925 matches
-
unele prescurtări) în versuri de Teodor M. Eliat și tipărit în 1837, în atmosfera de renaștere națională din anii ce au urmat mișcării lui Tudor Vladimirescu, poemul era însoțit de următorul apel final: „Citește, frate române, și gândește la acest lăudat Erou și judecă că cu adevărat au fost al patriei părinte”. Doar un deceniu și ceva desparte această primă ediție românească de revoluția de la 1848, iar la Nicolae Bălcescu, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, figurează printre izvoarele de bază. Scrierea
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
LĂUDAT, I.[on] D. (3.XI.1909, Socu, j. Gorj - 8.XI.1996, Iași), istoric literar. Este fiul Mariei (n. Ștefănescu) și al lui Dumitru Lăudat, țărani. Urmează școala primară la Bărbătești (până în 1922), Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
LĂUDAT, I.[on] D. (3.XI.1909, Socu, j. Gorj - 8.XI.1996, Iași), istoric literar. Este fiul Mariei (n. Ștefănescu) și al lui Dumitru Lăudat, țărani. Urmează școala primară la Bărbătești (până în 1922), Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928) și Seminarul Central din București (1929-1933). În 1933 susține examenul de bacalaureat la Liceul „Marele Voievod Mihai” din capitală, iar în toamna aceluiași an devine
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
22; Octavian Șchiau, „Istoria literaturii române vechi”, TR, 1962, 48; Ion Apetroaie, O nouă contribuție la cercetarea literaturii române vechi, IL, 1964, 7; Mihai Zamfir, „Istoria literaturii române vechi”, CNT, 1964, 43; Mircea Muthu, ,,Dimitrie Cantemir”, TR, 1973, 25; I. D. Lăudat. Biobibliografie, Iași, 1974; Firan, Macedonski- Arghezi, 252-254; Mihai Drăgan, Profesorul I. D. Lăudat la 65 de ani, CRC, 1975, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 228-229; Dicț. scriit. rom., II, 728-729. I.A.
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
O nouă contribuție la cercetarea literaturii române vechi, IL, 1964, 7; Mihai Zamfir, „Istoria literaturii române vechi”, CNT, 1964, 43; Mircea Muthu, ,,Dimitrie Cantemir”, TR, 1973, 25; I. D. Lăudat. Biobibliografie, Iași, 1974; Firan, Macedonski- Arghezi, 252-254; Mihai Drăgan, Profesorul I. D. Lăudat la 65 de ani, CRC, 1975, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 228-229; Dicț. scriit. rom., II, 728-729. I.A.
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
1982, 8; G. Mihăilă, O viață în slujba cărții românești, RL, 1982, 52; I. C. Chițimia, Dan Simonescu la 80 de ani. In honorem, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1982; Al. Zub, Un cărturar și un pedagog, CL, 1983, 2; I. D. Lăudat, Profesorul Dan Simonescu - o viață închinată cărții, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; I. D. Lăudat, Dan Simonescu, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, AUI, literatură, t. XXX, 1984; Gh. Bulgăr, „Contribuții”, F, 1985, 2; Dim. Păcurariu, Erudiția și rigoarea
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Chițimia, Dan Simonescu la 80 de ani. In honorem, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1982; Al. Zub, Un cărturar și un pedagog, CL, 1983, 2; I. D. Lăudat, Profesorul Dan Simonescu - o viață închinată cărții, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; I. D. Lăudat, Dan Simonescu, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, AUI, literatură, t. XXX, 1984; Gh. Bulgăr, „Contribuții”, F, 1985, 2; Dim. Păcurariu, Erudiția și rigoarea istoricului literar, LCF, 1985, 14; Gheorghe Buluță, Contribuții la studiul literaturii române vechi, LCF
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
cu multă avuție o au împodobit [...] Iar la mănăstirea Pandocrator au fost mari ziduri, ca și la Iver, și au dăruit multe daruri. Și în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. Iar în lăudata mănăstire a Votopedului pohti să dea milă pre au ca și mla lavra lui Sfeti Athanasie [...] Și au împodobit și marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o trapezarie din temelie și o pivniță. Iar la Sfeti Pavel au zidit o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Răducanu Cantacuzino, fiul Stolnicului, de la mănăstirea Cotroceni - text pătruns de un fior modern -, este așezată în „versuri”: „Fev(ruarie) 25, 7223 [1715]. Radul Spătarul, părăsind lumea cea trecătoare în floarea vârstii, ș-au ales partea veciuitoare; pre stolnecu cel lăudat având firesc părinte, pre Costandin Cantacuzino bogatul întru minte. Multă întristare au adus a lui jalnică