25,327 matches
-
în sinea mea eram profund nemulțumit. Dacă n-am putut povesti ceva adevărat, înseamnă că nu sînt un bun coleg! Profesorul de geografie pe care l-am avut cîțiva ani la rînd nu preda, în semestrul I, decît maximum două lecții. Bunăoară, în clasa a III-a, Canada și Statele Unite; în a IV-a, Carpații Orientali și Carpații Meridionali. La teză era deci foarte simplu: nu aveai de învățat decît cele două subiecte. în ajunul unei astfel de teze, vine la
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
epice. Iar dacă mă gîndesc bine, poate că alerta reportericească mai are o explicație. De un an și cîteva luni colaborez săptămînal la "Gazeta Sporturilor", unde racordul rapid la fapte e prima condiție a pariului. Așa am deprins mai bine lecția decupajului ferm, a feliei de viață, a realității fără zorzoane și cosmeticale. Mi-ai vorbit despre povestirile tale, cu puțin timp în urmă, ca despre niște "radiografii acru-amărui din spitalul cu program non-stop al Capitalei". Nu ți-a fost teamă
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Ștefan Cazimir Fiul patriei Băieții care îi furnizau lui Cazimir temele improvizațiilor shakespeariene făceau, cu mama lui, lecții de limba franceză. Fiul asista deseori la ele și ajunsese să cunoască, mai bine decît cei mari, fragmentele din manual ale Cidrului: "Enfin vous l'emportez, et la faveur du Roi Vous élčve ŕ un rang qui n'était dű
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
valeur n'attend point le nombre des années". Învățarea limbii lui Corneille începuse de timpuriu, prin grija atentă a mamei. Tatăl îi dezlegase tainele alfabetului. Iar profesorul Natan Mark, distins cărturar și om de litere, îi dădea, de la cinci ani, lecții de limba ebraică. "- Mergi la grădiniță?", îl iscodeau pe băiat unii adulți, încercînd să închege o conversație. Băiatul nu mergea la grădiniță și nici nu rîvnea să meargă. Cuvîntul suna confuz și suspect: ca o posibilă îngrădire a libertății. Un
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
ouragan/ Qui fouettait les vitres fermées" (Th. Gautier, Préface), Cazimir începe să tachineze muzele. între textele cele mai vechi (aprilie-mai 1942) figurează cîteva... epigrame, una din ele dedicată mamei: "Doamnă profesoară, Iubită că ești știi De elevi, că-n recreație Lecții tu le ții? Nu-i mai scoți tu din Moličre, Din secondeť și din premiereť..." Din aceeași vreme datează un Cîntec al lunii mai, un imn Pentru glorie și o narațiune în versuri, Pățania unui pitic. Neconcepînd să scrie pentru
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
le putem considera un autentic frontispiciu al cărții de față. Zice, deci, Schuhl (în traducerea lui Ion Banu): «Cercetarea trecutului ș...ț, dacă este făcută în numele omului, pentru om, nu poate să fie decât contemporană (s.n.). Istoria este o imensă lecție de umanism prin faptul că întărește încrederea în puterile omului. Cei ce văd în îndeletnicirea istoricilor o evaziune nu știu ce este istoria.». Dar mai este ceva de observat. Penultima scriere a profesorului Cizek pe tema Istoriei se intitulează Essai sur une
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
da, Dinescu; dar mai tîrziu? N-are cultură, să vedem, să vedem. E prea simpatic! Doar cu talentul...” Să-i iei de gît și să-i ucizi? Inutil, apar alții, tot citiți, tot habar neavînd de adevărata poezie! Ce magistrală lecție e Teroarea bunului simț! Ce greu e să scrii cum o face el! Adică trăind fiecare rînd. Comparația o să vă pară grosolană, dar eu îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat carne! Îi bagi viața, trupul cu
Îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13321_a_14646]
-
sunt numai orele de curs și de seminar. Dacă mai avem vreo ședință, aceasta are loc de obicei de la 9 seara în sus și poate dura dincolo de miezul nopții. În asemenea condiții nici nu mai poate fi vorba de pregătirea lecțiilor. 10 martie 1952. La noi au început lucrările de bucătărie pregătitoare trimiterilor în U.R.S.S. După cum era de bănuit, ținînd seama de experiența altora, vîrfurile la învățătură nu s-au bucurat de nici o atenție, aceasta îndreptîndu-se în întregime asupra vîrfurilor
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
de curs, așa încît, întors seara la 9 de la cantină, nu mai sunt deloc capabil să mă consacru studiilor aride de filologie clasică sau paleoslavonă. Nu trece mult și adorm somnul fără grijă al celui care nu și-a învățat lecțiile (și totuși mai are ceva habar...) 24 martie 1952. Programul meu a rămas același. În săptămîna care s-a scurs a avut loc o mult trîmbițată consfătuire cu decanul, spre a se studia posibilitățile de descongestionare a programului. Era mai
