1,571 matches
-
în integralitatea ei. Cauza acestei trăsături s-ar afla în natura culturii de la care poetul se revendică (aceea anglo-saxonă) în care modelul narativ și, pe cale de consecință, personist, e precumpănitor. Peste Ocean, lirismul (de filiație franceză) sună revolut. Așa încât, afirmă Lefter, selecția, indiferent de criteriile ei și de buna credință pusă în joc, rămâne, structural, inadecvată: „Formula însăși a culegerii pe care o ții în mână în aceste clipe se cuvine discutată pentru ca nu cumva ea, formula, să inducă în eroare
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
poem și poet. Curentă astăzi în mediul universitar, această interpretare, de două ori autoscopică, a ajuns să circule, cum s-ar zice, de capul ei. Fără paternitate. E momentul să spunem lucrurilor pe nume. Găselnița poartă, deci, marca Ion Bogdan Lefter. În aceste câteva puncte, Liiceanu și Lefter sunt ireconciliabili. Fățiș ireconciliabili. De aceea spuneam că precauțiile celui dintâi nu sunt atât de inocente pe cât ar putea părea. Și nici, adăugam, atât de lipsite de temei. Asta fiindcă, dacă de Lefter
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
universitar, această interpretare, de două ori autoscopică, a ajuns să circule, cum s-ar zice, de capul ei. Fără paternitate. E momentul să spunem lucrurilor pe nume. Găselnița poartă, deci, marca Ion Bogdan Lefter. În aceste câteva puncte, Liiceanu și Lefter sunt ireconciliabili. Fățiș ireconciliabili. De aceea spuneam că precauțiile celui dintâi nu sunt atât de inocente pe cât ar putea părea. Și nici, adăugam, atât de lipsite de temei. Asta fiindcă, dacă de Lefter se desparte în convingeri, de ceilalți critici
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
Lefter. În aceste câteva puncte, Liiceanu și Lefter sunt ireconciliabili. Fățiș ireconciliabili. De aceea spuneam că precauțiile celui dintâi nu sunt atât de inocente pe cât ar putea părea. Și nici, adăugam, atât de lipsite de temei. Asta fiindcă, dacă de Lefter se desparte în convingeri, de ceilalți critici, am senzația, Liiceanu se desparte în practică. Înainte de a înțelege exact de ce și cum anume, să survolăm, rapid, restul antologiilor. Trei la număr. Cea mai bună, cel puțin din punctul de vedere al
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
și 12:00 TOM DEGEȚEL după P.J.Stahl Adaptarea: Daniel Stanciu Regia: Daniel Stanciu Scenografia: Delia Ioaniu Muzică: Dan Bălan Distribuția: Alină Teianu / Ilona Hrestic, Grațiela Ene, Viorel Ionescu / Florin Mititelu, George Nastase, Marin Fagu / Daniel Stanciu, Paul Ionescu / Adrian Lefter, Petronela Purima/Dora Ortelecan Dumitrescu. Duminică, 9 februarie, orele 10:00 și 12:00 SCUFIȚA ROȘIE Adaptare după Frații Grimm de Cristian Pepino și Gabriel Apostol Regia: Gabriel Apostol Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan Distribuția: Alină Teianu / Dora Ortelecan
Povești clasice, pozne, încurcături și pilde la Teatrul Țăndărică () [Corola-journal/Journalistic/46645_a_47970]
-
Ortelecan Dumitrescu / Alină Teianu Joi, 13 februarie, ora 10:00 FAȚĂ BABEI ȘI FAȚĂ MOȘNEAGULUI Regia: Daniel Stanciu Scenografia: Daniela Drăgulescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Simina Constantin, Alină Teianu, Dora Ortelecan Dumitrescu, Viorel Ionescu, Jou-Jou Dragan, Geo Dinescu, Adrian Lefter Vineri, 14 februarie, ora 10:00 FRUMOASĂ DIN PĂDUREA ADORMITA Adaptare după Charles Perrault Scenariul și regia: Mihai Gruia Sandu Decoruri și costume: Sanda Mitache Asistent scenografie: Emilia Furduiu Muzică: Mircea Florian Distribuția: Alină Teianu, Ana Maria Bălescu, Ilona Hrestic
Povești clasice, pozne, încurcături și pilde la Teatrul Țăndărică () [Corola-journal/Journalistic/46645_a_47970]
-
