2,524 matches
-
și prin produsele de metabolism toxice pentru drojdii. Bacteriile butirice formează acid butiric care este toxic pentru drojdii. Bacteriile acetice fiind aerobe se dezvoltă mai rar în plămezi, dar acidul acetic format, în concentrație de peste 0,75% oprește fermentația. Bacteriile lactice sunt și ele dăunătoare prin acidul lactic care îl formează, dar uneori Bacillus Delbrücki (producător de acid lactic) este folosit pentru acidularea plămezilor speciale pentru drojdie. Nutrienții adiționali - Plămezile din cereale și cartofi nu necesită de obicei adăugarea de substanțe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
drojdii. Bacteriile butirice formează acid butiric care este toxic pentru drojdii. Bacteriile acetice fiind aerobe se dezvoltă mai rar în plămezi, dar acidul acetic format, în concentrație de peste 0,75% oprește fermentația. Bacteriile lactice sunt și ele dăunătoare prin acidul lactic care îl formează, dar uneori Bacillus Delbrücki (producător de acid lactic) este folosit pentru acidularea plămezilor speciale pentru drojdie. Nutrienții adiționali - Plămezile din cereale și cartofi nu necesită de obicei adăugarea de substanțe nutritive, dar acestea sunt indispensabile plămezilor din
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Bacteriile acetice fiind aerobe se dezvoltă mai rar în plămezi, dar acidul acetic format, în concentrație de peste 0,75% oprește fermentația. Bacteriile lactice sunt și ele dăunătoare prin acidul lactic care îl formează, dar uneori Bacillus Delbrücki (producător de acid lactic) este folosit pentru acidularea plămezilor speciale pentru drojdie. Nutrienții adiționali - Plămezile din cereale și cartofi nu necesită de obicei adăugarea de substanțe nutritive, dar acestea sunt indispensabile plămezilor din melasă, hidrolizate celulozice sau leșii bisulfitice. Ca nutrienți adiționali se utilizează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
nutritive, dar acestea sunt indispensabile plămezilor din melasă, hidrolizate celulozice sau leșii bisulfitice. Ca nutrienți adiționali se utilizează sulfatul de amoniu, diamoniufosfatul, ureea, superfosfatul de calciu, sulfatul de magneziu precum și o serie de vitamine (biotina). Produșii secundari de fermentație - acidul lactic și acetații inhibă procesul de fermentație alcoolică. Antisepticii introduși în plămadă împiedică dezvoltarea microorganismelor de infecție, drojdia fiind mai puțin sensibilă la antiseptici decît bacteriile. Prin adăugare de acid sulfuric în plămezile de drojdie se creează o aciditate ridicată care
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în timp ce conținutul ei în magneziu este insuficient, în special atunci când se tratează zemurile pentru purificare cu schimbători de ioni. Deficitul de magneziu al melasei se corectează prin adaos de sulfat de magneziu. Acizii organici sunt reprezentați de acizii oxalic, citric, lactic, malic, tartric, formic, acetic, propionic și oleic, iar dintre aminoacizi sunt prezenți: acid glutamic și glutamină, acid aspartic și asparagină, lizină, glicocol, alanină, valină, acid α-aminobutiric și alții. Substanțele colorante din melasă sunt formate în principal din caramel și melanoidine
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Drept antiseptice neacide se utilizează varul cloros (0,5 kg/1000 kg melasă), pentaclorfenolatul de sodiu (60÷90 g la 1000 kg melasă) și formalina (0,15 kg formalină 40% la 1000 kg melasă). In cazul infecțiilor puternice cu bacterii lactice și sporogene, mustul de melasă cu concentrația 50°Bllg se sterilizează termic, la 120÷130°C timp de 1÷10 minute. Administrarea substanțelor nutritive are drept scop asigurarea condițiilor optime de dezvoltare a drojdiilor. Cantitatea de azot din melasă este
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
