971 matches
-
de secol XVII, dedicate istoriei Țării Moldovei, ale cronicarilor Ureche Letopisețul Țării Moldovei, dedicat perioadei dintre 1359 și 1594 Costin Letopisețul Țării Moldovei, între 1594 și 1661 sau De neamul moldovenilor și din ce țară au ieșit strămoșii lor -, Neculce Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, ce descrie evenimentele dintre anii 1661-1743 dar și cele dedicate Munteniei, precum Cronica Cantacuzinilor, atribuită lui Ludescu (vezi Călinescu, 1997:22-3), sau Istoria Țării Rumânești... a lui Constantin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
creație a poporului a generat și terminologia sa proprie, care, în ceea ce ne privește, a constituit un limbaj psihiatric naiv, dar pitoresc și bogat în semnificații. BIBLIOGRAFIE 1. Candrea I. A., Densușianu O., Graiul nostru, București, 1907. 2. Costin Miron, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1958. 3. Graur Al., Studii de lingvistică generală, București, 1956. 4. Hașdeu B. P., Magnum etimologicum Romane, București, 1892. 5. Ivașcu Gh., Istoria literaturii române, vol. I, București, 1969. 6. Literatura română veche, Colecție de texte, Lyceum
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1969. 6. Literatura română veche, Colecție de texte, Lyceum, vol. I, II, București, 1970. 7. Laurian A. T. și Massima I. C., Dicționarul limbii române¸ București, 1890. 8. Mardare Cozianu, Lexicon slavo-român (publicat de G. Crețu), București. 9. Neculce Ion, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, București, 1969. 10. Papadima Ovidiu, Literatura populară română, București, 1968. 11. Samarian Pompei, Medicina și Farmacia în trecutul românesc, vol. I, II, III, Călărași, București, 1935-1938. 12. Șăineanu L., Dicționarul universal al limbii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
10. Papadima Ovidiu, Literatura populară română, București, 1968. 11. Samarian Pompei, Medicina și Farmacia în trecutul românesc, vol. I, II, III, Călărași, București, 1935-1938. 12. Șăineanu L., Dicționarul universal al limbii române, București, 1896; idem, 1922. 13. Ureche Grigore Vornicul, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1954. 14. Ursu N. A., Formarea terminologiei științifice românești, București, 1982. II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE Asistența psihiatrică de mănăstire Noțiunile de boală și bolnav psihic nu pot fi concepute decât în cadrul relațiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de un scurt istoric asupra regimului penitenciar în România, București, 1930. 12. Ionescu Dolj I., Curs de procedură penală română, București, 1926. 13. Iorga N., Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea, vol. I, București, 1907. 14. Kogălniceanu M., Letopisețele țării Moldovii (publicate de -), ed. I, Iași, 1845 (t. II) și 1846 (t. III). Ac. rom. II, 48812. 15. Mustea N., Cronica, în "Letopisețile țării Moldovii", publicate de M. Kogălniceanu, t. III, Iași, 1846. 16. Neculce Ion, Cronica. 17. Oeconomu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sânge, atunci când "Demiurgul eternelor renașteri" își petrece "Mătăniile de sânge" printre degete. Din păcate, poetul rămâne exterior; emoția este estompată de câte un vers, de prea mult discurs, poate și de prea mult patos, ajuns la manieră: Dar nu-i letopiseț să-i numere pe toți,/ și chiar de-ar fi, tu, pana mea, doar atâta poți,/ Te-nplânt în masă ca pe un topor într-un butuc/ și de altă treabă mai bună mă apuc." Prin lirica patriotică, Beniuc subliniază necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod necesar să le reflecte. În ordine cronologică, atenția lui Mihail Kogălniceanu s-a îndreptat totuși mai întâi spre izvoarele narative, ca si spre scrierile mai vechi. Editarea Letopisețelor a fost precedată de încercarea de a publica, împreună cu Costache Negruzzi, cu care va realiza mai multe și felurite colaborări, operele lui Dimitrie Cantemir, intenție care constituie unul din cele mai ample proiecte editoriale ale vremii. Proiectul a avut un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
restrâns și puțin dispus să subscrie pentru proiecte mai largi și de lungă durată. De altfel nici următorul proiect a lui Mihail Kogălniceanu, nu a putut fi realizat decât parțial. În 1840 el anunța că și-a propus să editeze Letopisețele Valahiei și Moldovei, în șase volume, dintre care ultimele trei erau rezervate lui Dimitrie Cantemir. Pornind de la experiența primului proiect, Mihail Kogălniceanu făcea precizarea că subscrierea se face fără a plăti nimic înainte. În cele din urmă însă Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