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
ci mai degrabă al ratării și rușinii: planul mare (anual) al școlii, planurile săptămânale ale directorilor, planurile trimestriale ale acelorași, planificările calendaristice, planificarea desfășurării orelor de practică, planul trimestrial al diriginților și cel al muncii extrașcolare a profesorilor, planurile de lecție și cele ale orelor educative, planificarea activității pedagogului (un tânăr blând, de treabă, ineficient, lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate cu elevii, planificarea instruirii practice în școală și gospodăriile agricole de stat, apoi registrul
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
1982). Nota de crispare dureroasă a ființei se generalizează acum, transpărând din alăturarea de notații disparate ale unor realități privite cu un soi de oboseală, o lume în care labirinticul și aleatoriul vor deveni motive recurente, ca în această altă lecție de morală: “nesfîrșite canonade / cu mingi de biliard / și opinii despre durere / omul ștampilat iese pe bicicletă / să-și înalțe zmeul / un dragon mănâncă rândunica din zbor / nu cunosc altă lecție de morală /.../ se arde mereu câte un bec / și
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
aleatoriul vor deveni motive recurente, ca în această altă lecție de morală: “nesfîrșite canonade / cu mingi de biliard / și opinii despre durere / omul ștampilat iese pe bicicletă / să-și înalțe zmeul / un dragon mănâncă rândunica din zbor / nu cunosc altă lecție de morală /.../ se arde mereu câte un bec / și mă gîndesc la filamentul plăpând / care tremură ca un pui / cu gâtul tăiat”. “Spații ochiuri de năvod”, “capcana acestor caleidoscopuri”, “o bilă căzută în labirint”, curgerea printre degete a pietrelor, “viața
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
în ograda familiei./ Iluminarea materiei? Irealitatea cuvântului? Se poate! Dar hârtia a uitat cum arată o aureolă." Câte o găselniță ușor prețioasă vrea să transforme melodrama realului în cerc hermeneutic: „Azi, după ce ai terminat exercițiul la bârnă/ exercițiul la paralele, lecția de extaz,/ zice traumatism total. Dar marionetele îți aduc la masă/ și alte lentile: dioptriile cresc./ Și vopseaua mărește și mai mult decalajul dintre evidențele mutual contradictorii." Anumite note sumbre sunt cerebralizate, cioplite cu grijă până la o viziune lucidă și
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
trecătoare destindere, G. Călinescu era tratat cu o anumită bunăvoință, i se permiteau mici tumbe de prestidigitație care să-i mai potolească setea de spectacol. După o scurtă escapadă, se așeza și el în bancă, alături de alți savanți ascultând atent lecțiile insipide ale unor activiști de partid, din care era constrâns să extragă în-vățăminte pentru propria activitate. Din această conviețuire cu stereotipia propagandei s-a nutrit și Scrinul negru. Și în articole de ziar marele cărturar îndeplinea ce i se dicta
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
băieții să le înșele. De acolo și de demult am recuperat o bijuterie vie ce lucește în mii de focuri și s-ar putea numi la fel de bine: Marină cu Marina. 21 iunie 2001 Din numeroasele și pentru mine cam inutilele lecții de limba latină am reținut o locuțiune emblematică și care mi se potrivea încă de-atunci: omnia mea mecum porto (duc cu mine tot ce îmi aparține), adică am în mine esențialul, port cu mine pretutindeni duhul, mintea, sufletul, singurele
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
franceză, la cererea editoarei care este chiar sora eroului aviator Tudor Greceanu: "Drumul celor puțini". Nu numai că am citit-o cu viu interes, dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate umană, de vitejie românească, de suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
fundamentală a generalissimului, "Problemele leninismului", în al cărei sumar expunerea asupra proiectului constituțional de la 1936 figura la loc de cinste. Intelectualului român, partidul îi deschidea o cale către mântuire, după rătăcirea din labirintul interbelic și carnagiul războiului mondial. Egalității formale, lecția sovietică îi contrapune o terapie a egalității autentice, în ecuația căreia monopartidismul este un ingredient central. De beneficiile libertății nu se pot bucura decât cei care au întrevăzut lumina adevărului interpretat de bolșevici. Sub semnul revelației paulinice este plasat și
