1,071 matches
-
deschiderea unui Centru Cultural Cea mai temeinic organizată este Comunitatea evreească având patrimoniu propriu, case de rugăciuni, cantină, rețea specifică de asistență socială. Un exemplu semnificativ de înțelegere, sprijin și principialitate față de comunități ni-1 oferă Comunitatea poloneză din lași. Casa Polonă, cu sediul pe str. Elena Doamna are 20 de membri- medici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma în substantivul curulis pentru a-l desemna pe lașul (sedentar bogat și lipsit de bărbăție) de la Roma, pentru a-l distinge de curajosul soldat care înfrunta primejdii la granițele Imperiului, departe de Roma. Astfel încât supărătoarea similitudine fonematică a lui curriculum cu un cuvânt românesc vulgar (de altfel, moștenit de la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
păgâni au mai opus rezistență încreștinării, fiindcă îi urau pe romani și aveau concepția cultului pentru bărbăție și curaj, iar răzbunarea era privită ca o datorie considerând, astfel, că apostolii care au suferit și iertat ca și Hristos au fost lași, lăsând pe Mântuitorul în mâinile fariseilor și cărturarilor poporului -, totuși, și saxonii cei mai refractari s-au încreștinat prin Sfântul Liadurin și Sfântul Sturm, discipoli imediați ai Sfântului Bonifaciu. Carol cel Mare a definitivat, prin forță, încreștinarea saxonilor (782). Cucerirea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
roată, cu sau fară toartă: cești carpice, vase urnă, străchini, fructiere, pahare, opaițe, strecurători și chiar mai multe tipuri de amfore carpice. După ultimele descoperiri făcute de arheologul N. Pușcaș u și expuse la Complexul Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-a utilizat încă din mileniul IV î.e.n., dându-se un avans de 2000 de ani față de celelalte civilizații care sunt considerate, în prezent, descoperitoarele roții olarului". Pentru măcinarea cerealelor se foloseau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984, 1985) Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. I și II, Inst. Ist. Arh. "A.D.Xenopol", lași. 24.Chintă, C. (1888)Dicționar geografic al județului lași, S.G.R.R., București. 25.Chiriță, C. (1889)Dicționar geografic al județului Vaslui, S.G.R.R., București. 26.Cihodaru, C, Platan, Gh. (1980)Istoria orașului Iași, Ed. Junimea, Iași. 27.Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
urmările fricii este tulburarea simțurilor, situație care face ca lucrurile să-ți apară altfel decât sunt. Nu-ți este frică fiindcă îți trec prin cap gânduri sinistre. Ele îți trec prin cap fiindcă ești fricos. Fricosul se teme înainte de primejdie, lașul în timpul ei, curajosul după ea. Unii sugerează să-ți înfrânezi teama prin speranță. Niciun motiv de temere nu e atât de puternic ca să nu fie și mai puternică convingerea că, uneori, cele temute ne potolesc și cele sperate ne amăgesc
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
judecat, trebuie pedepsit pentru inconștiența / De a crede că i se poate permite orice”), Insomnie îl are în centrul scenei pe inginerul Sabin Pop, om incomod, care „se află într-o permanentă stare de revoluție”. „Împotriva sa se coalizează fricoșii, lașii, lichelele, profitorii”, un păgubos, conchide dramaturgul. Refuzat ulterior sistematic de teatre, D. avea să intre în atenția publicului ca demnitar, după 1990, într-un context - iarăși - destul de puțin favorabil împlinirii scriitoricești. Poetul „pierdut”, gazetarul obosit și dramaturgul copleșit de realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
articol, fiind diferențiate și prin intonație: X este un țăran, față de X este țăran (Avram [1986] 1997a, ib.). În ce privește numele predicative exprimate prin adjective calificative substantivate, norma literară admite articularea nedefinită doar la adjectivele care exprimă însușiri negative: Ești un laș, Sunteți niște răi (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 80-81). Structurile, nerecomandabile, în care se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în extindere: Ești o drăguță (Avram [1986] 1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