etc. Borhotul rezultat de la distilarea plămezilor din cereale și cartofi conține substanțe nefermentescibile din materia primă (celuloză, proteine, pectine, grăsimi, acizi nevolatili, substanțe minerale), resturi de amidon, dextrine sau chiar maltoză nefermentate, produse secundare nevolatile ale fermentației alcoolice (glicerină, acid lactic), celule de drojdii etc. Cantitatea de borhot obținută depinde de materia primă supusă fermentației, de concentrația alcoolică a plămezii și a spirtului brut, situîndu- se între 10 și 14 litri pentru un litru spirt. Prin uscarea borhotului umed rezultat de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
urma uscării se obține un produs cu 5÷6% umiditate, 25÷30% proteine și 8% grăsimi. Borhotul poate fi îmbogățit în vitamina B2, prin cultivarea microorganismului Aspergillus flavus pe borhotul filtrat, și în lactat de amoniu, prin cultivarea de bacterii lactice. Borhotul de cereale și cartofi poate fi folosit și pentru obținerea preparatelor enzimatice fungice, a drojdiei de panificație și furajere, a cleiului de borhot etc. Borhotul de melasă rezultă în cantitate de 13÷14 litri pentru un litru de spirt
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
rece își mențin aproximativ 70÷75% din conținutul inițial. Vitaminele se mențin mai bine în produsele deshidratate cărora li s-a aplicat operația de sulfitare și care se păstrează în condițiile limitării aerării și în produsele concentrate, sterilizate și fermentate lactic. In sucuri pierderile depind de operațiile aplicate (opărire, sterilizare, extracție etc), de pH, de prezența enzimelor și a oxigenului, de prezența ionilor de metale grele (mai ales cupru ) etc. Ionul de potasiu ( K+ ) induce un potențial care activează mișcările protoplasmei
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sau recoltate pe vreme ploioasă cantitatea de drojdie este și mai mică. In această situație fermentația pornește lent, fapt ce conduce la prelungirea fermentației și înmulțirea unor microorganisme dăunătoare aflate pe suprafața fructelor (drojdii din flora spontană, bacterii acetice și lactice etc.), cu pierderi însemnate în zahăr și scăderea calității rachiului. Atunci cînd se dorește pornirea rapidă a fermentației, în borhot se adaugă drojdie de bere (de panificație). Se utilizează 1 kg drojdie comprimată, suspendată în 2÷3 l apă, la
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
proporție de 80÷85%. Etapa fermentației principale se conduce la temperatura de 20÷25°C, cînd durează 3÷5 zile. Această etapă este puternic exotermă necesitînd preluarea căldurii de reacție. Depășirea temperaturii de 25°C favorizează dezvoltarea bacteriilor acetice și lactice, iar la temperaturi de peste 35°C are loc și inactivarea drojdiei. In etapa fermentației secundare se menține o temperatură de maximum 30°C, fiind adeseori necesară încălzirea ușoară a borhotului. O răcire bruscă ar conduce la pierderi de zahăr, deoarece
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a borhotului crește. In acest caz, borhotul fermentat se acidulează cu acid sulfuric la pH 3,0÷3,2 înainte de a începe completarea cu borhot dulce. Drojdia suportă acest pH fără să sufere în mod deosebit, dar bacteriile acetice și lactice, precum și drojdiile sălbatice dăunătoare sunt distruse. Adăugarea borhotului dulce conduce la o ușoară mărire a pH-ului, ajungîndu-se la valoarea optimă (3,2÷3,5). Pe de altă parte, mediul acid catalizează invertirea zaharozei fapt ce favorizează direct fermentația. Pentru
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
