1,271 matches
-
ale art. 115 alin. (6), invocate în susținerea criticilor de neconstituționalitate extrinseci a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, Curtea reține că acestea reglementează regimul particular al ordonanței de urgență și se referă la domeniile în care se poate legifera pe calea ordonanței de urgență. În acest caz, incidența dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6) este subsecventă stabilirii unor drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale al căror exercițiu ori a căror existență să fi suferit o restrângere sau o vătămare
DECIZIA nr. 477 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284190]
-
15. Prin urmare, din analiza art. 42 din Legea nr. 85/2014, în ansamblul său, Curtea reține că textul alin. (4) al acestui articol, criticat în prezenta cauză, reglementează în sensul în care autorul excepției de neconstituționalitate ar dori să fie legiferat, cuprinzând chiar ipoteza pe care acesta o reclamă ca fiindu-i aplicabilă în cauză, iar textul care i-a fost aplicat în speță, dar pe care nu l-a criticat, se regăsește la art. 42 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 133 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284779]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier. Or, reglementarea obligațiilor subiecților de drept vizați de norma de incriminare printr-un act normativ de forță juridică inferioară celui prin care este legiferată norma de incriminare nu contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, în condițiile unei conexiuni logice, în care fiecare subiect de drept prevăzut la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 își poate cunoaște în mod clar responsabilitățile. ... 8
DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280646]
-
exercițiul unei profesii sau al unei meserii a căror nerespectare este susceptibilă să provoace vătămarea unei persoane, interpretarea fiind realizată de organele judiciare. Principiul legalității incriminării și pedepsei - consacrat de prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție - impune legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a fi aplicate, în scopul asigurării posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale, fără a pretinde însă recurgerea la liste exhaustive, întrucât tehnica de reglementare vizează, în principal, categorii și
DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279989]
-
de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în
DECIZIA nr. 690 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281103]
-
de Integritate, Parlamentul a lăsat în sarcina instanțelor de judecată să adauge la lege, după propriile raționamente, atunci când sunt puse în situația să aleagă care este mandatul la care ar fi vrut să se refere Parlamentul atunci când a legiferat. Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie nu doar interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani, ci și momentele de la care aceasta începe să curgă raportat la numeroasele situații care
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare“, deci conduita care definește elementul material al infracțiunii. ... 6. Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale. Destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracțiunii
DECIZIA nr. 737 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285188]
-
însă o enumerare exhaustivă a tuturor specialiștilor din afara organelor judiciare care pot să întocmească rapoarte de constatare tehnico-științifică, interpretarea textului de lege revenind organelor judiciare. Principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, impune legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a fi aplicate, în scopul asigurării posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale, fără a pretinde însă recurgerea la liste exhaustive, întrucât tehnica de reglementare vizează, în principal, categorii și
DECIZIA nr. 741 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285189]
-
completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Curtea apreciază, prin urmare, că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu. ... 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
clar și concis ce se înțelege prin onorariul executorului judecătoresc, context în care urmărește ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o anumită interpretare, pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional și prin care, practic, aceasta să legifereze cu privire la această formă de acordare a ajutorului public judiciar. Or, cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și
DECIZIA nr. 193 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287633]
-
lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului, care presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor. ... 57. Curtea a stabilit două criterii
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). ... 32. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu poate avea
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
deasupra legii penale, printr-un „privilegiu inabil mascat“ de norma de procedură penală criticată, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. Consideră că textul de lege referitor la respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului legiferează reaua-credință a organelor de urmărire penală și lasă o faptă deosebit de gravă nu numai în afara legii penale, ci și în afara răspunderii de orice altă natură, cum ar fi cea disciplinară, civilă, administrativă etc. Norma criticată nesocotește toate
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
încalcă drepturile oricărei persoane, precum și următoarele principii: al demnității umane, al egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, al respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale și al abordării integrate. Cu alte cuvinte, așa cum este legiferat art. 34 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, doar persoana împotriva căreia s-a dispus măsura pe o durată maximă, adică pe 6 luni, poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. Așadar, restul persoanelor împotriva cărora instanța a dispus
DECIZIA nr. 489 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278125]
-
alin. (2) se stabilește că „Încheierea se dă cu citarea persoanei juridice și poate fi atacată numai cu recurs“, în condițiile în care în cuprinsul O.G. nr. 26/2000 se stabilește ca unică cale de atac apelul, iar nu recursul. Or, legiferând în acest mod, s-au încălcat și dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituția României, care prevede că: „(2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.“, precum și dispozițiile art. 129: Folosirea căilor de atac
SENTINȚA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277460]
-
Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 14 din această convenție. ... 6. Arată că prin dispozițiile de lege criticate a fost legiferată doar situația limitativă a asistenților judiciari care au fost numiți în funcție în condițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor doar pentru un prim și unic mandat, însă fără a lua în calcul și situația existenței mandatelor multiple
DECIZIA nr. 295 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274415]
-
de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în
DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274740]
-
de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României, astfel încât, cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. În preambulul acesteia s-au motivat existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate
DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273423]
-
acte de cercetare penală, contrar dispozițiilor art. 131 alin. (1) din Constituție. ... 6. Cât privește dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 61/2011, susțin că legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără să stabilească o necesară corelare între textul criticat și sintagma "acte de control care pot constitui mijloace de probă", pe de o parte, și art. 61 alin. (5), art. 97 alin. (2) lit. e), art. 172 alin. (9) și
DECIZIE nr. 608 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281613]
-
de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. ... 96. Astfel, prin Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 372 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275783]
-
protecției sociale și al ministrului sănătății. În aceste condiții, art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 nu răspunde exigențelor de previzibilitate, claritate și predictibilitate instituind discriminarea persoanelor diagnosticate cu cancer. Legiuitorul își respectă doar formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului să stabilească cu claritate și precizie categoriile de persoane sau afecțiunile psihomotorii care se încadrează într-un grad de handicap. ... 6. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele privind
DECIZIA nr. 319 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274188]
-
să aprecieze care sunt cazurile în care se impune reunirea cauzelor penale. Se susține că, în aceste condiții, aprecierea instanțelor cu privire la reunirea cauzelor este una subiectivă, iar prin hotărârile pronunțate în acest sens, aceste instanțe sunt abilitate să legifereze, atribuție ce aparține, în mod exclusiv Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării. Se mai susține că prevederile art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală creează discriminare între inculpați aflați în aceeași situație juridică, prin faptul că permit
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
iar prin dispozițiile Legii nr. 489/2006 afirmă dreptul acestora de a determina caracterul sacru al bunurilor care deservesc practicarea lui. Ca atare, dacă statutul unui cult nu conferă unui anumit bun natura de bun sacru, statul nu intervine și nu legiferează, statuând contrariul, iar dacă statutul cultului relevă o atare natură, atrage în consecință protecția statului în condițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 289/2006, fără să atragă încălcarea dispozițiilor constituționale în sensul invocat de către contestatoare. Reglementarea cuprinsă în
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea sa de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“. Curtea a mai constatat că, „în virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]