1,056 matches
-
Acceptă, la capătul puterilor, a doua soluție. C. se prezintă, cu o cruzime de analist modern, ca un laș. Un laș care are tăria să-și judece sever faptele și să le transpună în planul conștiinței morale. Volumul Amintirile unui laș este o jupuire de sine, pe viu. SCRIERI: Amintirile unui laș, București, 1998; Vara transfugului, București, 2002. Repere bibliografice: Simion, Fragmente, II, 274-276; C. Stănescu, Un agent al fricii, ADV, 1998, 9 mai; Dan Stanca, În căutarea timpului trecut, RMB
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
o cruzime de analist modern, ca un laș. Un laș care are tăria să-și judece sever faptele și să le transpună în planul conștiinței morale. Volumul Amintirile unui laș este o jupuire de sine, pe viu. SCRIERI: Amintirile unui laș, București, 1998; Vara transfugului, București, 2002. Repere bibliografice: Simion, Fragmente, II, 274-276; C. Stănescu, Un agent al fricii, ADV, 1998, 9 mai; Dan Stanca, În căutarea timpului trecut, RMB, 1998, 28 mai; Cornel Ungureanu, Literatură nonfictivă. „Amintirile unui laș”, O
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
unui laș, București, 1998; Vara transfugului, București, 2002. Repere bibliografice: Simion, Fragmente, II, 274-276; C. Stănescu, Un agent al fricii, ADV, 1998, 9 mai; Dan Stanca, În căutarea timpului trecut, RMB, 1998, 28 mai; Cornel Ungureanu, Literatură nonfictivă. „Amintirile unui laș”, O, 1998, 5; Gabriel Dimisianu, Mântuirea prin mărturisire, RL, 1998, 21; Călin Căliman, „Amintirile unui laș”, CNT, 1998, 50; Florin Bănescu, Pactul cu diavolul și eliberarea prin mărturisire, „Arca”, 1998, 4-6; Mira Feticu, O carte necesară, JL, 2000, 19-24. E.S.
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
Un agent al fricii, ADV, 1998, 9 mai; Dan Stanca, În căutarea timpului trecut, RMB, 1998, 28 mai; Cornel Ungureanu, Literatură nonfictivă. „Amintirile unui laș”, O, 1998, 5; Gabriel Dimisianu, Mântuirea prin mărturisire, RL, 1998, 21; Călin Căliman, „Amintirile unui laș”, CNT, 1998, 50; Florin Bănescu, Pactul cu diavolul și eliberarea prin mărturisire, „Arca”, 1998, 4-6; Mira Feticu, O carte necesară, JL, 2000, 19-24. E.S.
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
dorința depășeșete înțelepciunea, mori repede”. Unul dintre principalele obiective ale practicii qi gong este acela de a învăța cum să înfrânezi pasiunea cu ajutorul înțelepciuni, cum să controlezi Focul cu ajutorul Apei și cum să folosești voința pentru a manevra energia în loc să lași ca aceasta să se piardă prin intermediul emoțiilor. Scopul transformării esenței în energie, al rafinării energiei și al ridicării ei prin canalele spinale spre cap și apoi al transformării ei în spirit este acela de a hrăni conștiința și controlul volitiv
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
acela al opoziției. 30 {EminescuOpXIII 31} "Binele public" are mult spirit. Dar în aceste momente în care toate interesele au fost îngrijate de legile propuse de guvern avem ceva mai bine de făcut decât un duel de spirit. Adunarea din lași ne-a dat un exemplu pe care ar fi în interesul țării să-l imităm cu toții. Ne mărginim dar a mulțumi confraților noștri pentru propunerea ce ne fac de-a ne introduce în templul democrației ridicat prin Constituțiunea din 1866
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zilei în coloanele ziarului nostru și avu în adevăr de rezultat ruperea definitivă de partizanii 107 {EminescuOpXIII 108} săi de la "Steaua Romîniei". Pentru noi publicarea avea importanță numai pe atât pe cât dovedea încercările de formare ale unui grup roșu la lași și că aceste încercări - precum nici nu se poate altfel la roșii - erau alimentate în focul lor patriotic de sume administrate pe sub mână din fonduri publice. Aceste sume au întemeiat existența "Liberalului", apărut în locul "Stafetei ". Intriga, pe care pretinșii săi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cu cât mai mare e îngăduirea ce-o exercităm față cu neastâmpărații oameni de lângă Dâmbovița cu atât li se umflă creasta, cu atât mai nerușinate sunt pretențiunile și cererile lor. Iar ceea ce se vorbește sau se scrie în București, în lași, oriunde în România în contra Ungariei și a Austriei află cale în Transilvania și în Ungaria de sud - est și e întîmpinat cu aprobare din partea multora, cu simpatie deplină. Să nu ne înșelăm prin corespondențe oficioase de domolire și să ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