moarte, Lui Ștefan vod(ă) frăține-său, celui deplin în toate, care aici l-au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era moșnean într-însa, cu case și cu olate, ca și alți boiari. O mare ciudă făcu Dumnezeu cu țara Rumânească, că o scoase din mâinile păgânilor și bisericile le mântui de légea lui Méhmet, și-i trimise mare bucurie. Lăudat fie numele lui în veci!” Salvatorul țării, autor al unui act de autentic patriotism (era doar vorba de un „integrat”), devenit arbitru absolut al situației („După acéia vizirul porunci lui Costandin postelnicul să aleagă pre cine va fi voia lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stele, Cu dor și cu jele, Pe zilele mele; Cu cătare blândă Și o față mândră, Dulce la privire Și frumos la fire?467 Dacă văduva era tânără și intenționa să se recăsătorească, textul semăna cu cel „de fată” (și lăudați erau nurii ei, straiele cele frumoase erau și ele pomenite etc.), absența unor noi intenții matrimoniale modifica seria de motive, făcând loc pietății și altor apeluri la codul religios (fără-a fi uitată, firește, durerea pricinuită de dispariția soțului 468
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
verde, iar conținutul lui să fie zdrobit și introdus Înăuntru membrum virile una cum scroto. Un altul, lăudându-se cu abilitatea lui, a venit cu un remediu Încă și mai bun, recomandându-l ca pe un probatum est. Acest mult lăudat remediu consta În prăjirea unui pepene Înfășurat În aluat, și În timp ce este călduț se face o gaură per quod foramen penis erectus inserendus et semen virile injiciendum esset. - Risum teneatis amici! Dar nu am folosit nici unul dintre aceste remedii, un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în spațiul românesc medieval”, O, 1978, 27; Doina Curticăpeanu, Destinul cărții medievale, ECH, 1978, 8-9; Irina Petraș, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, ST, 1978, 9; Serafim Duicu, N-au fost „zid despărțitoriu” între frați, VTRA, 1978, 11; I. D. Lăudat, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, CL, 1978, 11; Gheorghe Buluță, Permanence et unité - Octavian Șchiau, „Les Érudits et les livres dans l’espace roumain médieval”, REVR, 1978, 12; Ion Vlad, Studii filologice, TR, 1978, 35. T. T.
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
și B. Scheanu, Arc, P. Arcașu, Scar, Șar, Șaru. Ș. a scris zilnic, între 1928 și 1944, articolul de fond din „Curentul”, lăsând sute de articole denunțătoare despre adevărata față a Rusiei sovietice. Cât s-a aflat în țară, ziaristul, lăudat și detestat totodată („șacalul”, ins apt de malversațiuni, celebră în epocă fiind formula „șantajul și etajul”), devenit personaj în Gorila de Liviu Rebreanu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Întunecare de Cezar Petrescu, Sectarii de Ion Agârbiceanu, Sfârșit de mileniu de
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
lit., I (1964), 353-364, 384; Panaitescu, Începuturile, 202-211; Ivașcu, Ist. lit., 147-152; Gh. Cardaș, Odiseea celui mai vechi manuscris inedit al cronicii lui Gr. Ureche, MO, 1970, 5-6; Ion Trăistaru, Portretul în cronica lui Grigore Ureche, R, 1970, 8; I.D. Lăudat, Grigore Ureche, Iași, 1971; Panaitescu, Contribuții, 477-503; Chițimia, Probleme, 197-271; Eugen Negrici, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1972, 9-147; Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi, București, 1973, 47-197, 313-341, 401-434; Curticăpeanu, Orizonturile
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
aparținând lui Ioan Slavici. Eseuri și articole mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală de la biserica „Sf. Gheorghe Nou”), T. Păunescu-Ulmu (Urme populare în poezia lui Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate scriitorilor legați de sau din această parte a țării: N. Vulovici și Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
comentarii, București, 1973; Grigore Ureche, București, 1979; Cronicarul Radu Popescu, București, 1987; Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, București, 1989; Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1995. Repere bibliografice: I.D. Lăudat, „Ion Neculce”, CRC, 1969, 3; Ion Caproșu, „Ion Neculce”, AIX, t. VII, 1970; Piru, Varia, I, 19-21; Șerban Cioculescu, Marginalii despre Grigore Ureche, RL, 1979, 14; Mircea Anghelescu, Din nou cronicarii..., VR, 1979, 6; Mircea Anghelescu, „Cronicarul Radu Popescu”, RL
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