Sâmbătă, 15 februarie, orele 10:00 și 12:00 MICĂ SIRENĂ După Hans Christian Andersen Regia și scenariul: Gabriel Apostol Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan Distribuția: Alină Teianu/Geo Dinescu, Viorel Ionescu/George Nastase, Ioan Brancu/Cristian Mitescu, Adrian Lefter/George Simian, Alină Petrescu/Roxana Vișan, Mariana Zaharia/ Petronela Purima. Voce Mică Sirenă: Monica Madas Duminică, 16 februarie, orele 10:00 și 12:00 MOTANUL ÎNCĂLȚAT adaptare de Cristian Pepino după Charles Perrault Regia, scenografia și ilustrația muzicală: Cristian Pepino
Povești clasice, pozne, încurcături și pilde la Teatrul Țăndărică () [Corola-journal/Journalistic/46645_a_47970]
-
februarie, ora 11:00 ALBĂ CĂ ZĂPADĂ după Frații Grimm Adaptarea: Cristian Pepino Regia: Cristian Pepino Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan Distribuția: Alină Teianu/Geo Dinescu, Marin Fagu/Viorel Ionescu, Mariana Zaharia/ Petronela Purima, Cristian Mitescu/Ioan Brancu, Adrian Lefter, Grațiela Ene/ Ioana Chelaru Popovici. Sâmbătă, 15 februarie, ora 11:00 FAȚĂ BABEI ȘI FAȚĂ MOȘNEAGULUI Regia: Daniel Stanciu Scenografia: Daniela Drăgulescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Simina Constantin, Alină Teianu, Dora Ortelecan Dumitrescu, Viorel Ionescu, Jou-Jou Dragan, Geo Dinescu
Povești clasice, pozne, încurcături și pilde la Teatrul Țăndărică () [Corola-journal/Journalistic/46645_a_47970]
-
Ene/ Ioana Chelaru Popovici. Sâmbătă, 15 februarie, ora 11:00 FAȚĂ BABEI ȘI FAȚĂ MOȘNEAGULUI Regia: Daniel Stanciu Scenografia: Daniela Drăgulescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Simina Constantin, Alină Teianu, Dora Ortelecan Dumitrescu, Viorel Ionescu, Jou-Jou Dragan, Geo Dinescu, Adrian Lefter Duminică, 16 februarie, ora 11:00 LAMPĂ LUI ALLADIN După o poveste din 1001 nopți Regia și scenariul: Cristian Pepino Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan În distribuție: Marin Fagu/ Viorel Ionescu, Mihai Dumitrescu/ Ioan Brancu, Cristian Mitescu/ Dan Codreanu
Povești clasice, pozne, încurcături și pilde la Teatrul Țăndărică () [Corola-journal/Journalistic/46645_a_47970]
-
nopți Regia și scenariul: Cristian Pepino Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan În distribuție: Marin Fagu/ Viorel Ionescu, Mihai Dumitrescu/ Ioan Brancu, Cristian Mitescu/ Dan Codreanu, Grațiela Ene/Angela Filipescu, Alină Teianu/Geo Dinescu, Roxana Vișan/Ioana Chelaru Popovici, Adrian Lefter/George Simian Mai multe informații despre spectacole găsiți pe www.teatrultandarica.ro sau pe facebook http://www.facebook.com/teatrultandarica PREȚ BILETE GRUPURI ORGANIZATE: = 9.00 Ron - doar în timpul săptămânii; PREȚ BILETE COPII: 11,50 Ron, BILETE ADULȚI: 13,50
Povești clasice, pozne, încurcături și pilde la Teatrul Țăndărică () [Corola-journal/Journalistic/46645_a_47970]
-
științifică!), constatările mele sunt, așa-zicând, empirice, altfel spus, trase din experiență și din observație, cum e toată critica pe care o practic de șase decenii. Am învățat-o de la G. Călinescu, pe care tinerii critici actuali, de la Ion Bogdan Lefter citire, îl privesc cu suspiciune. Eu, mai naiv, ca toată generația mea, m-am lăsat convins de argumentele lui G. Călinescu privind subiectivitatea inevitabilă a actului critic, mai ales după ce a fost pusă din greu la încercare în două decenii
Suferințele criticii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4577_a_5902]
-
Cărtărescu a cunoscut în timp destul de multe reeditări și destul de puține interpretă ri. Din zecile de analize care i-au fost dedicate, numai câteva au, de fapt, portanță intelectuală. (Cea a lui Nicolae Manolescu și cea a lui Ion Bogdan Lefter fiind capete de afiș.) Celelalte sunt, în majoritate, simple reportaje de lectură însoțite de verdict. Ideatic, însă, aproape cu totul inutile. Atât doar. Nu nocive. Nu ridicole. Cu o excepție, pe care mă simt dator s-o evoc. Relativ recent
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