respirator, digestiv, genito urinar. Mecanismele chimice contribuie la apărarea antiinfecțioasă prin realizarea unui mediu acid, nefavorabil dezvoltării germenilor, la nivelul mucoaselor (acidul clorhidric secretat ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 14 gastric) și a tegumentelor (acizi grași ai glandelor sebacee, acidul lactic din transpirație, PHul pielii). Mecanismele mecanice intervin prin îndepărtarea germenilor de pe suprafața tegumentelor odată cu descuamația stratului cornos superficial și eliminarea transpirației. La nivelul mucoaselor diferitelor segmente anatomice, îndepărtarea germenilor este realizată de mișcarea cililor respiratori, reflexul de tuse, strănut, motilitatea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacterii (grupul bacteriilor proteolitice) de a produce procese de dezorganizare a țesuturilor cu structură proteică. Principalii microbi din placa dentară care produc acizi sunt streptococii viridians și lactobacilii. Aceștia scindează pe cale enzimatică mono-, diși polizaharidele, formându-se acizi variați: acid lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, acid glutamic, acid aspartic. Coborârea pH-ului sub valoarea 5 face ca rețeaua cristalină de apatită a smalțului să se transforme în fosfat tricalcic și apoi în fosfat acid solubil, care dezmembrează fibrele de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bucățele cu aspect brânzos. Răceli recurente. Kalium nitricum Debilitate și recădere în TBC. Răgușeală. Expectorează cheaguri de sânge după hemaj. Lachnanhtes În primele faze ale TBC și în cazurile stabilizate. Locvacitate. Obraji roșii circumscriși. Tendință la transpirație. Puroi în gât. Lactic acidum Tuberculoză ulcerativă a corzilor vocale, ca de la un nodul în gât, care întreține tendința permanentă la înghițit. Lycopodium Tuberculoză laringiană, mai ales când începe ulcerația.Tuse gâdilitoare. Dispnee. Expectorație gri, purulentă, sărată, hemoragică, groasă. Constricție în piept, ca o
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
coarne). Se mărește consumul de lichide (6-8 pahare de apă pe zi) pentru ușurarea tranzitului prin hidratarea fibrelor alimentare. Foarte activ este iaurtul și laptele bătut care conține bacterii utile (Lactobacillus acidophilus și Bifidobacterium). Suplimentar se iau pastile cu fermenți lactici (2-3 pe zi Înainte de mese). Dimineața, cu 30 minute Înainte de micul dejun, se recomandă să se ia câte o lingură de gel din planta Aloe vera, luată cu ceai de coada șoricelului sau asociată cu tinctură de propolis (40 picături
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de sodiu și bicarbonatului de amoniu se admite cu condiția ca aceste substanțe să corespundă cerințelor generale de puritate stabilite pentru adjuvanții alimentari la art. 82 din norme. Articolul 115 La produsele alimentare destinate alimentației copiilor se admite folosirea acidului lactic L Articolul 116 Folosirea la preparate de carne și de brînzeturi topite a trifosfatului pentasodic și a polifosfatului de sodiu se admite în concentrație de 500 mg la kg produs (exprimat în P2O5). Substanțele trebuie să îndeplinească următoarele condiții de
ORDIN nr. 184 din 4 aprilie 1972 privind stabilirea normelor de igiena pentru produse alimentare şi băuturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120695_a_122024]
-
brânzeturilor Lapte de consum pasteurizat și sterilizat, integral, sau normalizat; lapte praf. Iaurt, lapte acidofil, lapte bătut, unt, smântână, frișca, alte produse lactate proaspete. Brânzeturi: proaspete, maturate, fermentate, frământate, topite; conserve de lapte (lactate concentrate, deshidratate), culturi selecționate de bacterii lactice etc. Cazeina, cas sec, lapte smântânit, zer sau zara. Produse lactate neincluse în alte categorii. Excepții: Producția de lapte brut (muls) este cuprinsă în clasele 0121 (Creșterea bovinelor) și respectiv 0122 (Creșterea ovinelor și caprinelor). 1552 Fabricarea înghețatei Producția de
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
