1,947,676 matches
-
răcnet! Dacă s-a înțeles din cuvintele de mai sus c-aș fi împotriva legii care interzice importul de câini ucigași, precum și reglementarea comportamentului altor animale primejdioase, vă înșelați. Sunt cu totul în favoarea lor. Sunt șocat doar că astfel de legi n-au existat până acum. După cum n-au existat legi care să oblige la prevenirea poluărilor mortale, a revărsărilor de ape, a incendiilor. La noi, e musai ca mai întâi să se producă dezastrul pentru ca înaltele minți politice să se
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
c-aș fi împotriva legii care interzice importul de câini ucigași, precum și reglementarea comportamentului altor animale primejdioase, vă înșelați. Sunt cu totul în favoarea lor. Sunt șocat doar că astfel de legi n-au existat până acum. După cum n-au existat legi care să oblige la prevenirea poluărilor mortale, a revărsărilor de ape, a incendiilor. La noi, e musai ca mai întâi să se producă dezastrul pentru ca înaltele minți politice să se gândească la prevenirea lui. Obișnuința improvizației, tehnica autohtonă a tragerii
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
paranoiei de partid și de stat, dacă își permit să demită conducerea radioului doar pentru a înscăuna o slugă cu mustață, evident că punerea botniței la câini e gestul logic următor. într-adevăr, după ce au închis gura presei scrise, prin legea aberantă a dreptului la replică, după ce demonstrează, aproape în fiecare județ, că mafioți fără scrupule pot face exact ceea ce mușchii lor cerebrali vor, ultima chestiune nerezolvată în țară e aceea a caninilor... cu canini ascuțiți. Nu de alta, dar marii
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
probabil, că nici un câine polițist nu omoară oameni nevinovați. Așa o fi, însă până la condamnarea definitivă nimeni nu e culpabil. Nici măcar automobilele 4x4 din care destui polițiști și-au făcut o armă de exterminare în masă. Aș aduce un amendament legii anti-pitbull: dacă tot se pun botnițe - o măsură la îndemâna PSD-ului , după cum am văzut -, ce-ar fi să-i oblige pe stăpânii dulcilor câini de apartament să folosească măcar măturița și lopățica atunci când își însoțeasc, pe străzi sau în parcuri
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
Jornal do Brasil", a apărut un interviu cu lingvistul brazilian José Luiz Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul nu este lipsit de interes pentru noi - el fiind chiar, la un moment dat, pus în discuție destul de "acut" și în Parlamentul României, iar multe dintre
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
din Sao Paulo, a petrecut 6 luni în România, ca bursier, prilej cu care a învățat uimitor de bine românește și și-a făcut mulți prieteni. Interviul, consemnat de Eliane Azevedo, a avut drept titlu Limba portugheză OK. Proiectul de lege al deputatului federal Aldo Rebelo (PCB - Sao Paulo) care urmărește să protejeze limba portugheză de folosirea unor termeni străini - prevăzând chiar și amenzi - a trecut prin Camera Deputaților și așteaptă doar votul Senatului. Propunerea a primit aprobarea generală a celor
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
trecută, a publicat în revista "Gragoatá", a Facultății de Litere a Universității din Rio de Janeiro, un articol în care-și susținea punctul de vedere. Pentru Fiorín, împrumuturile fac parte din istoria unui popor și nu pot fi eliminate prin lege. Mai mult: el nu observă violări ale gramaticii, foneticii sau vocabularului care să justifice o atitudine protecționistă - și se teme că baza ideologică a apărării limbii se află într-un naționalism xenofob. Profesorul asigură că limba nu e amenințată: "Cât
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
inutile. Ce a rămas până la urmă, abajur sau lucivelo ("văl pe lumină")? Restaurante sau casa de pasto ("casă de mâncare")? Etapa sau lanço ("tronson de drum")? Maiô sau fato de malha ("îmbrăcăminte din ochiuri")? Atunci, nu merită să se creeze legi contra împrumuturilor? Eu am locuit în România și, sub guvernarea comunistă a lui Ceaușescu, s-a interzis utilizarea cuvintelor domn, doamnă. Nu se putea folosi decât termenul "tovarăș". O dată cu căderea regimului, s-a schimbat totul. Folosirea cuvintelor nu se poate
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
prin decret. Proiectul lui Aldo Rebelo prezintă protecția portugheză drept o chestiune de apărare a suveranității naționale. Ce credeți despre asta? Limba are această funcție simbolică. Am un profund respect pentru deputat dar proiectul său este o greșeală politică. Toate legile de apărare a limbii din secolul 20 au fost promovate de dreapta. Așa s-a întâmplat în Italia fascistă, în Spania franchistă. Iar legea aprobată în Franța, deși fusese aprobată în timpul guvernării Mitterand (socialistă), a fost prezentată de un deputat
