480 matches
-
frânse, așa că Mariam a fost cea care a continuat, cu un aer absent: — Întreabă dacă sunt atinsă de boală. Când se spune „boală“, la Fès, asta înseamnă lepră, iar când se spune „cartier“, fără nici o altă precizare, înseamnă acela al leproșilor. Nu înțelesesem încă prea bine cele ce îmi fuseseră spuse, când am auzit bătăi sacadate în poartă. — În numele sultanului, poliția! Nu mai sunteți singure acum! Tocmai a intrat un bărbat. El poate vorbi cu noi. Am deschis. Erau nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Am deschis. Erau nu mai puțin de zece persoane: un ofițer, patru femei înveșmântate în văluri albe, ceilalți soldați. Aici locuiește Mariam, fiica lui Mohamed al-Wazzan din Granada? Ofițerul desfăcu un sul de hârtie. — Acesta e un ordin de la șeicul leproșilor. Trebuie s-o ducem pe numita Mariam în cartier. În minte mi se zbătea o singură idee: „De-ar putea fi doar un coșmar!“ M-am pomenit zicând: — Dar astea-s calomnii! N-a avut niciodată nici o singură pată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bune. Îmi răspundea calm, prefăcându-se că-mi dă dreptate, dar până la urmă spunea, după fiecare din tiradele mele, că el era doar un slujbaș, că avea o poruncă de dus la îndeplinire și că trebuia să mă adresez șeicului leproșilor. După zece minute, femeile ieșiră din cameră: două dintre ele o țineau pe Mariam pe după subsuori și o târau. Ținea ochii deschiși, dar trupul îi era moale; nici un sunet nu-i ieșea din gâtlej; părea incapabilă să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Khâli. * * * Unchiul m-a ascultat fără să clipească, dar l-am simțit afectat mai mult decât aș fi crezut, având în vedere lipsa totală a raporturilor dintre sora mea și el. Când am terminat de povestit, mi-a explicat: — Șeicul leproșilor este un om puternic pe meleagurile astea. Doar el are dreptul să scoată din Fès persoanele contaminate, doar el se bucură de autoritate asupra locuitorilor cartierului. Puțini cadii au curajul de a se opune hotărârilor lui, iar sultanul însuși rareori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acela din care a plecat, chiar și cele pe care le străbate. De o astfel de îndepărtare aveam eu nevoie ca să uit de grijile istovitoare rămase în urmă, la Fès, de înverșunarea lui Zeruali, de cruzimea fără chip a șeicului leproșilor. Chiar în ziua plecării noastre, am străbătut orașul Sefru, situat la poalele Atlasului, la cincisprezece mile de Fès. Locuitorii sunt oameni bogați, dar se îmbracă sărăcăcios, cu straie pătate de ulei, din pricina unui principe din familia regală care a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lui, nu mi-a oferit nici un dar și nici nu mi-a acordat mâna fiicei sale. Nu sunt așadar nici hoț, nici nelegiuit și nu risc să mă pomenesc azârlit în focul Gheenei. Numai că sora mea este tot printre leproși! Chipul lui Harun s-a posomorât. — Ai să te duci curând s-o vezi? — Aștept un cuvânt de la șeful cancelariei domnești. Prefer s-o văd după aceea, poate că voi avea vreo veste să-i dau. În săptămânile care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poate permite să aducă în interiorul orașului o persoană bănuită că poartă în trupul ei o boală atât de hidoasă. Dacă se va spune că sora ta este sănătoasă și fără pete, o scrisoare a suveranului o va scoate din cartierul leproșilor chiar în ziua respectivă. Soluția mi se păru rezonabilă, așa că am hotărât să i-o comunic lui Mariam pe tonul cel mai plin de încredere cu putință, spre a-i reda speranța. Harun m-a întrebat dacă putea veni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
veselie, de haz poznaș. Fruntea îi era mereu îngrijorată. În seara aceea am înțeles în sfârșit ce anume îi umbla prin minte prietenului meu. Stăruia să-mi afle părerea. — Nu putem totuși s-o lăsăm la nesfârșit pe Mariam printre leproși! Din moment ce intervențiile noastre n-au dus la nimic, ce sugerezi să facem acum? Habar n-aveam, astfel că răspunsul meu a venit și mai plin de furie: — De fiecare dată când mă gândesc la ea, de patru ani victima celei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de furie: — De fiecare dată când mă gândesc la ea, de patru ani victima celei mai mârșave nedreptăți, îmi vine să-l apuc de beregată pe Zeruali și să-l sugrum cu mâinile mele, ca și pe complicele lui, șeicul leproșilor. Am făcut chiar și gestul când vorbeam. Harun nu se arătă deloc impresionat: — Ai apucat o piatră prea mare! Nu pricepeam. Repetă, cu un strop de nerăbdare în voce: — Îți spun că ai apucat o piatră prea mare, mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unui pepene verde, atunci poți pleca liniștit, căci omul ăla n-are deloc de gând să-l arunce; are doar nevoie să simtă o greutate în mâinile goale. Să ameninți că-i strângi de gât pe Zeruali și pe șeicul leproșilor, asta înseamnă un bolovan la fel de mare cât un minaret, și dacă aș fi fost pe stradă, aș fi plecat dând din umeri. Fără să fi părut că bagă de seamă că mă făcusem roșu de rușine, Harun continuă, rostind rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de ocazie pentru a regla niște mai vechi conturi care-mi stăteau pe inimă. — Șeriful Ahmed venea adesea la mine, pe vremea când eram la școală. S-a dovedit un adevărat frate când sora mea a fost dusă în cartierul leproșilor, fie ca Domnul să șteargă amintirea asta din mintea mea și dintr-a sa! Suveranul și-a dres glasul, pentru a-și ascunde încurcătura. — Ce s-a mai întâmplat cu nefericita aceea? — Un băiat de treabă, hamal, a obținut mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ori dintr-un viitor fără discernământ, devenit om prin deliruri exorcizate, cerșetorul visează viața ca pe un viol marin, străbătut de frisonul care vede pretutindeni domnițele din povești pentru a le cerși moartea de aur dintre sâni. Mai răi decât leproșii, își poartă bubele pictate direct pe icoane, scelerați pentru că nu au amintiri, iubiri, pe care nu și le permit decât proiectându le sub forma crimei; vorbim despre cerșetorii de nimic, lipsiți de arta fugii, a retra gerii în obișnuința de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