dea o nouă ediție, Cronicile României cele trei volume apărute adăugând primei ediții mai multe scrieri moldovenești. Dată fiind larga concepție despre istoria lui Mihail Kogălniceanu, el nu se putea limita doar la publicarea izvoarelor narative. Fiindcă arăta el în afară de letopisețe sunt multe și unice documente vechi, din care putem desluși istoria românească și starea lucrurilor trecute. În ceea ce privește activitatea politică pe Mihail Kogălniceanu îl găsim în cele mai importante evenimente ale secolului al XIX lea. Prezent la revoluția din Moldova din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod necesar să le reflecte. În ordine cronologică, atenția lui Mihail Kogălniceanu s-a îndreptat totuși mai întâi spre izvoarele narative, ca si spre scrierile mai vechi. Editarea Letopisețelor a fost precedată de încercarea de a publica, împreună cu Costache Negruzzi, cu care va realiza mai multe și felurite colaborări, operele lui Dimitrie Cantemir, intenție care constituie unul din cele mai ample proiecte editoriale ale vremii. Proiectul a avut un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
restrâns și puțin dispus să subscrie pentru proiecte mai largi și de lungă durată. De altfel nici următorul proiect a lui Mihail Kogălniceanu, nu a putut fi realizat decât parțial. În 1840 el anunța că și-a propus să editeze Letopisețele Valahiei și Moldovei, în șase volume, dintre care ultimele trei erau rezervate lui Dimitrie Cantemir. Pornind de la experiența primului proiect, Mihail Kogălniceanu făcea precizarea că subscrierea se face fără a plăti nimic înainte. În cele din urmă însă Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
dea o nouă ediție, Cronicile României cele trei volume apărute adăugând primei ediții mai multe scrieri moldovenești. Dată fiind larga concepție despre istoria lui Mihail Kogălniceanu, el nu se putea limita doar la publicarea izvoarelor narative. Fiindcă arăta el în afară de letopisețe sunt multe și unice documente vechi, din care putem desluși istoria românească și starea lucrurilor trecute. În ceea ce privește activitatea politică pe Mihail Kogălniceanu îl găsim în cele mai importante evenimente ale secolului al XIX lea. Prezent la revoluția din Moldova din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
NEGRUZZI, Constantin. Păcatele tinerețelor. Prefață și tabel cronologic de Elvira Sorohan. Ediție îngrijită de Liviu Leonte. București: Minerva, 1982, XLI, 366 p. (Biblioteca pentru toți. Serie nouă; 1137) Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXXII; Tabel cronologic, p. XXXIII-XLI. COSTIN, Miron. Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor. Prefață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1984, XXIX, 288 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXIX. CANTEMIR, Dimitrie. Istoria ieroglifică. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1988, 648 p. (Scrieri românești esențiale) Elvira Sorohan: Postfață
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din franceză de Lăcrămioara Petrescu. Ediție îngrijită și prefațată de Elvira Sorohan. Iași: Institutul European, 1996, 233 p. (Civitas; 2) Cuprinde: Principele; Discursuri / Niccolo Machiavelli; Anti-Machiavel / Frederic II; Preludiu / Benito Mussolini. Elvira Sorohan: Machiavelli după Machiavelli, p. 7-33. NECULCE, Ion. Letopisețul Țării Moldovei precedat de O samă de cuvinte. Postfață de Elvira Sorohan. Text stabilit, glosar, prefață și tabel cronologic de Iorgu Iordan. Iași: Junimea, 1997, XXIV, 543 p. (Scrieri românești esențiale; 9) Elvira Sorohan: Postfață, p. 471 539. Divanul de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de regulă, nu le stăpânește. Mentalitatea medievală prelungită în spațiile orientale sau periferic orientale care se poate desprinde din scrierile vechi îi prilejuiește autoarei pagini întregi de caracterologie, în fericită tradiție călinesciană: portretele cronicarilor se construiesc pe baza consemnărilor din letopisețe, esența spirituală se decantează din scris, printre protagoniștii cu portrete vii se numără și naratorii. Nu întâmplător autoarea îl alege pe Miron Costin și pentru o prezentare monografică: rupturile de ritm narativ care pătrund în spațiul rece al reflexivității suplimentează
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Miron Costin și pentru o prezentare monografică: rupturile de ritm narativ care pătrund în spațiul rece al reflexivității suplimentează valoarea hrisoavelor sale. De structură clasică, umanistul care mediază între Ureche și Neculce topește în opera sa "permanențe ale mentalității românești", letopisețul, poemul Viiața lumii și celelalte scrieri funcționând ca un fel de embrion cultural. Scrisul expresiv nu e doar portretul codat al unei ființe, ci fixează specificul unui popor mult mai fidel decât orice alte acte oficiale, iar acest aspect se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se vede limpede în demonstrațiile Elvirei Sorohan: paginile de imagologie construiesc decorul preferat și potrivit în care se va desfășura marea narațiune a istoriei literaturizate. Accentul pe conștientizarea specificului național, a "personalității literaturii române" care începe să se contureze o dată cu letopisețele este cu atât mai binevenit într-un context de europenizare și globalizare impuse, veritabilă gândire de lemn a epocii pe care cu încântare o trăim. De parcă universalitatea n-ar fi fost dintotdeauna o valoare implicită a oricărui act cultural reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