distrug libertatea personajelor lui Eugen Ionescu în piesa Rinocerul, silindu-le la o odioasă metamorfoză. Nu se întâmplă și la noi, cu unii oameni, același lucru? Nu devenim oare ceea ce nu suntem și nici n-am vrea să fim: ipocriți, lași, slugarnici? Aceste josnice sentimente nu ne împiedică oare să simțim, să gândim și să creăm, deci să rămânem oameni? Cu excepția lui Béranger, eroul piesei, toate personajele sunt stăpânite de teamă în fața terorii și se transformă treptat în rinoceri, simbol al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Acest poem de trei sute de versuri îi îndeamnă pe locuitorii orașului la autoapărare, proclamă că moartea victimelor a fost gratuită și refuză să le plângă. Împotriva evreilor se îndreaptă furia poetului, a evreilor care s-ar fi purtat ca niște lași în fața dușmanului. Furie împotriva evreilor și furie împotriva lui Dumnezeu. Prin acest poem, Bialik pledează cauza sionismului în fața tineretului evreu din Zona de Rezidențăllll din Rusia. Dar, printr-o ironie a sorții, același poem este astăzi adăugat martirologiei din liturghia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nu acceptă accesele politice ale muncii de erudit: "Erasmus s-a ouat, se spunea la Roma, Luther a clocit puii". Dar Erasmus îl reneagă pe Luther; Guillaume Budé pe Calvin. Părinții își dezmoștenesc copiii; fiii își denunță părinții ca fiind lași și "nicodemiți" (Du bist nicht fromm!). Guvernarea oamenilor găsindu-și temei în fidelitatea pentru Scriptură, filologia înlocuiește teologia ca regină a științelor; și filologul își riscă pielea fiindcă poate, într-un fel, dacă nu să clădească și să destrame un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a zis că are de gând să-mi rupă picioarele, dar s-a gândit că totuși nu merit așa ceva. Însă o să mă distrugă într-un final, tot cu ajutorul scrisului. Războiul, înfruntarea fizică se poartă între bărbați, iar eu fusesem un laș când am recurs la așa tertip ieftin, să-i demasc printr-o tipăritură. Îi ascultam pe cei doi, adulmecam aroma aceea de mititei arși, la marginea orașului se vedea niște batal arzând, și mie mi se părea un lucru extrem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
își pun mintea cu ele și le ascultă. Am vorbit despre alchimiști, despre "arta" focului... Noaptea, spune prietenul meu, vin aici studenții, cu mașinile, și se sărută". Și de la Repedea ne întoarcem târziu, oprindu-ne la motel, ca să privim luminile lașului, pâlpâind în aerul cald al nopții ca niște licurici. De-aș fi fost primar, aș fi așezat aici, pe un soclu măreț, de piatră, statuia lui Mihai Viteazul, pe care aș fi pus zece mii de lumini, s-o vadă cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
așteptam la gară. De acolo plecam direct "la mare", cu vagonul de Iași-Cetatea Albă-Bugaz. Mi-am fixat lanțul ceasului de cheutoarea hăinuței, să se vadă cât mai bine. Aveam o mândrie de împărat recent promovat. Totul a fost o minune, lașul, care era un oraș plin de mizerie, mi se părea magnific, mi se părea că toată lumea se uită cu gura căscată la ceasul meu. Totul a fost o minune până când, în tren, am observat că minunatul meu ceas era fosforescent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Am pus-o într-un plic, adăugând, tot în xerox, poezia lui Bobu, care-i plăcuse atât de mult maestrului. Cineva, nu știu cum, va trebui să găsească vreun caiet de poezii a lui Ion Bobu. Una, "Ciocârlia", a fost publicată în "lașul literar", dar sub semnătura celui care făcea "Poșta redacției". (A murit și el, și păcatele lui uitate sunt.) Cineva ar trebui să încerce totuși recuperarea poeziei lui Ion Bobu. A fost sufletul de poet cel mai autentic pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o greșeală estetică și psihologică. Victoria femeii este evidentă prin acceptarea socială a Prieteniei care, protejând-o de servituțile matrimoniale, atât de frecvente, permite realizarea destinului ei natural. Miniaturi Nu știu cine a spus că orice român este puțin ieșean. Acum, când lașul se pregătește pentru inevitabilul festival al teiului în floare, într-adevăr, prieteni sau, dimpotrivă, neprieteni și ostili lașului, simt că sunt puțintel ieșeni. De obicei, ideea aceasta nu se rostește; se simte. Este unul din farmecele acestui detestat, hulit, disprețuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
