4,253 matches
-
văd urmele cuielor, am să-L privesc și am să-L întreb: "Doamne, cum a fost când Te-au bătut, cum a fost când te-au batjocorit, Doamne cât te-a durut când te-au pus pe cruce? Aveai 12 legiuni la dispoziție Doamne, de ce ai tăcut? De ce nu ai intervenit?" Aș vrea să te fac bolnav de dor după Domnul Isus. Aș vrea să te leg de veșnicie. Nu a fost ceva palpabil în organism, a fost ceva în interiorul meu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
scăpat. Halviță pe pervazul ferestrei. CUCU: Stai așa! HALVIȚĂ (se uită în toate părțile): Cu mine vorbești? CUCU: Sigur că da, circari am avut, de sticleți (arată la cap) nu mă plâng, acum, marocanii mai lipseau. Mă' tu ești din Legiunea străină? Ce cauți aici mă' teroristule? (Halviță nemișcat, nu scoate un cuvânt). Vorbește mă; ce ești împăiat? HALVIȚĂ: Ce-ai cu mine dom'le? Mă cunoști de undeva? CUCU: Ce cauți tu ziua în amiaza mare în casa omului cumsecade
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
lui Kossuth sunt de acord cu acest text, care ascunde marea ticăloșenie a maiorului Hatvani, care a transformat convorbirile de pace în masacrul moților și conducătorilor lor. Avram Iancu a scăpat din asedierea Abrudului de către Hatvani, dar va reveni cu legiunile sale și aspru va răzbuna omorârea prefectului Petru Dobra și-a a celorlalți romani din Abrud. Îi va învinge și izgoni pe unguri din Țara Moților. În paranteză, pentru adevărul istoric, Petru Dobra, Ion Buteanu și Ion Dragoș se aflau
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
comitate, dar cu titlu de excepție) și cu efective militare întrunite mult mai mari decât regimentul (ducatele încorporau mai multe comitate). În asemenea situație, ducele (lat. Dux-ducis, conducător) se va numi general (tot din tradiția romană, echivalentul unui comandant de legiune). Însă mai este o variantă! Dacă regele ducea o acțiune armată cu forțe mai mari de un regiment, el se numea, numai pe timpul operațiunilor, general, sau delega un nobil de rang înalt pentru această misiune, mai ales cu scopul de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
niște răscoale ale iudeilor pe care procuratorul le-a înăbușit în sânge cred că l-aș fi uitat cu siguranță. Acum însă mi-aduc aminte că acesta a luptat alături de mine în Germania, pe Elba după ce Quinticlius Varus a pierdut legiunile XVII, XVIII și XIX în blestemata pădure Teutoburgică. Actualul procurator a luptat în Panonia sub stindardele mele în legiunea XIII Gemina atunci când am înfrânt puternica răscoală a panonilor și dalmaților. Mi-l aduc bine aminte pe acest Ponțiu Pilat care
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
siguranță. Acum însă mi-aduc aminte că acesta a luptat alături de mine în Germania, pe Elba după ce Quinticlius Varus a pierdut legiunile XVII, XVIII și XIX în blestemata pădure Teutoburgică. Actualul procurator a luptat în Panonia sub stindardele mele în legiunea XIII Gemina atunci când am înfrânt puternica răscoală a panonilor și dalmaților. Mi-l aduc bine aminte pe acest Ponțiu Pilat care pe atunci era doar un tânăr cavaler. Era pe vremea aceea un june cam impulsiv, cam nestăpânit, și cam
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
mele mi-am instruit întotdeauna, generalii, cavalerii, centurionii și soldații să nu se grăbească în momentele grele ale luptei. Să acționeze încet și lucid căci capcana stă întotdeauna întinsă. Nici să acționeze prea încet nu ar fi bine însă, iar legiunile noastre se mișcă cam greu uneori și sunt eficiente pe spații deschise și plate. Iar rapiditatea executării unei operații militare bine gândite crește șansele câștigării luptei. -Pe toți zeii magnifice, v-am spus de atâtea ori să vă scrieți memoriile
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Română, încât casele de țară din sud-estul insulei, ornate cu mozaicuri, fresce și băi, nu erau întărite, nu erau aparate nici măcar de un șanț. Niciun om din această regiune pașnică nu era antrenat pentru autoapărare. Prin urmare, în momentul retragerii legiunilor române, anul 407, țara rămâne descoperită în fața invadatorilor. Când ești prea „civilizat”, prea muncitor, când vrei să mai trăiască și celtul pe lângă tine și să meargă pe drumuri drepte, cănd uiți că există barbari care dau cu ciomagul în cap
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
