767 matches
-
formare a unui popor și a limbii vorbite de acesta (etnogeneza românească: substrat geto-dac; strat latin; adstrat slav) Romanitatea românilor presupune următoarea abordare: ideea descendenței, a originii romane a românilor ideea stăruinței elementului dacic / romanic unitatea de neam unitatea și latinitatea limbii esența romană a unor obiceiuri și tradiții conștiința românilor despre originea romanică Etape ale romanizării: 1. faza preliminară - de la primele contacte cu lumea romană până la cucerirea romană sec. II Î. Hr.-106, sunt asimilate elemente de cultură romană. Teritoriile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Doină) și n-au preluat de la romani spiritul imperial, precum au făcut alte nații din Europa și Asia, deși înzestrarea nativă a indivizilor compunători o recomanda cu asupra de măsură la un alt destin istoric. În fața realității, Eminescu a comparat latinitatea orientală cu o insulă mereu roasă pe margini de slavi și de alte etnii. De ce a nimerit românitatea într-un veritabil "triunghi imperial al Bermudelor", "în calea tuturor răutăților", după spusa cronicarului? Fiindcă, într-un fel, moștenirea tracică a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cunoscuse bine lumea germană, nu aștepta nici o "mântuire" de la Puterile Centrale, pangermanismul prezentându-i-se nu mai puțin primejdios pentru destinul românilor și pentru ordinea democratică a Europei decât panslavismul. În pofida săgeților aruncate asupra superficialității pariziene, Eminescu era solidar cu latinitatea europeană, garantă a ordinii democratice a Europei. În perspectiva ofensivei panslavismului și pangermanismului în Europa, Eminescu regreta rivalitatea dintre Franța și Italia: "Pentru orice spirit nepărtinitor, rivalitatea Franței și Italiei poate produce cele mai triste rezultate pentru viitorul gintei latine
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
necoaptă pentru o revoluție mondială, s-a dovedit contrariul, încât marii succesori ai ideilor comuniste au ales tocmai vasta Rusie pentru "implementarea" visurilor înaintașilor. Dar, și dintr-o parte (Occidentul), și din alta (Orientul panslavist), corifeii comunismului au simțit că latinitatea orientală din spațiul carpato-danubiano-pontic este nodul gordian de a cărui "dezlegare" depinde comunizarea Europei întregi. Această națiune li s-a părut ambelor părți ca nealtele, vorba lui Eminescu, de un conservatorism enigmatic, care a făcut-o să răzbată în istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de români. Așa că spiritul Basarabiei eminesciene a străbătut, pe linia Stere Gh.I. Brătianu Paul Goma până în plin comunism românesc, sacrificarea celor din urmă părând a fi ruperea firului istoric care va împiedica reîntregirea după 1989. În Orient, singularitatea ontologică a latinității românești pare s-o fi presimțit întâia oară sultanii, care nu s-au atins de spiritualitatea creștină a Principatelor, renunțând la ispita "islamizării" și "turcizării" și mulțumindu-se cu o stare de vasalitate profitabilă materialicește. În schimb, rușii au simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
resurecție, inteligentă și lucidă, a spiritului național eminescian, exprimat în termenii minte foarte rece și inimă foarte caldă, trebuitoare unor adevărați patrioți. Realitatea din ultimii douăzeci și trei de ani arată că legenda neagră tinde să scoată de pe arena istoriei latinitatea orientală, cu ajutorul propiilor politicieni, care, orbi, n-au văzut că primul proiect național trebuia să fie reîntregirea Basarabiei cu patria-mamă, fără de care celelalte două proiecte: intrarea în NATO și în Uniunea Europeană, nu puteau avea sorți de izbândă fără dimensiunea națională
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
numeroase țări, printre care este menționată și Finlanda 349. Revista Scena (numărul 6) conține un interviu cu dansatorul și coregraful finlandez al companiei de dans contemporan Nomadi Productions, Jyrki Karttunen. Articolul sub forma căruia este prezentat interviul poartă numele de Latinitatea ascunsă sub palton 350. 3.3.1.7. Film finlandez 3.3.1.7.1. Săptămâna (și Zilele) Filmului Finlandez Rubrica Festivaluri anunță Săptămâna Filmului Finlandez 2002, ediția a VI-a, sub numele de Gustul și culoarea tinereții. Evenimentul va
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
discutate în mod obiectiv și în cadrul programului nostru”. În condiții politice instabile, pe fondul ascensiunii puterii Germaniei hitleriste, ziarul sprijină acțiunile de solidaritate cu țările învecinate, Polonia și Cehoslovacia, discută despre problemele satului, despre constituirea unei clase mijlocii românești, afirmă latinitatea poporului român prin articole istorice, în timp ce articolele de morală și etică socială încearcă să mobilizeze conștiința apartenenței individului la societate. Deși organ al Partidului Național Liberal, N.r. impune și o politică temeinic elaborată în domeniul culturii. Colectivul redacției culturale strânge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