servituțile matrimoniale, atât de frecvente, permite realizarea destinului ei natural. Miniaturi Nu știu cine a spus că orice român este puțin ieșean. Acum, când lașul se pregătește pentru inevitabilul festival al teiului în floare, într-adevăr, prieteni sau, dimpotrivă, neprieteni și ostili lașului, simt că sunt puțintel ieșeni. De obicei, ideea aceasta nu se rostește; se simte. Este unul din farmecele acestui detestat, hulit, disprețuit și totuși mult iubit oraș. Ca orice fapt din categoria "amoroasă", este greu de explicat acest atașament. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nu avea nici un sens ceea ce îmi spunea, dar cu acest personaj nu te puneai nici în gând. Face parte din categoria celor care au "totdeauna dreptate". Ba m-a și avertizat că la Muzeul condus de el rămân numai "iubitorii lașului" și mi-a întors spatele masiv. Nu m-a uitat niciodată; mă suspecta că nu aș fi "iubitor al lașului". Nu avea dreptate, dar nu conta, el avea totdeauna dreptate. Cultul lașului se menține, dincolo de mizeria orașului. Din Ciric, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
categoria celor care au "totdeauna dreptate". Ba m-a și avertizat că la Muzeul condus de el rămân numai "iubitorii lașului" și mi-a întors spatele masiv. Nu m-a uitat niciodată; mă suspecta că nu aș fi "iubitor al lașului". Nu avea dreptate, dar nu conta, el avea totdeauna dreptate. Cultul lașului se menține, dincolo de mizeria orașului. Din Ciric, din Galata, Tătărași, Sărărie și Țicău, din toate străzile prăvălite ale vechiului Iași, de peste tot, răsare acest cult. Până și bucureștenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la Muzeul condus de el rămân numai "iubitorii lașului" și mi-a întors spatele masiv. Nu m-a uitat niciodată; mă suspecta că nu aș fi "iubitor al lașului". Nu avea dreptate, dar nu conta, el avea totdeauna dreptate. Cultul lașului se menține, dincolo de mizeria orașului. Din Ciric, din Galata, Tătărași, Sărărie și Țicău, din toate străzile prăvălite ale vechiului Iași, de peste tot, răsare acest cult. Până și bucureștenii, mai snobi, mai cârcotași, mai subțiri, mai intelectuali, cum or fi, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Iași, de peste tot, răsare acest cult. Până și bucureștenii, mai snobi, mai cârcotași, mai subțiri, mai intelectuali, cum or fi, mai șmecheri, mai Mitică (cei mai mulți mitici din lume sunt concentrați la București), deci până și bucureștenii au acest cult al lașului. E un fel de obligație națională, nu merge altfel... "Trebuie să fii puțintel ieșean, dacă ești român." Îmi amintesc de un concurs de primariat unde un medic, profesor devenit ulterior general, rămăsese foarte mulțumit de un candidat, îi trecuse pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să fii puțintel ieșean, dacă ești român." Îmi amintesc de un concurs de primariat unde un medic, profesor devenit ulterior general, rămăsese foarte mulțumit de un candidat, îi trecuse pe o fișă nota maximă, douăzeci, când, întrebându-l cum găsește lașul, nefericitul a mărturisit că nu mai fusese niciodată la Iași. Printr-un joc subtil de stilou, nota douăzeci s-a prefăcut în optsprezece. (Și profesorul nu era deloc ieșean, dar avea sensibilitate de ieșean. E un fel de distincție. Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mărturisit că nu mai fusese niciodată la Iași. Printr-un joc subtil de stilou, nota douăzeci s-a prefăcut în optsprezece. (Și profesorul nu era deloc ieșean, dar avea sensibilitate de ieșean. E un fel de distincție. Cred că dacă lașul ar fi în Anglia, nici un englez nu ar deveni "Sir" dacă s-ar afla că nu a trecut în viața lui prin această capitală spirituală.) * Nu știu cum se face, dar lașul este iubit încă înainte de a-l li văzut. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de ieșean. E un fel de distincție. Cred că dacă lașul ar fi în Anglia, nici un englez nu ar deveni "Sir" dacă s-ar afla că nu a trecut în viața lui prin această capitală spirituală.) * Nu știu cum se face, dar lașul este iubit încă înainte de a-l li văzut. Nu mai spun ce se întâmplă cu acest sentiment "după" ce ai cunoscut orașul. lașul are ceva de femeie fatală. Cine i-a căzut în plasă, este condamnat la iubire veșnică. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ar afla că nu a trecut în viața lui prin această capitală spirituală.) * Nu știu cum se face, dar lașul este iubit încă înainte de a-l li văzut. Nu mai spun ce se întâmplă cu acest sentiment "după" ce ai cunoscut orașul. lașul are ceva de femeie fatală. Cine i-a căzut în plasă, este condamnat la iubire veșnică. Dacă s-ar aduna în altă viață, postumă, toți foștii ieșeni, aceștia s-ar grupa, foarte probabil, pe categorii determinate de cartiere, și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]