2,167 matches
-
apostolilor și ale sfinților. La fereastra stângă își fac apariția Iuda cu o carte în mână, patronul disperaților, Andrei, cu o cruce oblică, patronul minerilor și al căsătoriilor, Iacob cu bastonul de piuar, patronul piuarilor și al farmaciștilor, Toma cu lancea, patronul arhitecților și al zidarilor, Ioan care mustră șarpele, patronul scriitorilor și al tipografilor, Barnaba cu papirusul, patronul dogarilor. La fereastra dreaptă apar Petru cu cheia, patronul pescarilor, fierarilor și al ceasornicarilor, Matei cu securea, patronul măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor, Filip
PRAGA, CÂTEVA REPERE TURISTICE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354473_a_355802]
-
au crezut față de unguri, ba l-au găsit și pe Ion Dragoș pe care l-au considerat trădătorul lui Avram Iancu și ai prefecților moților și i-au spus: „Zii, mă, Tatăl Nost' că trebe să mori” și-au băgat lăncile în el. Victoria moților la Abrud nu o durat mult, fiindcă în câteva zile Maiorul Hatvani s-a întors cu trei mii de honvedzi și tunuri și a fost cea mai neagră zi a moților din acest an, până ce au
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
statului român, drept scânteia revoluției plăsmuindu-i un cult al personalității, ce s-a dovedit a fi fals și nefast pentru națiunea româna. Iredentiștii UDMR-ului, majoritatea fii și nepoți de hothiști, l-au susținut și fixat ca vârf de lance al iredentismului lor, conștienți că prin cultul personalității făcut are o imunitate unică. Ca să-l facă și mai infailibil, după plimbări în lung și latul Balatonului l-au uns mare episcop la Oradea, în Mai 1990! Nu stăruim că de la
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
parte, aceste lovituri în fluierele picioarelor îi asigură pe cei care fac asta că acel om a murit, dacă nu reacționează în vreun fel. Apoi, dacă totuși chinuitorii nu sunt siguri, aceștia împung toracele sau inima celui răstignit cu o lance. Dar, pentru ca suferințele celui de pe cruce să fie atenuate cumva, romanii dau celor osândiți înainte sau în timpul supliciului vin sau oțet amestecat cu fiere sau cu smirnă, care prin efectul lor asupra trupului suprimă cumva simțurile, deci și durerea, amestecul
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vieții sale. Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din mării cronicari
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vietii sale.Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din mării cronicari
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
în moment plăcut și fericit de revedere. E rară șansa unei bresle cum e cea a actorilor români, de a fi iubiți și sprijiniți de un principe, cu onorantă solidaritate! Sub filamentele izvorului de lumină, umbrele zenitului sunt învinse! În lăncii docile ale unei asemenea lumini e preschimbată iubirea Principelui pentru actori. Un neistovit spectacol e mereu tânăr, imbatabil în ecouri adânci istorice, căci actorii aici își mențin nemurirea! Bucurându-se azi de iubirea protectoare a principelui român, gemenele astre, teatrul
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
luptăera aprigă: El calului dăpinteni, îl lasă-n a lui vrere, / Se duce și izbește păgânul cu putere. / Îi frânge scutul bun și platoșa-i destramă, / Despicăpiept și oase-i zdrobește, fărăsamă, / Șira spinării-i rupe, atât de-adânc împinge / Lancea, și cu ea suflarea-n piept îi stinge, / Apasăfierul tare și trupul îl clătește, / Cu-o opintire bunăla pământ îl trântește, / În douăjumătăți ceafa i-a despărțit.[6]Cavaleria grea din perioada Evului Mediu Timpuriu avea ca principal constituent un
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Cavaleria grea din perioada Evului Mediu Timpuriu avea ca principal constituent un acoperământ din fier, o armură lamelară numită catafract (în lb. greacă Κατάφρακτος, „acoperit cu fier“), component ce proteja călărețul și calul de atacul agresorului. Armele de luptă includeau lancea, arcul, sabia și, adesea, toporul. Atât cavalerii creștini cât și războinicii musulmani aveau conștientizată credința că puterile divine erau alături de ei, iar lupta lor era una dreaptă, chiar dacă ucideau fără milă. Miles Christi (soldații lui Hristos) nu luptau numai în numele
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
exclude războiul. În acele vremuri, în lipsa acelui pod de piatră, nu se putea trece peste fluviul Dunărea cu o armată uriașă, care să aibă capacitatea de luptă necesară înfrângerii unei puteri formidabile, precum era cea a Daciei. Nu cu sabia, lancea, sulița, arcul și catapulta se putea porni la un asemenea război pe Dunăre! Podul s-a construit pe timp de pace, în deplină înțelegere, prin contribuția ambelor părți. Dezvoltarea comerțului, dar și schimburile culturale de tot felul între Imperiul Roman
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Ponțiu Pilat, îl comandase special în cazul când o oficialitate romană ar fi trebuit sa participe în încăperea aceea la vreun eveniment sau întrunire cu notabilitățile religioase și politice ale iudeilor. La intrare, Ponțiu Pilat postase garda romană înarmată cu lăncii, în armură și cu coifurile galeea strălucitoare pe cap. Vizitatorii iudei pășiră în încăpere cu destulă teamă în afară de arhiereul Caiafa care nu păru deloc afectat și care păși drept în față salutând-l pe procuratorul Ponțiu Pilat. -Pace ție procuratorule
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
și-mbracă-te de gală, Căci a sosit clipa, în care doar tu poți Să-nscrii al lumii curs, pe a dreptății filă Că-n pieptul tău, de aur e inima ce-o porți. Și după ce vei trece cu iscusință-n lăncii, Pășește pe covorul de flori ce ți-am întins, Întoarce-te să crești la sânul tău toți pruncii, Fiindcă în destinul tău să procreezi e scris. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Femeie / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 429
FEMEIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357868_a_359197]
-
peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii in valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude, „Simfonii de primăvară”, și pe maluri, dalbe flori scot căpșorul din zăpadă. Tot privești și nu ai crede că gingașii ghiocei, cu lăncile din smarald, scot clinchet de clopoței. O boare de vânt ușoară va purta mireasma lor, „Vestitori ai Primăverii”, bucuria tuturor. Iarna însă nu se lasă, „Babele” își pregătește să cearnă zăpadă-n zări troienind din nou cărări. PRIMĂVARA Ca o
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
Toate Articolele Autorului Argonaut Barcazul meu nu este yolă, Nici pe canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă pân'la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Argonaut / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
ei”, umblă “printre copacii cu trotuarele-n gură” ori “aleargă printre tâmplele ierbii”, contemplă “frunze gravide care nasc copaci”, și, în fine, considerându-se nimic mai mult decât un Spartacus: “Eu sunt gladiatorul din Capua/ rostit în dinții sinelui de lance,/ ca o tăcere,/ cu înăuntrul în afară,/ atârnată pe genunchiul crucii” (p. 31). Toată această interferare și convergență a eului cu lumea se petrece cu o anumită intensitate, până la a-și dizolva prezența în real, într-o comuniune totală cu
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
o viață întreagă Cu noaptea aspră ce Te naște, lumea e tristă și pribeagă, dă-i dragostea de-a cunoaște. ai pus zăgaze între noi, dar eu m-am avântat în luptă să ne vedem doar amândoi, deși aveam o lance ruptă. m-a oprit din cale lutul din care-am fost și eu făcut și m-a bătut adesea vântul, c-am fost și surd, am fost și mut. eu caut căile luminii și parcă văd c-ajung murind să
RUGĂCIUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358114_a_359443]
-
Acasă > Versuri > Farmec > MASĂ TĂCERII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 521 din 04 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La masa tăcerii, mă așez că Brâncuși, port zborul că vina și iubirea-n sărut, am ochiul o lance și soarele scut am dorul iubirii legănat de avânt. Mă așez la masa tăcerii, tăcerile toate fiind un sărut, adulmec și pașii și ochii și gură înmugurind la mine-n gând. Te caut în parcul ce-i nins cu zambile
MASA TACERII de PETRU JIPA în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358184_a_359513]
-
doriseră cu toții se făcuse deja. Iisus din Nazaret știau cu toții, era mort, văzuseră asta toți cei care fuseseră acolo pe Golgota, când centurionul roman îl împunsese în coastă cu sulița pe cel răstignit. Lovitura fusese dată cu atâta forță și lancea intrase atât de adânc în trupul condamnatului încât nici un om care ar mai fi trăit câtuși de puțin nu ar fi suportat acea durere îngrozitoare și ar fi murit pe dată. Unii se miraseră atunci fiindcă din coasta împunsă ieșise
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUM SE MOARE? Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului Se moare așa fără de veste, dintr-o dat... Lancea morții șuieră prin aer iute și rece, Decimată e luna ce plânge tardiv și ciudat Pe Abel cel lovit de Cain altădat. Cum se mai moare? Se moare simplu, printre cuvinte Te așezi și aștepți...nu mai mult decât o
CUM SE MOARE? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358788_a_360117]
-
nemuritoarea sa operă a celui mai vestit hidalgo: Don Quijote de la Mancha Rătăcitorul cavaler pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra. Din peregrinările părintelui literar al vestitului hidalgo Don Quijote de la Mancha / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
de picior, straiță sau traistă țesută din lână, cu modele în carouri de culoare albă și neagră. În mână poartă mărgele, mătănii (cumbuloi) din chihlimbar, folosite pentru relaxare. Aduc cu ei pe scenă steagul armânesc de sărbătoare (hlambura), a cărui lance (ciumaga) are în vârf o cruce, pe fiecare latură a crucii în vârf, în stânga și în dreapta este înfipt câte un măr. Crucea reprezintă ortodoxia, sombolizează pe sfântul Apostol Pavel, armânii fiind primul popor creștinat de acesta, merele reprezintă fertilitatea și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
nu numai cerul poeziei acestei minunate planete, ci și al universului. Cred în potențialul spiritual al acestui popor căruia încă nu ia venit timpul să dovedească și să i se recunoască adevărata valoare, așa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualității romanești. Referință Bibliografică: Mihai Eminescu / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIHAI EMINESCU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359823_a_361152]
-
lui Apolo. În sfârșit, iaculum, sulița scurtă de aruncat, e în legătură cu verbul iacio și, în ultimă instanță, cu saku „soare“ la amerindieni (limba kaddo) ori sak în jicaque (ambele în America). În sfârșit, si telum era o sulița de aruncat, lance al cărei nume se apropie de sem. țel „deal“ dar mai ales de tile „soare“ în bamana (Mâli, Burkina Fâso) și chiar de țig. tile, tilé „par, țăruș“ (variante ale lui kiló, é). La greci sulița cea mai cunoscută era
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
kolo „roată“ < „soare“. Lat. ensis, în schimb, pare legat de luna mensis. Cf. cor. kal „sabie“. Sulița are nume slav, ce e înrudit cu sol, soarele; un nume maghiar al suliței e szúrás, apropiat de dacic sur; sarisa e o lance macedoneană lungă, de la soarele sar, care astăzi se găsește în limba kaipi și toaripi din Papua Nouă Guinee. Și sula se compară cu soarele sol, în lat. ar fi subula care se vede că e saule cu u > b că
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]