846 matches
-
venit din teatru, cu mai puțină experiență în operă? N.M. Foarte bună întrebare. Foarte des, și i-am adorat.... A.V. ...sunt soliști care spun "nu pot să joc sub direcția unui regizor de teatru pentru că nu ține seama de laringele meu, de poziția în care pot sau nu pot să cânt, mă pune să urc pe o schelă, și îmi e imposibil să cânt de acolo." N.M. Când am lucrat cu regizori de teatru, au fost foarte rafinați. Au avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
îmbunătățirea mișcării. Există trei tipuri de țesut cartilaginos: hialin, care acoperă suprafețele osoase articulare (diafizele), elastic, care conține în plus, față de țesutul cartilaginos hialin, și fibre elastice (se găsește în pavilionul urechii, în conductul auditiv extern, în unele cartilaje ale laringelui etc.) și fibros, care conține în substanța fundamentală un mare număr de fibre colagene așezate paralel între ele și grupate în benzi (se găsește în discurile intervertebrale, la locul de unire a anumitor tendoane cu osul etc.). Țesutul cartilaginos hialin
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Substanțe din farmacopeea chineză Luați produsul patentat Yu Nan Bai Yao sau ungeți zona vătămată cu tinctura Yu Nan Bai Yao. Urmați instrucțiunile. Dacă apare o reacție alergică, întrerupeți aplicarea. Laringita CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este inflamarea laringelui. Simptomele sunt durere în gât, răgușeală și emisie dificilă a sunetelor. Laringita poate fi provocată de numeroși factori, cum sunt virozele sau folosirea abuzivă a vocii, fumatul, sinuzita, bronșita, precum și de expunerea la anumite tipuri de substanțe chimice, praf sau
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glot%C4%83&action=edit" \o "Glotă" glotei, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Laringe" \o "Laringe" laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca și utilitatea, rămân de neexplicat. Se crede că această stare, ca și somnul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glot%C4%83&action=edit" \o "Glotă" glotei, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Laringe" \o "Laringe" laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca și utilitatea, rămân de neexplicat. Se crede că această stare, ca și somnul, ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glot%C4%83&action=edit" \o "Glotă" glotei, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Laringe" \o "Laringe" laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca și utilitatea, rămân de neexplicat. Se crede că această stare, ca și somnul, ar avea un
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul membrelor în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către esofag. În această fază alimentele străbat faringele, iar orificiul superior al laringelui (glota) este acoperit de epiglotă. În situația în care musculatura palatului moale și a gâtului este slabă, alimentele trec în căile aeriene determinând înecarea pacientului. În acest caz kinetoterapeutul va învăța familia modul de aplicare al manevrei Heimlich, manevră ce
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
al treilea ochi” (ajna) Centrul frunții Indigo Sistemul pituitar, endocrin, creierul, hipotalamusul, capul, fața, ochii Clarviziune, intuiție, putere de pătrundere, imaginați, conștiinț spiritual, viziune, conștiință individuală Văd 5 GÎtul (vishuddha) GÎtul Albastru Tiroida, paratiroida, metabolismul, urechile, nasul, gura, dinții, gîtul, laringele Comunicare, creativitate, autoexprimare, plenitudine, sunet, vibrație, capacitatea de a primi Vorbesc 4 Inimii (anahata) Centrul pieptului (sternul) Verde sau roz Timusul, respirația, circulația, sistemul imunitar, inima, plămînii, partea superioară a spatelui, brațele, mîinile Iubire necondiționată, echilibru, unitate, compasiune, bunătate, afinitate
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
conlucrează pentru a acoperi creierul, sistemul nervos, glandele pineală și pituitară, sistemul endocrin, capul, fața și ochii. +1 ilustrație conținînd următorul text: Poziția 2 CREȘTET Poziția 1 Poziția 3 Pozițiile mîinii 1-3. Poziția 4 acoperă urechile, nasul, gura, dinții, gîtul, laringele, tiroida și paratiroida. Poziția 5 acoperă inima și sistemul circulator, plămînii și sistemul respirator, timusul și sistemul imunitar, brațele și mîinile. Poziția 6 acoperă ficatul, splina, vezica biliară, stomacul, intestinul subțire, sistemul digestiv, pancreasul și mușchii. Poziția 7 acoperă rinichii
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