alungați văd poezia, muzica și creștinismul că pe semnul lor distinctiv. Și nu vor să-l dea la nimeni! Clerul creștin celt este format din oameni instruiți, oameni de afaceri, din foști soldați. Ei ocupă acum locul lăsat liber de legiunile române care s-au retras. Celții se strâng în jurul religiei creștine. Sf.Germanus, cleric și fost soldat, conduce în lupta celții speriați și învinge saxonii. Priviți un pic hartă Angliei și să observăm 4 elemente: 1. Mai sus de poziția
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
la război :dezrobirea teritoriilor subjugate de dubla monarhie și desăvârșirea unității sale naționale și statale. Odată cu impunerea ,, păcii” de la București,acțiunile patriotice s-au intensificat,apărând,concomitent,noi inițiative.Astfel,demne de semnalat sunt eforturile depuse în scopul creării unei legiuni române,care urma să lupte alături de armatele aliate până la victoria finală.În acest scop,românii transilvăneni și bucovineni aflați în Franța,au constituit un comitet de organizare pentru formarea unei legiuni române. Concomitent, generalul Dimitrie Iliescu,fostul șef al Statului
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
de semnalat sunt eforturile depuse în scopul creării unei legiuni române,care urma să lupte alături de armatele aliate până la victoria finală.În acest scop,românii transilvăneni și bucovineni aflați în Franța,au constituit un comitet de organizare pentru formarea unei legiuni române. Concomitent, generalul Dimitrie Iliescu,fostul șef al Statului Major,care după ,,pacea” de la București își dăduse demisia, a făcut la rândul său numeroase demersuri pe lângă forurile franceze de resort, solicitându-le concursul pentru organizarea unei legiuni române.Printre cei
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
pentru formarea unei legiuni române. Concomitent, generalul Dimitrie Iliescu,fostul șef al Statului Major,care după ,,pacea” de la București își dăduse demisia, a făcut la rândul său numeroase demersuri pe lângă forurile franceze de resort, solicitându-le concursul pentru organizarea unei legiuni române.Printre cei solicitați a fost și Albert Thomas,care a primit imediat să facă parte din Comitetul franco-român,ce urma să conducă legiunea.Ideea formării legiunii a cuprins curând masele de români aflați în Franța,Anglia și alte țări
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
la rândul său numeroase demersuri pe lângă forurile franceze de resort, solicitându-le concursul pentru organizarea unei legiuni române.Printre cei solicitați a fost și Albert Thomas,care a primit imediat să facă parte din Comitetul franco-român,ce urma să conducă legiunea.Ideea formării legiunii a cuprins curând masele de români aflați în Franța,Anglia și alte țări,concretizându-se prin nenumarate scrisori de adeziune,adresate Comitetului de organizare, ca cele trimise de inginerul naval C. Ionescu-Bușilă, de sublocotenentul Grigorescu,care luptau
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
numeroase demersuri pe lângă forurile franceze de resort, solicitându-le concursul pentru organizarea unei legiuni române.Printre cei solicitați a fost și Albert Thomas,care a primit imediat să facă parte din Comitetul franco-român,ce urma să conducă legiunea.Ideea formării legiunii a cuprins curând masele de români aflați în Franța,Anglia și alte țări,concretizându-se prin nenumarate scrisori de adeziune,adresate Comitetului de organizare, ca cele trimise de inginerul naval C. Ionescu-Bușilă, de sublocotenentul Grigorescu,care luptau pe frontul aliat
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
alte țări,concretizându-se prin nenumarate scrisori de adeziune,adresate Comitetului de organizare, ca cele trimise de inginerul naval C. Ionescu-Bușilă, de sublocotenentul Grigorescu,care luptau pe frontul aliat din Algeria sau scrisoarea căpitanului Mavrichi,aflat la Stockholm ș.a. Formarea legiunii române a stârnit un mare entuziasm și printre francezii care simțeau nevoia să-și manifeste pe această cale simpatia și respectul față de România. Printre scrisorile primite de generalul Iliescu,în august-septembrie 1918,au fost și cea a locotenentului de Méru
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
se putea constata o mare efervescență, o mare mișcare și în taberele de prizonieri transilvăneni de la Bordeaux și La Rochelle,care, după cum atestă atât mărturiile locotenentului Mario Roques cât și cele ale colonelului Désprès, subscriau cu multă însuflețire la formarea legiunii,dorind din toată inima să lupte în rândurile ei. Sus-amintita activitate era susținută și de o amplă campanie publicistică împotriva păcii dictatoriale de la București. Imediat după semnarea ei,senatorul Drăghicescu a publicat în ,,Le Temps” un articol,arătând că ,,acest