care’s deficitari din același punct de vedere. Iar Moti, motanul din preajma mea, ca și prietenul lui, Tomiță, nu lempăie laptele, ci chișleagul de a doua zi: păi laptele e deficitar energetic, pe când chișleagul, În care au trăit acele bacterii lactice, e excedentar... la urma-urmei proverbiala smântânire a oalelor nu e gratuită, ci firească. Pisica râde de mine chiar rozând fire de grâu ori asparagusul din glastră; ce să mai zic de papirusul originii ei: tustrele plantele sunt extrem de excedentare energetic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oalele cu chișleag. Eu nu refuz lăpticul, ci doar aștept să devină chișleag, și-l lempăi tot. Laptele are un biocâmp exact pe dos decât al meu dar, imediat ce se covăsește cât de cât, devenind sediul vieții unor microorganisme, bacteriile lactice, capătă un biocâmp excedentar, numai potrivit mie. Chiar egal, zice Cristi, care n’a găsit altceva mai bun de făcut În laborator decât să-mi verifice experimental preferința. Mai bine pentru biocâmpul lui pisicesc, mi-ar urma exemplul; În locul vodcii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de „concurent“: un șoricel - de aceeași factură energetică ca mine - ori un peștișor - la fel. Cât de „papă lapte“ n’aș fi, prefer chișleagul - mă rog - smântâna de pe el. Căci doar covăsindu-se laptele capătă exact biocâmpul meu, grație bacteriilor lactice. Opresc aici exemplificarea cu o nedumerire: cum puteți voi Înfuleca orice, pentru ca adesea să resimțiți asta ca indigestie, deși e doar o incompatibilitate energetică? Poate pentru că nu mai aveți „al 6-lea simț“ care v’ar fi avertizat. Aveți În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1 și respectiv, 4,1 kcal. Similar, valorile calorice ale diferitelor substanțe din corp au fost determinate și a devenit o problemă pentru fiziologi să găsească substanța chimică care furnizează în mod direct energia necesară mușchilor. I.1. Teoria acidului lactic și contraargumente. Experimentele au început la începutul sec. XX și au fost direcționate în găsirea substanței chimice care furnizează energia necesară contracției musculare. S-a procedat astfel: Unul din cei doi mușchi gastrocnemieni de broască a fost stimulat până la oboseală
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
astfel: Unul din cei doi mușchi gastrocnemieni de broască a fost stimulat până la oboseală, în timp ce ceilalți mușchi au rămas în repaus. Ambii mușchi gastrocnemieni au fost analizați din punct de vedere al structurii chimice. În mușchii stimulați, conținutul în acid lactic a fost crescut, formarea sa fiind echivalentul glicogenului dislocat. Bazat pe acest tip de experimente, s-a postulat că energia pentru contracție provine prin glicoliza care reprezsintă catabolismul glicogenului pânăla acid lactic : n (C6H12O6) □ 2n(C3H6O3) Aceasta a fost denumită
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
structurii chimice. În mușchii stimulați, conținutul în acid lactic a fost crescut, formarea sa fiind echivalentul glicogenului dislocat. Bazat pe acest tip de experimente, s-a postulat că energia pentru contracție provine prin glicoliza care reprezsintă catabolismul glicogenului pânăla acid lactic : n (C6H12O6) □ 2n(C3H6O3) Aceasta a fost denumită „Teoria Acidului lactic”. Totuși, Lundsgaard a arătat în 1930 că producerea de acid lactic nu este esențială pentru contracția musculară. El a injectat una din două broaște cu iodoacetat (IA), a stimulat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
crescut, formarea sa fiind echivalentul glicogenului dislocat. Bazat pe acest tip de experimente, s-a postulat că energia pentru contracție provine prin glicoliza care reprezsintă catabolismul glicogenului pânăla acid lactic : n (C6H12O6) □ 2n(C3H6O3) Aceasta a fost denumită „Teoria Acidului lactic”. Totuși, Lundsgaard a arătat în 1930 că producerea de acid lactic nu este esențială pentru contracția musculară. El a injectat una din două broaște cu iodoacetat (IA), a stimulat unul și același mușchi la ambele broaște pentru a obține o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]