Amor cu aripile muiate de ploaie”, care, pornind de la o odă a lui Anacreon, a cunoscut o largă circulație. Pe fundalul de pastel evocând ținutul Târgoviștei („Se întinde o câmpie/ De sub poale de Carpați/ Câmp deschis de vitejie/La românii lăudați”) este proiectată imaginea unui trai sănătos, vergilian, a cărui robustețe se răsfrânge deopotrivă în viața echilibrată a trupului și în dialogul, fără neliniști, al spiritului cu tainele universului. Atmosfera de împăcare este tulburată de „copilașul” cu aripi sfâșiate, în al
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
lui Ioan Văcărescu, diplomat, și ultima reprezentantă a ilustrei familii ce a dat literaturii române primii poeți moderni (Ienăchiță era străbunicul, iar Iancu Văcărescu, bunicul scriitoarei). Se instruiește acasă cu profesori particulari și prin lecturi. Manifestă un talent poetic precoce, lăudat și încurajat de Titu Maiorescu și de Vasile Alecsandri, care îi îndeamnă pe părinți să-i ofere posibilitatea unei educații serioase în această direcție. Din 1879 își desăvârșește studiile la Paris, audiind, la Sorbona, cursuri de literatură, filosofie, estetică, istorie
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Daniel, București, 1990; Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene, București, 1996. Repere bibliografice: George Muntean, „Studii și articole de literatură română veche”, CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii și articole de literatură română veche”, GL, 1968, 3; I. D. Lăudat, „Studii și articole de literatură română veche”, IL, 1968, 9; G. Mihăilă, „Studii și articole de literatură română veche”, VR, 1968, 11; Rusu, Utopica, 96-100; Mihai Ungheanu, „Atitudini”, RL, 1970, 43; Emil Manu, „Spre noi înșine”, SPM, 1972, 6; Stănescu
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
B. Fundoianu/Benjamin Fondane, București, 2000; Remember, pref. Emil Manu, postfață Ion C. Ștefan, București, 2001; Ipostaze de istorie literară, București, 2002; Orizonturi de istorie literară, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Al. Dima, Amintirea lui G.C. Nicolescu, CRC, 1978,17; I. D. Lăudat, „G. C. Nicolescu”, CL, 1978, 6; Arnold Helman, Amintirea unui scriitor cu un destin tragic - B. Fundoianu, „Ultima oră”, 2001, 862; Teodor Vârgolici, Medalioane istorico-literare, ALA, 2001, 556; Augustin Macarie, Necesare rememorări, „Dimineața”, 2001, 37; Ioan Mihuț, Ochii lui Argus
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
și "încurajat" pot fi întâlnite destul de frecvent. Deși se consideră unanim acceptat că drepturile altei persoane trebuie respectate, deseori observăm că părinții,profesorii și biserica prin acțiunile sale, contrazic acest principiu. Respectul, bunele maniere, tactica, modestia, de regulă, sunt apreciate, lăudate, dar în același timp, cu scopul "de a reuși" se permite și se încurajează agresivitatea, impolitețea față de alții.Comunicarea și comportamentul asertiv cere dezvoltarea anumitor deprinderi și abilități specifice. Eficiența procesului de învățământ este influențată de mai mulți factori-stilul de
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
nopții (Jurnal. 1939-1957), tr. și pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Zaciu, Lecturi și zile, TR, 1975, 30,31; Liviu Grăsoiu, Nici legendă, nici adevăr, LCF, 1975, 37; Vasile Gh. Șega, Originea lui Tudor Arghezi, R, 1975, 9; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, CRC, 1975, 39; Mitzura Arghezi, Postscriptum la o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
Originea lui Tudor Arghezi, R, 1975, 9; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, CRC, 1975, 39; Mitzura Arghezi, Postscriptum la o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date argheziene, R, 1980, 9, 10; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, AUI, literatură, t. XXVI, 1980; Mitzura Arghezi, Câteva precizări necesare, RL, 1983, 6; Șerban Cioculescu, Argheziana, București, 1986, 442-448
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
CRC, 1975, 39; Mitzura Arghezi, Postscriptum la o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date argheziene, R, 1980, 9, 10; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, AUI, literatură, t. XXVI, 1980; Mitzura Arghezi, Câteva precizări necesare, RL, 1983, 6; Șerban Cioculescu, Argheziana, București, 1986, 442-448, 467-470; Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, București, 1998, 6-8, 14-17, 32-48, 58-63. R.P.
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]