fost explorate. Primul e cel așa-zicând tehnic, în lumina căruia cartea e un imens inventar de aluzii culturale și de intertexte, o imensă „comedie a literaturii” (Nicolae Manolescu). Următorul, cel politic, la care se oprește pe larg Ion Bogdan Lefter decriptează zecile de esopisme disimulate în versuri (și mai ales în bonusul dramatizat care e varianta cântului al unsprezecelea). Despre acest traseu pomenește și Ovid S. Crohmălniceanu în Amintirile sale deghizate atunci când rememorează ședințele cenaclului Junimea în care epopeea a
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
care e varianta cântului al unsprezecelea). Despre acest traseu pomenește și Ovid S. Crohmălniceanu în Amintirile sale deghizate atunci când rememorează ședințele cenaclului Junimea în care epopeea a fost citită pentru prima oară. Cel de-al treilea, biografic, sugerat tot de Lefter, dar lăsat cumva în suspensie în finalul cronicii din „Contrapunct” (intitulată, foarte potrivit, În Levant, citind Levantul) s-a reactivat în chip norocos de curând. Datorită autorului însuși. Este vorba despre o confesiune de câteva pagini pe care Mircea Cărtărescu
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
Cosmin Ciotloș Cu prima sa carte de critică literară, Mihail Vakulovski face un gest necesar: discută extrem de serios poezia generației precedente. Despre optzeciști au scris până acum mai cu seamă optzeciștii. Radu G. Țeposu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei sunt cei dintâi. Le-au urmat Andrei Bodiu (și el lunedist) și Radu Andriescu (care, deși ieșean și membru al Clubului 8, nu e departe de simpatiile anglo-saxone ale ceva mai vârstnicilor colegi bucureșeni). Asta
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
lui Alexandru Mușina, din cunoscuta lui Antologie. Cifrele ne-ar putea înșela. Vakulovski alege 31 de autori, Mușina 32. Comuni, însă, sunt doar 24. Apar, prin urmare, 7 (Ioan Flora, Virgil Mihaiu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Iova, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter și Petru Romoșan) și dispar alți 8 (Aurel Dumitrașcu, Paul Grigore, Emil Hurezeanu, Ion Monoran, Aurel Pantea, Augustin Pop, Dan Stanciu și Marcel Tolcea). Cu unele semne de întrebare, modificările mi se par plauzibile. Și cred că justificarea lor stă
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
Luni, cu treizeci de ani în urmă. Dar nu-i timpul pierdut nici acum. Interesant și original e, de asemenea, decupajul. Pentru Mihail Vakulovski, trei sunt fronturile principale ale poeziei optzeciste: realul, textul și psihoza. (În Flashback 1985, Ion Bogdan Lefter identifica tot trei tipuri de poeți, prozaizanți, conceptualizanți și, în fine, orgolioși moraliști.) Pe undeva, cele două clasificări se aseamănă. Cu deosebirea că între criteriile tânărului critic de azi, spre deosebire de cele ale tânărului critic de ieri, atitudinea nu mai e
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
pare să aibă instrumente decât pentru primele două. Urmărește cât se poate de ingenios tratativele cu realul ale unor Florin Iaru, Romulus Bucur, Mariana Marin sau Ioan Flora, caută minereuri livrești în poezia unor Bogdan Ghiu, Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter sau Vasile Gârneț. Când ajunge însă la Călin Vlasie, Marta Petreu, Matei Vișniec, Daniel Pișcu, Ion Stratan, Viorel Padina sau Cristian Popescu apelează, ca metode, tot la pactul cu realul (încălcat, ce-i drept, de aceștia) și tot la radiestezii
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
printr-o foarte bună posesie a materialului bibliografic, la inteligente previziuni legate de volumul nimic, la ora aceea încă nepublicat.) Cu nimic mai prejos sunt secvențele despre Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie sau Ion Mureșan. Păcat că un critic atât de subtil nu deține, în nici una din revistele importante, o rubrică numai a lui! Am câștiga cu toții, poate nu un publicist, dar un talentat cititor de meserie.