GUVERNUL NOSTRU "Neue freie Presse" de la 22 iunie vine și confirmă știrea că guvernul austro-ungar nu s-a mulțumit cu comunicatul din "Monitorul oficial" român privitor la rodomontadele roșii din Iași. Numita foaie scrie, între altele: Întâmplările de la banchetul din lași preocupă necontenit lumea diplomatică. Cabinetul vienez a declarat oficial că nu se poate mulțumi cu comunicatul apărut în "Monitorul oficial" din București și, în sensul acesta, la 20 iunie deja, ministrul de externe a însărcinat pe ambasadorul austro-ungar, baronul Mayr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noi nevoie pentru a ne stabili colonia. - Liniștea de care ai tu nevoie pentru a încerca să transformi proiectul ăsta într-unui cu adevărat religios, bombăni Șestov. - Ce vrei să spui? - E limpede că îți pui mai multe speranțe decât lași să se vadă în faptul că îl vei putea readuce la viață pe Augustin Bloose, care să devină un fel de divinitate și conducător absolut! - Și chiar dacă ar fi așa! Ai vreo idee mai bună? se răsti Oksana. Șestov își
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu acceptă accesele politice ale muncii de erudit: "Erasmus s-a ouat, se spunea la Roma, Luther a clocit puii". Dar Erasmus îl reneagă pe Luther; Guillaume Budé pe Calvin. Părinții își dezmoștenesc copiii; fiii își denunță părinții ca fiind lași și "nicodemiți" (Du bist nicht fromm!). Guvernarea oamenilor găsindu-și temei în fidelitatea pentru Scriptură, filologia înlocuiește teologia ca regină a științelor; și filologul își riscă pielea fiindcă poate, într-un fel, dacă nu să clădească și să destrame un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și, dacă este nevoie, dați-vă și câte o pedeapsă.” (Seneca) La nevoie, devii curajos. (Un alt proverb ne oferă o explicație plastică: „Omul e leu În propria lui cauză”. De asemenea, factorul afectiv poate fi hotărâtor: „La disperare, și lașul prinde curaj”.) Barcagiul bun se cunoaște În timp de furtună. (Adevăratele calități sufletești se exprimă În asprimea unor confruntări de viață.) „Curajul nu constă În a nu vedea pericolul, ci În a-l Învinge, atunci când Îl cunoști.” (J.-P. Richter
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ceva Înseamnă a descoperi o valoare pentru care poți să renunți la tot ceea ce viața Îți oferă; prin sacrificiu vrei să salvezi ceva ce nu poate exista decât cu compensația neexistenței.” (E. Cioran) șoarecele se arată voinic În gaura lui. (Lașul este curajos numai când Își știe spatele asigurat.) „Uităm ușor de greșelile noastre când nu sunt cunoscute decât de noi.” (La Rochefoucauld) În fiecare inimă doarme un leu. (Fiecare are mândria/demnitatea sa, care se cere a fi respectată.) „Doamne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
diferența de valoare Între noi și strămoșii noștri. Se și spune, de altfel: „Ce folos că tatăl tău a fost domn, dacă tu nu ești om!”.) „Gloria străbună nu Împodobește pe descendentul degenerat, ci dimpotrivă, Îi arată decăderea” (T. Vianu) Lașii mor de mai multe ori, Înainte de a muri. (Desigur, este vorba de o moarte morală, pe care ei o realizează În conștiința celorlalți ori de câte ori lipsa lor de curaj și de onoare Îi face să lovească pe la spate pentru a-și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe cel care a ieșit Învingător. (Nu numai pentru faptul că le creează un sentiment al siguranței personale, dar și pentru că le dă iluzia că Împreună ar putea Înlătura erorile sau imperfecțiunile existenței lor.) După război, mulți viteji s-arată. (Lașii evită situațiile de confruntare primejdioase, În care viața le-ar fi În pericol, dar nu-și fac scrupule din a se lăuda - după ce primejdia a trecut - cu fapte de curaj pe care le-ar fi putut Înfăptui dacă nu i-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
patetic care aplică lovituri de bici unor nesimțiți, până când se prăbușește el însuși, extenuat, sub privirile lor batjocoritoare. În mod curios, Cristian Tudor Popescu nu-i critică niciodată pe oamenii simpli, ca și cum nu ar vedea că printre ei există atâția lași, leneși și incapabili. Pentru el, populația este sacră, vina pentru degradarea fără precedent a vieții din România revenind exclusiv demnitarilor. Stângismul de intelectual naiv, dorința isterică de a schimba peste noapte mersul lumii îl fac pe ziarist să semene cu