contemporani români și străini (Concert de închidere) (Editura Junimea, Iași, 2014). Listă completată de numeroasele ediții critice însoțite de prefețe sau postfețe erudite: Vasile Alecsandri, Drame (Editura Minerva, București, 1980), Constantin Negruzzi, Păcatele tinereților (Editura Minerva, București, 1982), Miron Costin, Letopisețul Tării Moldovei. De neamul moldovenilor (Editura Junimea, Iași, 1984), Cartea cronicilor (Editura Junimea, Iași, 1986), Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (Editura Junimea, Iași, 1988), Ion Creangă, Povestiri. Povești. Amintiri (Editura Junimea, Iași, 1990), Nicolo Machiavelli, Măștile puterii (Editura Institutul European, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
neamul moldovenilor (Editura Junimea, Iași, 1984), Cartea cronicilor (Editura Junimea, Iași, 1986), Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (Editura Junimea, Iași, 1988), Ion Creangă, Povestiri. Povești. Amintiri (Editura Junimea, Iași, 1990), Nicolo Machiavelli, Măștile puterii (Editura Institutul European, Iași, 1996), Ion Neculce, Letopisețul Tării Moldovei (Editura Junimea, Iași, 1997), Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan Cel Mare (Editura Junimea, Iași, 2004) și Dimitrie Cantemir, Legende și istorioare orientale (Editura Junimea, Iași, 2013). Fiecare dintre aceste cărți de prim raft ale istoriei și criticii literare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
că vom mânca formule și pe planeta noastră va bântui un ger... în cazinoul vieții trișează jucătorii. gloanii din speluncă s-au îmbrăcat în frac. în constituții spelbe se joacă alba-neagra iar cine ține sceptrul mereu e-același drac. avem letopisețe cum nu sunt multe-n lume. pe plaiul țării noastre s-au cultivat culturi, dar din eroii noștri nealtoiți în germeni de har și devenire au curs numai scursuri. s-au dus bolintinenii, Mihai...s-a stins și Labiș, flăcăul
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
dintre "teroare" și "groază" / 33 1.2. Teroarea în diacronie. Evoluția modelului în literatura universală / 41 1.3. Defazări și sincronizări. Alternative ale terifiantului autohton / 68 2. Teroarea în narațiune. Convenții și inovații în literatura română / 101 2.1. Prefigurări. Letopisețul Țării Moldovei de Miron Costin / 101 2.2. Teroarea naturală / 106 2.2.1. Sadismul istoric. Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi / 107 2.2.2. Naturalismul visceral. O făclie de Paște de I.L. Caragiale / 114 2.2.3. Evadarea eșuată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
am pornit, în forjarea sa, de la numele unuia dintre însoțitorii zeului Ares, Deimos (Teroarea), care, alături de Phobos (Spaima), apare în descrierile mai multor autori greci, începând cu Hesiod. Îmi propun să încep cu prefigurările temei, creionate sporadic și spontan, în Letopisețul Țării Moldovei, de un cronicar moldovean școlit în Polonia, Miron Costin (este vorba despre două episoade alerte și uimitor de moderne, primul, pur istoric, având în centru uciderea "mandarinului" domnitorului Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, memorialistic, fiind axat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Galaction, Petrescu, Mihăescu, Philippide, Eliade, Cărtărescu). Ele urmează să fie abordate în subcapitole separate, grupate în partea a doua a studiului meu. Simptomatic este faptul că, în literatura autohtonă, proza de teroare, în sens modern (excluzând deci "accidentele" expresive din Letopisețul costinian), debutează în stil ironic, à rebours: este vorba despre o demonetizare susținută a tenebrosului, într-o manieră înrudită cu accea a lui Jane Austen, care subminează temele goticului în romanul Northanger Abbey (1817). De asemenea, se poate observa că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
întreprinderii mele exegetice: deimografia. Voi examina, în continuare, unsprezece opere care subîntind, expresiv și convingător în opinia mea, ideea subtilă de "teroare", fapt care va evidenția, sper, existența unui filon insolit în aventura epică a literaturii române. 2.1. Prefigurări Letopisețul Țării Moldovei de Miron Costin Deși, după cum am arătat deja, teroarea propriu-zisă începe să fie diseminată convingător în scriitura autohtonă abia în secolul al XIX-lea, nu este lipsit de interes faptul că, încă din secolul al XVII-lea, germenii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]