450 matches
-
rechizitoriu boierimii, i-a respins soluțiile în problema agrară, pledând pentru revoluție și împroprietărirea țăranilor. El a adus prețioase contribuții la studiul secolului al XVIII-lea și al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nedreptatea cu care fuseseră tratați țăranii în cursul veacurilor. Capitolele pe care le-am consfințit soartei lor vitrige în Istoria românilor sunt din cele mai bune părți ale scrierii mele”. În felul acesta, modul cum A. D. Xenopol înțelegea să înfățișeze legiuirea agrară din 1864 este pe deplin explicabil. El a caracterizat-o drept „un pas uriaș în dezvoltarea vieții naționale a poporului român”. După cum se știe, legea agrară din 1864 a fost lovitura decisivă dată orânduirii feudale în Moldova și Țara
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar, A. D. Xenopol n-a respins exproprierea și împroprietărirea pentru că s-ar fi aflat de partea marii proprietăți sau a conservatorilor, ci pentru că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
societate prin care un asociat își stipulează totalitatea câștigurilor sau unul ori mai mulți asociați sunt scutiți să participe la suportarea pierderilor. A se vedea, S. Deleanu, " Clauza leonină în contractele de societate", în Dreptul nr. 2/1992. 74 Sub vechea legiuire se considera că o asemenea clauză chiar inserată în actul constitutiv al societății este lovită de nulitate absolută întrucât era interzisă.-a se vedea, M. Scheau, op. cit., p. 152. 75 Cu privire la natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de știință din R. Moldova „N. Milescu Spătarul”, 1997. Tot la sfârșitul secolului trecut, în 1998, Vasile Stati elabora și lucrarea Istoria Moldovei în date. Cartea se bucura de o Prefață întocmită de Vasile Lapteacru, intitulată sugestiv Dreptul moldovenilor: „toate legiuirile, codurile legislative cu valoare de legi supreme din Moldova, de la regulamentele țariste privind Basarabia din 1813-1818 (...) până la Constituția republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, consfințesc, pe cale juridică, democrația sa politică, dreptul și voința neclintită a moldovenilor de a-și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
setea de cîștig. De aceea au izbucnit răscoale care au provocat măceluri publice, îndreptate fie împotriva concetățenilor(căci aveau ambiția de a nu-și lăsa în viață nici un adversar), fie împotriva dușmanilor. Au urmat, foametea, care dădea frîu liber ne-legiuirilor nerușinate, devastarea orașelor și distrugerile, pînă cînd, datorită răscoalelor, flăcările au cuprins chiar și sfîntul lăcaș al lui Iahwe. Boala înnoirilor cu orice preț și schimbarea tradițiilor strămoșești a dus la pieirea răufăcătorilor, Iudas și Sadduc, care au întemeiat la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"229. Specificul limbajului politic din presa românească a secolului al XIX-lea este dat, pe de o parte, de caracterul cultural al limbii, într-o epocă în care normele limbii române nu sunt încă stabilite, iar pe de altă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"486. Publicație de factură politică și literară, Românul apare la București, începând cu 9 august 1857, cu o periodicitate variabilă, fiind editat până în decembrie 1915487. Înființat de C.A. Rosetti, ziarul va rămâne sub conducerea acestuia din 1857 până în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vechile cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
meniți pieirii. Țărănimea..., dar țărănimea a suferit de la sfârșitul epocii eroice până azi. Este drept că noua stare de lucruri i-ar fi îngăduit să-și cucerească o viață mai bună, dacă ea ar fi știut să se folosească de legiuirile noi. Așadar, mai toate cauzele, care făcuse pe A. Russo și pe ceilalți să fie constituționaliști liberali, acum nu mai erau. Nu mai era nici umilirea națională de altădată, nici interesul de clasă, nici idealismul. Nu mai era nici snobismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țările române, începând cu secolul amintit, s-au făcut pași decisivi în receptarea dreptului bizantin, putând fi evocate în acest sens: proiectele succesive ale unui cod de drept general al lui M. Fotino, Pravilniceasca Condică, adoptată în 1780 și îndeosebi, Legiuirea Caragea, adoptată în 1818, precum și Codul Calimach. În aceeași opinie, toate acestea demonstrează că, încă înaintea marilor codificări, dreptul celor două principate avea un substrat romanistic pronunțat. În Muntenia a fost tradus în românește și adoptat ca lege națională