Un sfânt pribeag român: Ieremie Valahul. 1556-1625, Cluj, 1926; Zorile Unirii în Banat, Lugoj, 1929; Unirea cu Roma și revoluția lui Horia, București, 1935; Timoteiu Cipariu, București, 1937; Ioan Micu Moldovan, zis Moldovănuț, Cluj, 1937; Busturi sufletești, Cluj, 1937; Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Gheorghe Șincai, București, 1939; M-am pornit la școală. Amintiri, Cluj, 1939; Însemnări din închisoare și exil (1917-1918), I-II, îngr și introd. Valentin Orga, Maria Aldea și Cosmin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
cărți despre români și originea lor, într-o limbă străină (polona). Cu excepția acestor două lucrări, partea majoră a operei lui C. e scrisă în limba română. Modelul uman și cultural-politic al Antichității romane e adesea invocat în opera lui, iar latinitatea e trăită ca stare de spirit. În cronologia scrierilor sale, cea dintâi e Viiața lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu în revista „Satyrul”. Poema a circulat însă în copii-manuscrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
curaj; curat; curge; daci; damigeană; deliciu; demidulce; dezinhibare; Dionis; dispoziție; dispreț; de doagă; dragoste; drog!; vă duc; duce; dulceag; dulce-amar; dureri de cap; eliberare; în față; fericire, tristețe; fermentație; finețe; foame; fug; greață; gustare; imediat; imunitate; interes; împărtășanie; încrețire; lacrimi; latinitate; lectură; libertate; mama; mar; masă; mascul; mereu; merlot; mîine; moldovenesc; morcov; mort; mulțime; musafiri; neajuns; neplăcut; nu; numai; ocazie; ospăț; otravă; palincă; nu-mi place; ploscă; podgorii; pornesc; de Porto; preot; rău; recoltă; relaxare; renumit; respingere; romantic; roșu sau alb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Alexandru Macedonski. Revista "deschide cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei." Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică al periodicului macedonskian: "În contra direcției socotită germanizantă "Literatorul" va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; "Literatorul" recomandă o poezie care se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
din ce țară au ieșit strămoșii lor”, este primul tratat savant consacrat analizei originii neamului; în viziunea sa romanitatea românilor era dată de: numele dat românilor de străini; numele pe care și l-au dat ei înșiși, acela de români; latinitatea limbii (număr mare de cuvinte din limba latină); urmele lăsate de romani în fosta provincie Dacia (dovezi arheologice); o Stolnicul Constantin Cantacuzino în lucrarea „Istoria Țării Românești”, susținea că ei, românii, țin și cred că sunt urmași ai romanilor și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
care era tratată problema etnogenezei românilor, demonstrând romanitatea românilor și continuitatea lor în spațiu traco-geto-dac: o Vasile Pârvan (1882 1927), membru al Academiei Române; autor al primei hărți arheologice a României, a adus argumente arheologice pentru a scoate în evidență ideea latinității poporului român, în lucrările „Începuturile vieții romane la gurile Dunării” și Getica”; a demonstrat că românii sunt “în cel mai înalt grad și daci și români”; o Nicolae Iorga „Istoria românilor”, evidențiază adevăruri în baza unei importante documentări din izvoarele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
juridică, în spiritul ideologiei iluministe. Tot aici lucrează la principala sa operă literară, Țiganiada. Un studiu, realizat doar în parte, cu titlul proiectat De originibus populorum Transilvaniae commentatiuncula, cum observationibus historico-criticis, abordează problema continuității elementului roman în Dacia, ca și latinitatea limbii poporului român. Elaborate clar în concordanță cu programul grupului de cărturari care vor da strălucire Școlii Ardelene sunt și câteva lucrări în domeniul filologiei, între care Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
, publicație apărută la București, anual, în 1938 și în 1939. Director: N. I. Herescu; prim-redactor: Victor Buescu. Observând „scăderea interesului față de latinitate și față de creațiunile sale în țara noastră”, publicația dorește să fie „un organ de răspândire a culturii și un instrument în serviciul latinității noastre”. Buletinul reproduce articole din „Revista clasică”, editată de N. I. Herescu încă din 1929, și din alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285940_a_287269]
-
anual, în 1938 și în 1939. Director: N. I. Herescu; prim-redactor: Victor Buescu. Observând „scăderea interesului față de latinitate și față de creațiunile sale în țara noastră”, publicația dorește să fie „un organ de răspândire a culturii și un instrument în serviciul latinității noastre”. Buletinul reproduce articole din „Revista clasică”, editată de N. I. Herescu încă din 1929, și din alte publicații, dar și textele unor conferințe, emisiuni radiofonice, despre importanța valorilor clasice, precum și o cronică a studiilor clasice din România. În primul număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285940_a_287269]