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
singurii care au acces la școlile superioare. Critica junimistă este recontextualizată partinic și anatomia României vechiului regim ca o țară devorată de racila "birocratismului" este un topos cât se poate de des întâlnit în intervențiile epocii. Educația burgheză proiectează o lecție a inutilității cunoașterii: multiplicarea postulanților plasează asupra statului o imensă presiune fiscală, în vreme ce fiii satelor sunt menținuți de conspirația "clubiștilor" și de rotativa guvernamentală în întunericul ignoranței. României mari, clasicul îi dedică o inscripție pe piatra tombală, rezumând o privire
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
sunt destinate să aducă în cât mai multe cămine "în ediții numeroase și ieftine, operele vechilor noștri autori clasici, traduceri din literatura rusă veche și nouă", școlile se deschid copiilor de țărani și muncitori, originea sănătoasă devine cuvântul de ordine. Lecția sovietică a decupajului statistic este decelabilă fără dificultate și enumerările au darul de a servi drept antidot scepticilor. Reforma învățământului public dă șansa "muncitorului de a intra în realitățile unei vieți care, înălțându-l, face în același timp din el
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
în mod deosebit atenției. E vorba de "capitolul" pe care Cella Serghi i-l consacră Soranei Gurian în cartea sa, intitulată Pe firul de păianjen al memoriei. Trecînd peste portretul extrem de sugestiv al prietenei cunoscute în cenaclul lovinescian, precum și peste lecția de "strategie" în raporturile cu criticii, pe care i-o dă autoarei romanului Pînza de păianjen cea care încă nu debutase editorial, e de reținut mai întîi informația referitoare la ameliorarea bruscă a situației ei materiale spre sfîrșitul anului 1940
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
că, sub nesfârșitele coji, lumea jupuită de sine se zvârcolește în căutarea unui sens care e însuși dansul ei. Minunatul mecanism al ceasului e invizibil. Iar Dumnezeu Însuși e mereu doar un martor ocular. Gheorghe Crăciun, Mecanica fluidului: Culegere de lecții introductive cu exemple, definiții, întrebări și 36 de figuri incluse în text, Editura Cartier, Chișinău, 2003, 156 pag. Adrian Oțoiu, Coaja Lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, În loc de prefață de Paul Cernat, ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2002
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Festin literar Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă) este o adevărată "foaie pentru minte, inimă și literatură". Rubricile sale consacrate - Evoluția limbii române, Dialogul artelor, Creanga de aur, Itinerare spirituale, Lecțiile istoriei, Starea de veghe, Lumină din lumină, Permanența clasicilor, Trecută prin foc și sabie etc. -, la care colaborează personalități din Republica Moldova, România, Franța, Germania, SUA, Canada ș.a.m.d., instruiesc, dar și emoționează, conving, dar și suscită polemici clarificatoare. Cel
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
altă întîlnire istorică însemnată în paginile jurnalului este la 7 mai 1970, cu C. Noica, care încerca să-și recupereze “manuscrisul Goethe”: “Audiență, pe stradă, cu Constantin Noica, aranjată de Adrian șAnghelescu, n.m. Armand-Ion Popescuț căruia cîndva i-a dat lecții de franceză la Câmpulung. ș...ț Noica n-a acceptat în ruptul capului să treacă pragul stabilimentului șComit. Central n.m. Armand-Ion Popescuț. Exclus să mai fie talonat, dar stropul de bănuială al filosofului mi s-a înfipt în cap...” Întîlnirea
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
de meșteșugul breslei din care face parte", Sadoveanu nu se poate abține să nu descrie, cu penelul său cunoscut, bălțile Siretului în expedițiile lui cinegetice tot mai frecvente. Primăvara, cu venirea păsărilor migratoare, i se pare o nouă geneză. Ia lecții de vânătoare de la moș Pricope, "un bărbat din preistorie", de la el învață obiceiurile și numele sălbăticiunilor. Acum se naște simpatia pentru cei "umiliți și ofensați". E mereu încântat de "dumbrăvile de plopi, sălcii și arini", de "câmpia grea de lumină
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural în care s-a consumat evenimentul, adăugind o schiță amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un salon de frizerie la
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]