boli pulmonare, insuficiența respiratorie este semnul unor afecțiuni cardiace, deoarece un cord cu modificări morfofuncționale nu poate asigura un debit sangvin necesar unei hematoze satisfăcătoare. Traheobronșitele acute sunt inflamații ale bronhiilor și traheei care se pot extinde și la nivelul laringelui și faringelui, manifestate clinic prin tuse, expectorație și durere retrosternală, favorizate de malnutriție, noxe profesionale, sedentarism, și care în condițiile asocierii cu bronșita cronică agravează insuficienta respiratorie precipitând instalarea bronhopneumoniei. Pneumonia, inflamarea țesutului pulmonar datorită acțiunii unor agenți patogeni (viruși
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
poate complica cu insuficiență respiratorie. Insuficiența respiratorie poate apărea și mai târziu, din cauza fibrozelor pulmonare consecutive inflamațiilor recidivante sau altor complicații ale pneumoniilor (bronșiectazii sau emfizem pleural). Hemoragia pulmonară se manifestă ca o expectorație sangvină, proveniența fiind din bronhii, trahee, laringe, sau din parenchimului pulmonar în cazul unei congestii pulmonare datorate unei afecțiuni mitrale. Hemoptizia este de cele mai multe ori o manifestare a tuberculozei, sau, mai rar, urmarea rupturii unui anevrism toracic. Bronșiectazia apare de obicei la maturitate, ca o
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sarcină, risc ce trebuie luat în considerație în momentul intubării. Eșuarea manevrei este mai pregnantă la această categorie de paciente. O atenție deosebită asupra procesului de intubare trebuie acordată și femeilor gravide obeze, manevra fiind mai dificilă datorită modificării aliniamentului laringelui. Această intervenție trebuie temporizată, o intubare prematură crește riscul de aspirație și deci este absolut necesară o reevaluare a permeabilității căilor aeriene și a respirației înainte de a efectua manevra. Diametrul tubului endotraheal trebuie să fie mai mic și poziționat corect
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
prin extinderea contracturii la faringe. În perioada de stare contracturile tonice permanente se generalizează și apar contracturi paroxistice dureroase, cu atitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de “risus sardonicus”. Anoxia poate fi consecința spasmelor mușchilor respiratori și ai laringelui. Factorii de prognostic nefavorabil sunt: incubația mai mică de 7 zile, perioada de invazie sub 2 zile, vârstele extreme, paroxismele subintrante, hipertermia. Tetanosul localizat este o formă particulară, rară, manifestată cu paralizie la poarta de intrare. Tetanosul nou-născutului apare la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
destinsă, sinuoasă, dură și sensibilă asociată cu congestie tegumentară locală, survenind mai ale la femei după vârsta de 50 de ani fiind periodică în crize acompaniate de cefalee temporară nocturnă, febră, grețuri și vărsături. Semnul Oliver-Cardarelli-Mac Donnel - coborâri ritmice ale laringelui, simultane cu sistola ventriculară - este întâlnit în anevrismul crosei aortei localizat pe bronhia stângă; -pulsații ale aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroenteroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rezumă mai mult la precizări fenomenologice (nasologice) decât la abordarea ei din perspectiva activității reeducative complexe. Aceasta pare explicabil, deoarece prin etiologia determinantă, rhinolalia a constituit preocuparea disciplinelor medicale - oto-rinolaringologia descrie simptomatologia nasonanței pe fondul diferitelor boli ale nasului și laringelui - chirurgia stomatologică în același sens ia atitudine față de tulburările funcționale în diferitele afecțiuni congenitale și dobândite ale aparatului fono-articulator - foniatria descrie fenomenul nasonanței în măsura în care acesta afectează vocea vorbită și cântată. Interesul specialiștilor fiind îndreptat spre metodele chirurgicale de redresare, aspectele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1956, denumesc rhinolalia de origine velo-palatină „palatolalie” (92; p.45), referindu-se exclusiv la categoria de subiecți care se nasc cu cerul gurii despicat. Autorii mai sus amintiți precizează că „deoarece nasul și vălul palatin nu colaborează direct la funcția laringelui, nasonanța are puțin de-a face cu vocea. După acești autori, nasonanța înseamnă o tulburare a rostirii, nu însă și a vocii sau a fonației” (6; p.635). În 1970, G. Arnold își revizuiește concepția și definește nasonanța ca o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]