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
funcție simbolică. Am un profund respect pentru deputat dar proiectul său este o greșeală politică. Toate legile de apărare a limbii din secolul 20 au fost promovate de dreapta. Așa s-a întâmplat în Italia fascistă, în Spania franchistă. Iar legea aprobată în Franța, deși fusese aprobată în timpul guvernării Mitterand (socialistă), a fost prezentată de un deputat de dreapta. Baza ideologică a politicii de apărare a limbii este naționalismul. Cred că naționalismul duce la genocid, barbarie, xenofobie. Stânga a fost întotdeauna
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume, cu catedre de portugheză în universitățile străine; o politică mai agresivă de burse de studiu oferite studenților străini ca să studieze portugheza. Asta ar fi o lege pe care mi-ar plăcea să o văd. Așadar, pentru dumneavoastră portugheza nu are nevoie de protecție și apărare? Sub dictatura franchistă era interzisă folosirea limbilor bască, catalană și galiciană, dar aceste limbi au supraviețuit. Stalin a încercat rusificarea Uniunii
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
protecție și apărare? Sub dictatura franchistă era interzisă folosirea limbilor bască, catalană și galiciană, dar aceste limbi au supraviețuit. Stalin a încercat rusificarea Uniunii Sovietice, dar lituaniana, vorbită de o națiune mică, a dăinuit. Chiar și Horațiu spunea că suprema lege a limbii este folosirea ei. Portughezei îi merge bine merci. Poetului Fernando Pessoa i se atribuie propoziția "patria mea este limba mea." Or, limba reflectă ceea ce este Brazilia astăzi: hegemonia nord-americană. Dar limba portugheză este cea pe care o folosim
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
reforma sistemului, În contextul mai larg al luptei la nivel național Împotriva acestui fenomen. Corupția În justiție poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, având În vedere faptul că sistemul juridic este conceput tocmai pentru a asigura respectarea supremației legii, ceea ce presupune inclusiv urmărirea penală și judecarea faptelor de corupție. Pentru funcționarea justiției, esențială este legitimitatea ei. Această caracteristică vine din Înțelegerea de către cetățeni a modului În care este organizat sistemul juridic, din Încrederea În competența magistraților, a funcționarilor și
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
care presupune ca și condiții, dar și drept garanții totodată, celelalte două noțiuni. Imparțialitatea e o valoare morală, ține de forul interior al persoanei și presupune pentru agentul public care activează În justiție analizarea și conduita echidistantă a faptelor În raport cu legea aplicabilă, fără a avea prejudecăți sau predilecții În privința cazului pe care Îl instrumentează și fără să acționeze În vreun mod care să susțină interesele vreuneia din părți. Imparțialitatea celor care lucrează În justiție este garantată prin regimul de incompatibilități și
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
că acestea ar veni din partea celorlalte puteri, fie că acestea ar veni din partea șefilor ierarhici, a grupurilor de interese, economice etc. Pentru magistrați, independența se relevă prin statutul lor și raportul cu puterile executivă și legislativă. Independența este garantată prin lege atât pentru judecători, procurori, avocați, cât și pentru funcționarii publici, indiferent În ce structură și-ar desfășura aceștia activitatea. Integritatea este o trăsătură lăuntrică care presupune a acționa Într-o manieră conformă unor principii și valori, fără compromisuri, atât În
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
atât În exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și În viața privată. Ea semnifică exercitarea funcției În mod cinstit, corect și conștiincios, cu bună-credință. Practic, integritatea se manifestă În efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate, În deplină egalitate, respectând termenele prevăzute de lege, pentru a se asigura deplina legalitate a actului Îndeplinit. În justiție, integritatea e mai mult decât o virtute, este o necesitate. Integritatea se analizează din două perspective: din perspectiva principiului „supremației dreptului”, integritatea privește profesionalismul agentului public (integritatea internă); din
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