care mi-au nutrit copilăria au fost scrisorile căpitanului Scott către ai săi, povestirile despre Oates În luptă cu viscolul, despre nu mai știu ce savant care și-a pierdut ambele mîini făcînd experiențe cu radium, sau despre Damien și leproșii... Și chiar și aici, În această cămăruță Înăbușitoare din marea clădire cenușie a Scotland Yard-ului, Îi veneau În minte cu o uimitoare prospețime o sumedenie de amănunte Îngropate sub pulberea anilor. Simțea că-și descarcă sufletul vorbind. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
a scriitorului clasic american Washington Irving (1783-1859). . Aluzie la procedeul de juxtapunere a punctelor, folosit de neoimpresioniști. . Ultima dintre cele cinci cărți ale lui Moise. . Titus Oates (1649-1705), conspirator și aventurier englez. . Damien (1840-1889), misionar belgian care a acordat asistență leproșilor din Arhipelagul Hawaii. . „Fiindcă Orfeu e Orfeu: metamorfozat În el Însuși N-are nici un rost să ne ostenim Să-i căutăm vreun alt nume. O dată pentru totdeauna, Orfeu e Orfeu cînd cîntă...“ (Rainer Maria Rilke) . Semnale care indicau apropierea avioanelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
au rămas uimite de învățătura Lui; 29. căci El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor. $8 1. Cînd S-a coborît Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. 2. Și un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat, și I-a zis: "Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești." 3. Isus a întins mîna, S-a atins de el și a zis: Da, vreau, fii curățit!" Îndată a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
nu intrați în vreo cetate a Samaritenilor; 6. ci să mergeți mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel. 7. Și pe drum, propovăduiți, și ziceți: "Împărăția cerurilor este aproape!" 8. Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți afară dracii. Fără plată ați primit, fără plată să dați. 9. Să nu luați nici aur, nici argint, nici aramă în brîiele voastre, 10. nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
întrebe prin ucenicii săi: "Tu ești Acela care are să vină, sau să așteptăm pe altul?" 4. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: 5. Orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 6. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." 7. Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
4. și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5. Dar ziceau: Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod." 6. Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7. s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8. Ucenicilor le-a fost necaz, cînd au văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
o asemenea măsură idiot, Încît multă vreme după Încetarea proiecției ești urmărit de Întristătoarea constatare că n-ai pistol, ca să tragi și tu În cultură sau ce-o fi asta, așa cum știi, cum poți, cum propovăduia Hipocrat la căpătîiul unui lepros. Nenorocirea acestui film, care mai afișează și aerul obiectivității doar pentru faptul c-a Înșirat bucățele de realitate luate de-a valma de prin curți ca niște găini, este nefirescul supranatural al unei, În fond, perfect justificate revolte să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vântul,/ Iar Eva cu priviri rătăcitoare cerea ieșiri în era viitoare/ Bătrâne șarpe, cântatul tău de-atunci/ Se furișează din părinți în prunci." 14 "Domnule, Domnule/ de ce v-ați împărțit/ aseară banii spurcaților/ ținându-se ca șerpii/ și-ați sărutat leproșii/ în loc să le-nfundați o talpă în gură" (Gh. Pituț Străinul"). 15 "Răsfrângerea de demult" a lui Cezar Baltag este răsfrângerea în moarte. "Decât șerpii cei cu moarte în fiorul mușcăturii/ Mai vârtos veniți în mine/ Visul galben al săcurii." La
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe cât de laborioasă, pe atât de precisă și de exactă. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, nefăcând discriminare între oameni și credințele lor. A înființat instituții de asistență socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (și de leproși), școli tehnice. Toate aceste așezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, criticându-i pe bogați. A împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie, ce se săvârșește de 10 ori pe an în cursul
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
în acest fel, starea binecuvântată a smereniei, iar unde este smerenie, este și harul lui Hristos și acest har este împărăția cerurilor. Orbii au rostit cuvintele „Iisuse Fiul lui David ai milă de noi” și le-a fost redată vederea. Leproșii au spus la fel și s-au vindecat de lepră. Ființa noastră este închinată Sfintei Treimi, credința noastră în Sfânta Treime a fost puterea mântuirii noastre. în numele Sfintei Treimi noi săvârșim Taina Sf. Botez, în numele ei primim „toată darea cea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sociale, au proiectat nebunia în sfera obscură a iraționalului. Din acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poezie, care este totuși laturea cea mai slabă. Ar fi voit să scrie: O poezie neagră, o poezie dură, O poezie de granit... dar pretenția de umor crud duce la trivialități și putem cita ca mai plastic un prânz de leproși vagabonzi: Aduce fiecare Nemăcinate grâne Cu sine pe spinare Servind în loc de pîne Bucata-i de mâncare Cu vrun ciolan de câne La prânzul canibal: Sau un picior de cal! Răzvan și Vidra, singura piesă viabilă, pare a fi ecoul unui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul la confort sufletesc al bărbatului, îndeobște scriitor. Bal mascat, Fata din Zlataust, Crăciunul de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]