Codul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și codifica sistemul întreg al unei legislațiuni este lucru și mai greu. Câte condițiuni nu se cer pentru asemenea lucrare! Câte cunoștințe pentru o operă de așa importanță! Trebuie cunoștința legilor existente și a raporturile ce le leagă cu celelalte legiuiri în vigoare; trebuie cunoștința legilor străine relative la același obiect; cunoștința doctrinei și a jurisprudenței asupra materiei; trebuie adunarea și conexarea tuturor acestor materiale, trebuie timp, studiu, și o aplecare continuă și constantă asupra obiectului ce este de reglementat și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comportament morbid, dar cu integritatea mintală aparentă (a caracteriopatiei în general), dintre care se disting unele funcțiuni represive, ca psihopatul curtean sau chiar gâde oficial și alta față de indivizi cu aceeași structură psihologică, dar de o clasă inferioară, contravenienți față de legiuiri. În aceste cazuri, limitrofe, sensul legislației nu a putut lua în considerație starea patologică a individului în cauză, stare mai greu de evidențiat, ci potențialul său de integrare în societate. Până în secolul al XVII-lea nu se poate vorbi de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
20 aprilie 1880. 26. *** Dacia literară, Iași, 1840, cu "Introducție" de M. Kogălniceanu. 27. *** Dispozițiile privitoare de închisorile publicate în Moldova (Dispositions concernant les prisons publiques de la Moldavie), Iași, "Institutul Albinei", 1856, 83 de pagini (Ac. rom., II, 68883). 28. *** Legiuirile României, vechi și noi, publicate de I. M. Bujoreanu, vol. I, București, 1873. 29. *** Règlement Organique de la Principauté de Moldavie, trad. par l'Aga G. Assaky, New York, 370 p. (F.D.-III 3054). 30. *** Regulamentu pentru ospiciile cerșetorilor invalizi din Orgoești
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Nicolae I (1825-1855). Cu două luni înaintea izbucnirii unui nou război ruso-turc, Așezământul a fost înlocuit, în februarie 1828, cu Regulamentul lui Voronțov, care desființa autonomia Basarabiei, introducea obligativitatea limbii ruse în actele publice, înlocuirea obiceiurilor și legislației românești cu legiuirile rusești etc. Limba română s-a mai utilizat în administrație din ce în ce mai puțin până către mijlocul secolului. Procesul de rusificare devenea tot mai intens. Războiul din 1828-1829 s-a încheiat cu îngrângerea Turciei și încheierea Tratatului de pace de la Adrianopol, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în contra evreilor, îndemnând-o la jafuri și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai resentimente față de statul român și mai ales în urma incidentelor petrecute la Iași după cum urmează: În noaptea de 28-29 iunie a.c. treceau prin orașul Iași două coloane militare spre front, una pe strada Lascăr Catargi și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s'a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum s'a arătat și la capitolul I al studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: naționalizarea capitalului și proprietății; naționalizarea personalului în întreprinderile economice; limitarea activității evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s'a exercitat și în ceea ce privește naționalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege se ordonă concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie 1941 a salariaților evrei din toate întreprinderile civile sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum și posteritatea !) cu sensurile unor termeni din documente vechi ori păstrați în cutume. Conachi definește noțiunea de însorărire în felul următor: „Însorărirea între două sau mai multe moșii este o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi arătătoare de semne sau măsurătoare; la așa întâmplare, să pomăzuiesc (aici, cu sensul se apreciază - I. S.) hotărârile în lat după numărul siliștilor, iară lungul după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două sau mai multe moșii ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică”, nefiind moșie dată din „locuri domnești”, cum constatăm pe bază de acte, că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite Balș, proprietarul Torceștilor și al Blăjărilor în acest timp, întocmește o strictă evidență în vederea obținerii despăgubirii preconizată de lege. Aflăm că la data respectivă se găseau la Torcești 183 suflete de țigani, iar la Blăjeri 165, fiecare ins
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]