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins. Eroismul este dăruire de sine și sacrificiu, un act moral prin care violența este sublimată În bravură. Eroul este simbolul viril, care se opune imaginii lașului. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre evitare și eroism? Sunt antagonice? Nu. Ele sunt complementare. Evitarea este atitudinea morală a Înțeleptului, pe când eroismul este atitudinea virilă a luptătorului pentru o cauză morală. Evitarea este interioară, pe când eroismul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
normale) Psihopatologie (fenomene psihice morbide) Nous = suflet Ek-nous = scos din minți a-nous = smintit Dis-nous = ostil Apo-noia = irațional Paranoia = nebun, cu mintea tulburată Phrenos = gândire, inteligență Ek-phron = smintit, ieșit din minți Dis-phron = trist, mâhnit Phreno-blabes = nebun Psyché = suflet, viață A-psychia = laș, mișel Pneuma = suflet, însuflețit A-pnea = lipsit de viață Mneme = memorie Mania = nebunie, demență, furie Maniakos = nebun Termenii latini pentru a desemna formele de nebunie - alienație mintală sunt la fel de diverși sub aspectul nuanței ca și cei din limba greacă. În sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma în substantivul curulis pentru a-l desemna pe lașul (sedentar bogat și lipsit de bărbăție) de la Roma, pentru a-l distinge de curajosul soldat care înfrunta primejdii la granițele Imperiului, departe de Roma. Astfel încât supărătoarea similitudine fonematică a lui curriculum cu un cuvânt românesc vulgar (de altfel, moștenit de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își schimbă atitudinea de tribun în aceea de filosof-sihastru. Poezia, păstrând însemnul tragicului, devine contemplativă, de un lirism concentrat, metaforei
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
oamenii reacționează diferit. a) În primul rând, există o largă variație individuală. Cum poate retrăi, de exemplu, un om normal ceea ce trăiește un schizofrenic? Cum poți înțelege o teamă patologică, când nu ai avut decât experiența temerii „normale”? Poate un laș să-l înțeleagă pe un curajos? Poate un altruist să înțeleagă un egoist? Există aici o problemă de principiu. Presupunem că psihicul nostru reprezintă la nivelul potențelor sale o realitate constantă. În anumite condiții, fiecare dintre noi poate fi cuprins
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai bun răspuns coordonat pentru cazul în care ambii jucători se decid să selecteze un amestec din alegerile disponibile. Pentru un jucător care ia decizia pe baza utilității așteptate, rezultatul din strategia mixtă este preferabil față de unul din rezultatele pure (lașul), dar inferior față de celălalt (eroul). Pentru un jucător care încearcă să evite cel mai rău rezultat (accidentul), ambele rezultate pure sunt de preferat. De aceea, există o mare doză de incertitudine față de strategia ce va fi aplicată, iar acest lucru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și atunci când o analiză completă este imposibilă, este utilă simpla recunoaștere a structurii generale a jocului care se desfășoară într-o anumită situație, căci aceasta ne poate ajuta să discernem tipare și ocurențe regulate în complexitatea comportamentului uman. Putem spune: „«Lașul» de două persoane este un joc, ceea ce explică de ce ambele părți anunță așa de hotărât că nu vor coopera, cu toate că apreciază rezultatul”. Sau, „persoana aceea este foarte pricepută la aplicarea «strategiei Nash mixte», pentru a-și reduce riscurile din rezultat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
folosește teoria alegerilor raționale în studiul acestui subiect central din științele sociale. Ca și până acum, scopul său este în același timp metodologic și de conținut. Problema acțiunii colective este definită cu ajutorul a trei jocuri asemănătoare de două persoane - „Asigurarea”, „Lașul” și „Dilema prizonierului”. Aceste jocuri sunt prezentate apoi în forma lor de n persoane pentru a demonstra anumite tensiuni caracteristice relațiilor stabilite între individul rațional și contribuția sa la o societate democratică. Sunt analizate soluțiile posibile ale problemei acțiunii colective
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
z.) Cea mai atractivă soluție ar fi să încerc să profit - caz în care aș obține un câștig colectiv fără nici un cost individual pentru producerea acestuia. În „Asigurarea”, decizia ta de a lucra generează decizia mea de a lucra. În „Lașul”, din contra, decizia ta de a lucra, îmi justifică mie lenea și decizia de a mă retrage și de a privi. Dar și tu ai aceleași preferințe. Amândoi considerăm rațional să refuzăm în cazul în care celălalt cooperează, dar vom
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]