mita; iar atunci când judecătorul este subordonat nu mai putem vorbi de independența acestuia, ceea ce afectează chiar independența justiției ca sistem. Prin cumpărarea soluției, partea obține o decizie favorabilă printr-un procedeu incorect, afectând astfel respectarea cerinței egalității de tratament În fața legii și, deci, imparțialitatea judecătorului. În fine, cedarea judecătorului În fața unei astfel de influențe duce la decăderea sa morală, la pierderea verticalității sale. Importanța integrității, precum și metodele de creare și păstrare a ei În sistemul juridic constituie subiectul central al studiului
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
extins să nu fie Întotdeauna reală. Astfel, un sondaj din 2004 efectuat În rândul populației din România relevă numeroasele sensuri și definiții pe care subiecții le atribuie fenomenului de corupție. 23% identifică corupția cu activitățile ilegale ale indivizilor care Încalcă legea; alți 26, 3% dau acestei noțiuni o conotație normativă, incluzând darea și luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, abuzul de putere; 10% definesc corupția ca o faptă imorală; 4,4% văd În corupție un mijloc de Îmbogățire prin mijloace
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
faptei" în "om al trăirii". Max Frisch. Homo faber. Traducere și note de Mara Giurgiuca. Postfață de Andrei Corbea. Editura Polirom, 2002. Destin, patrie, națiune Încă pe vremea lui Cicero, Titus Livius și Quintilian se spunea că patria reprezintă libertatea, legile și instituțiile politice ale republicii. Dragostea de patrie este cea pentru lucrurile pe care cetățenii le au și de care se bucură în comun. în evul mediu se făcea deja legătură între acestea și participarea directă la administrarea treburilor cetății
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
legătură între acestea și participarea directă la administrarea treburilor cetății. "Patriotul adevărat, notează Remigio de Girolami în Tractatus de bono communi, 1304, luptă împotriva corupției, adică împotriva celor care pun interesele personale înaintea binelui comun." Nimeni nu se află deasupra legii, totul se decide pentru dreptatea, libertatea și egalitatea comună, puterea e deținută doar temporar, dragostea de patrie nu poate exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
luptă împotriva corupției, adică împotriva celor care pun interesele personale înaintea binelui comun." Nimeni nu se află deasupra legii, totul se decide pentru dreptatea, libertatea și egalitatea comună, puterea e deținută doar temporar, dragostea de patrie nu poate exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și valorile care stau la baza cetății. Pe de altă parte, patriotismul, prin exaltarea generozității și solidarității
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
față de acest viciu. De ce există în religia catolică această oroare față de sex? Mi-am pus adeseori întrebarea. Fără îndoială, din diverse rațiuni: teologice, istorice, morale și chiar sociale. Într-o societate organizată și ierarhizată, sexul, care nu cunoaște bariere și legi, poate deveni în orice clipă un factor de dezordine și un adevărat pericol. Fără îndoială că, din această pricină, unii prelați și Sfântul Toma d'Aquino s-au dovedit a fi extrem de severi în privința acestui subiect tulbure și amenințător: carnea
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
dimensiunile și costurile editării sale fiind considerate prea mari), iar cel de-al treilea volum a apărut decalat (1955) și doar cu un cuvînt de scuze din partea editorului. Pentru a mări suspansul și dificultatea receptării, pe fondul unor ambiguități ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu această ocazie, în forma romanului apar
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
scrupul să cumpere mașini de lux pentru ilustrele lor funduri și televizoare de zeci de milioane în care să-și admire genialitatea. Evident, nu din banii aduși de acasă, ci din sudoarea contribuabilului. Acum, că și-au tras și o lege a "dreptului la replică", vor fi prezenți pe ecrane douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru și vor sufoca ziarele cu agramatismele lor. Soluția la această din urmă problemă îl reprezintă un boicot al presei. Ar trebui ca ziarele și posturile de
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
au păstrat dreptul la însoțitori înarmați. Nimeni nu știe de ce. își mai amintește cineva în România de figura lamentabilă făcută în fruntea Senatului și în fruntea P.N.Ț.C.D.-ului de către fosta umbră a lui Coposu? O fi promovat vreo lege care să stârpească hoția ori să-i pună cu botul pe labe pe corupți? O fi făcut vreo fărâmă de bine țării, încât să merite eterna noastră recunoștință? în ritmul acesta, în câțiva ani România va fi împărțită între o
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]