-
și iubirea față de tot ce există. Spiritul de sinteză al românilor nu rezistă doar în continuitatea lui imemorială între Occident și Orient, ci și în îngemănarea caracterului latin cu creștinismul ortodox. Prin urmare, este o punte între luciditatea rațională a latinității personaliste cu sentimentul de taină atotprezentă, dar luminoasă, bună conducătoare de comuniune. Autorul opune acest spirit de comuniune interpersonală al culturii românești, străin individualismului și orgoliului accentuat dovedit de filosofii, literații și artiștii Occidentului, începând din Renaștere și până-n zilele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fiind validate toate manualele care îndeplinesc criteriile de calitate. M.E.C. urmează să le achiziționeze doar pe cele care îndeplinesc cumulativ criteriile de calitate și preț. Pentru asigurarea necesarului de manuale a fost alocată suma de 406 miliarde de lei. Premiul Latinității l Concurs universitar Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, organizează, în data de 24 aprilie a.c., începând cu ora 10, cea de-a XIV-a ediție a concursului
Agenda2004-16-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282323_a_283652]
-
Concurs universitar Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, organizează, în data de 24 aprilie a.c., începând cu ora 10, cea de-a XIV-a ediție a concursului Premiul Latinității. Competiția este deschisă tinerilor cu vârste de până la 26 de ani, cunoscători a trei din principalele limbi romanice (franceză, italiană, spaniolă, portugheză) sau a două din aceste principale limbi romanice și a limbii latine. Câștigătorii vor fi răsplătiți cu premii
Agenda2004-16-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282323_a_283652]
-
Iordan Datcu Când era chemat, în 1935, ca lector la lectoratul de limbă, literatura și cultură românească de pe lângă catedră de romanistica a Universității din München, unde avea să-și susțină prelegerea inaugurală despre latinitatea limbii române și legăturile culturale dintre România și Germania, la care a asistat și celebrul lingvist și istoric literar romanist Karl Vossler, Virgil Tempeanu (1888-1985) avea deja în urma sa o îndelungată activitate de germanist, de traducător: Novalis (Imnuri către noapte
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
S-ar zice că respingerea reciprocă a avut loc chiar atunci. Cunoscător doar aproximativ al limbii germane, Macedonski părăsește curînd Viena într-o opțiune concomitent geografică și simbolică: după doar cîteva luni, el lua drumul Italiei, al Sudului și al latinității, alegînd boema strălucită și fără de griji, pe care o va practica pînă în 1872, anul în care Eminescu își înceta stagiul vienez. În decembrie 1870, Macedonski trimitea la Sibiu,pentru a fi publicată, poezia sa de debut Dorința poetului. Cîteva
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
că simțul măsurii ne caracterizează și ne identifică. Constantin Noica n-are o părere tocmai bună despre măsura aceasta "nițel tînguitoare și biblică", prevenind confundarea ei cu "cealaltă, mediteraneană, rațională, lucidă-suficientă". "E aproape o glumă - scrie el - să invoci, aici, latinitatea noastră. Măsură, dreptate, lege nu sînt nici gîndite, nici resimțite rațional și juridic, cum înțelegem că au fost - dacă așa au fost - la Roma. Măsura noastră e mai puțin pusă, decît impusă. E mai angajată în absolut decît cea din
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
moldovan sub Alesandru Bunul. în Foița de istorie și literatură, B. P. Hasdeu a publicat vibrantul său studiu Pierit-au dacii?, care a declanșat vii polemici printre istoricii din acel timp. în prefața ediției, I. Oprișan precizează: "înțelegând necesitatea proslăvirii latinității din interes patriotic, B. P. Hasdeu nu putea pricepe însă exclusivismul tratării problemei, până la falsificarea mărturiilor antice și a frizării bunului simț, ce avea ca efect, între altele, evitarea abordării supraviețuirii dacilor și a rolului lor în sinteza daco-romană, din
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
1974 are la bază o reeditare preexistentă, cu modificări deja operate. Un prim tip - previzibil - de transformări privește substituțiile unor cuvinte compromise de cadrele conceptuale ale anilor '30 (rasă, sânge): rasă e înlocuit în 1974 cu popor (o "conștiință a latinității rasei" devine, de două ori, "conștiință a latinității poporului"). Sensul general al modificărilor vizează atenuarea și eliminarea referirilor la pesimism, reacționarism, anti-civilizație, iraționalism. Uneori dispar, indirect, doar elementele care întăresc ideea: în "poezia pășește pe drumurile sale cele mai proprii
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]