...nici...nici... aud, latru și văd de numa’numa, în consecință mă declar deplin mulțumit, chiar dacă plătesc al dracului de scump favoarea de a fi ca întreg! Mă întreb însă (surzi-nesurzi, muți-nemuți, orbi-neorbi) pentru toate-ale lumii acesteia cine va plăti nota la ceasul socotelii
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
întoarcem la râsul cu pietre și la plânsul cu bolovani un orb vorbește singur pe străzi că ea naște cum ar călări un mormânt în creierul meu se aude pocnet de piatră așa se întoarce spre casă câinele care a lătrat la o umbră Zarul trăim între pereții unui zar care din când în când cade pe masă ziua când văd ochii tăi e fața zarului cu două puncte negre deasupra când nu-i văd zarul se află-n cădere ca
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]