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
Ion Bogdan Lefter Sec, trista știre sună așa: În zorii zilei de 18 mai 2011 s-a stins din viață, în București, Mircea Horia Simionescu, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române dintotdeauna. S-a născut pe 23 ianuarie, la Tîrgoviște
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
a frustării, de-a spune nu. Mai în barbă, Cănuță, trecând direct la fapte fără înțeles pentru restul semenilor, mai răspicat, Popa Duhu. Personajele prozei lui Caragiale își încheie, de obicei, proiectul de viață într-un absurd mai dulceag (dl. Lefter, bunăoară) sau mai zguduitor. Cănuță, consecvent întoarcerilor lui bruște din drum (chiar și de pe cel fără întoarcere...), demonstrează, de la început până la sfârșit, că se poate și așa. Altfel decât toți ceilalți. Popa Duhu, la rându-i, pune carne pe aceeași
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
după 1989, avea nevoie de o ediție a cărei organizare interioară să susțină această repoziționare și să ofere o nouă înțelegere a operei. Cel care și-a asumat dificila misiune de a o alcătui este criticul și profesorul Ion Bogdan Lefter. Nici nu se putea găsi cineva mai potrivit: implicat încă din anii ’80 în reconfigurarea canonului literar postbelic și în exegeza dimoviană, criticul este, probabil, cel mai bun cunoscător al poeziei lui Dimov, ca și al întregului context al filiației
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
sunt vizibile încă din Pe malul Stixului, ceea ce face ca separarea între cele două „etape” să nu fie una netă. Însă de-abia Cartea de vise (1969) va marca „maturitatea deplină” a lui Leonid Dimov, după cum afirmă chiar Ion Bogdan Lefter. De aceea, acest al doilea volum beneficiază, spuneam, de o nouă prefață (în paranteză fie zis, este excelentă ideea editorului de a comenta, pas cu pas, fiecare volum dimovian). El cuprinde nucleul programatic al operei lui Leonid Dimov. Este vorba
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
vorba, pe lângă amintita Carte de vise, de volumele Semne cerești (1970), Eleusis (1970), Amintiri (1973), și La capăt (1974). Restul volumelor antume vor apărea, probabil, în volumul al III-lea, împreună (sau nu, în funcție de proiectul ediției, pe care Ion Bogdan Lefter nu l-a dezvăluit în întregime) cu poemele și ciclurile nepublicate în volum. După cum ne anunță criticul, ediția va restitui opera dimoviană în integralitatea ei, nu doar poezia: eseistică, publicistică, interviuri, scrisori, fragmente, ba chiar și dedicații pe volume. În
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
editorial”), și această abatere de la cronologie trebuie acceptată, întrucât servește celuilalt imperativ al ediției: reliefarea unui univers poetic articulat infinitezimal, de un poet care nu e numai un meșter artifex, ci și o minte teoretică îndrăzneață, chiar vizionară. Ion Bogdan Lefter a ales să respecte calendarul interior al acestei minți teoretice, nu cronologia exterioară, adesea dictată de factori fără tangență cu esteticul. Ediția critică Dimov este remarcabilă și prin travaliul depus de îngrijitorul ei, travaliu pe care însă nu îl vedem
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]