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
Comitetele Pro-România, a organizat în multe orașe manifestații,iar presa italiană a consacrat multe și calde articole cauzei naționale a României. Consiliul pentru unitatea națională,prezidat de Take Ionescu care își avea sediul la Paris, considerând că prin înființarea acestei legiuni se produsese un eveniment important favorabil luptei pentru realizarea idealului național, a trimis doi delegați - părintele Vasile Lucaciu și profesorul I. Ursu,stabilind astfel contacte permanente, atât cu Comitetul de acțiune, cât și cu Comandantul legiunii. În acest timp,guvernele
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
că prin înființarea acestei legiuni se produsese un eveniment important favorabil luptei pentru realizarea idealului național, a trimis doi delegați - părintele Vasile Lucaciu și profesorul I. Ursu,stabilind astfel contacte permanente, atât cu Comitetul de acțiune, cât și cu Comandantul legiunii. În acest timp,guvernele Puterilor Aliate și Asociate urmăreau cu interes activitatea românilor de pretutindeni,în serviciul patriei pentru desăvârșirea unității naționale și statale. Ambasada Statelor Unite de la Roma,de pildă,a adresat încă în iulie 1918 o scrisoare Comitetului de
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
statul Indiana precum și cele ale unor români din Chicago și din multe alte localități. În ceea ce privește personalul diplomatic al legației din Washington,de notat că toți și-au dat demisia după semnarea ,,păcii” de la București,activând apoi intens pentru formarea unei legiuni române. Dr.C. Angelescu era de părere încă în martie 1918 că existau condiții propice pentru formarea unei atari legiuni și că dacă România va fi obligată să semneze o pace separată,diviziile formate în S.U.A. vor avea o deosebită valoare
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
din Washington,de notat că toți și-au dat demisia după semnarea ,,păcii” de la București,activând apoi intens pentru formarea unei legiuni române. Dr.C. Angelescu era de părere încă în martie 1918 că existau condiții propice pentru formarea unei atari legiuni și că dacă România va fi obligată să semneze o pace separată,diviziile formate în S.U.A. vor avea o deosebită valoare la conferința păcii.De altfel,arăta el,românii din Statele Unite au declarat că dacă România va fi obligată să
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
lor să se înroleze în armata americană și să formeze divizii române,în scopul de a lupta pentru emanciparea fraților din Austro-Ungaria”. În această atmosferă,solii României-Vasile Lucaciu,profesorul dr.V.Stoica,odată sosiți în Statele Unite-tocmai în scopul făuririi unei legiuni,se găseau în fața unor premise deosebit de favorabile,aceasta,cu atât mai mult,cu cât,așa cum îi scria Stoica lui Drăghicescu de la Paris ,,chestiunea dezrobirii depline a națiunilor a pătruns pretutindeni în spiritul poporului american”. În iulie V.Stoica avea să
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
iunie/5iulie 1918,într-un congres, au hotărât să se unească,creând Liga Națională a Românilor din America și că un mare număr de tineri ,,vor să meargă voluntari pe front,sub steagurile noastre ardelene”.În august,activitatea pentru formarea legiunii române creștea odată cu voința românilor americani,de a contribui la eliberarea teritoriilor subjugate de Austro-Ungaria. În atare împrejurări și mai ales,după ,,pacea” de la București, s-a simțit imperios nevoia constituirii unui Consiliu al unității naționale,care să servească și
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
îl ascultau pe fiul de învățător cu gurile căscate. Mulți mai simțeau și acum usturimea loviturilor de băț la palmă, sau durerea urecheatului, din cauza tablei înmulțirii. De aceea, tot ce le spunea învățătorul era primit cu încredere. Promisiunile celor din legiune se dovediseră mai lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sicriu cu tot. Era singurul ofițer al satului din acel război. Iar Cucu, singurul subofițer din cei ce fuseseră în casa lui Toader în noaptea când acesta nu-și spusese lămurit adeziunea și singurul legionar ce nu abdicase de la crezul legiunii. O spusese răspicat și la căpătâiul mortului și la groapa săpată în pripă în cimitirul satului. Preotul slujise ce slujise, dar Cucu cocoțat pe mormanul de pământ scos din groapă ținu o cuvântare despre meritele locotenentului legionar. Sătenii îl priviră
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]